Telegraful Roman, 1862 (Anul 10, nr. 1-103)
1862-06-10 / nr. 46
D. 181 r1 Sa tiparescu cu litere latine, deci deca ale se rota spstiene, atunce si „Telegrafalu” se-agurote., Noi nu avemu intentiune a ne slobozi la nisce observatiuni generali care amu avea de facutu asupra recensiunei acestei cu atata mai putiem cu catu nu cunoscemu pe D. recensentu, dara atata ne vedemu indetorati spre onoirea „Telegrafului Romanu“ pre care im redigemu a reflectă, ca noi nu pricepemu de unde pote se vina Domnului recensentu atata aversiune asupra „Slovelega cirilice“ de pre ce ele ne au fostu semnele , cu care ne amp servilu, pana acuma in limba si literatura noastra si care mai suntu si astadi ale celoru mai multe diare dincolo de Carpati si voru trebui se le pastramu pentru vecia daca nu vremu se perdemu tesaurulu celu fecundu alu literaturei nostre, celu posedemu in cartile bisericesci scrise cu slove. Noi amu deschisu soloanele „Telegrafului Romanu“ inteligintiei romane si amu tiparitu so ghesiun dintiele asta precum le amu primitu cu litere strabune, ori cu slove cirilice, si desa ne vinu corespondintie inca si astadi cu slove, este dovada cea mai via, ca literile inca nu au strebatulu pana la poporulu cel mai de josu. Aflandu dara in inpregiurarea asesta celu mai adeveratu indice pentru purtarea nostra, nu amu cugetatu a timpulu, ca se inchidemu scrietoriloru si cetitoriloru, carii sau nu si sciu inca scrie si citi iute si corectu cu litere, sau carii scriu si sitese, mai indemana cu slove, soloanele diarului nostru. Diarele politice, cum este si alu nostru, nu au de scopu primariu cultivarea limbei, ci a aduce la cunoscientia poporului, pr . cat se pote pana in stratele cele mai de josu, cele ce se intempla in lume si impregiurulu lui, si ai arată dupa putintia cumu se le intrebuintiese aceste pentru folosulu soț. Cu catu vă fi dar unu Diariu mai la Mitu intre poporu cu atata mai usioru isi vă si implini acestu scopu. — De aci urmesc, ca unu Diariu politicu are nesontenitu se tiena in vedere publiculu pentru care scrie: Cum este publiculu nostru astadi ilu sciu mai bine DD. Redactori si noi cugetamu a fi justificati de stșip, daca vomu aminti, ca in anulu cuvinte ne au venitu mai multi rghenomeganti, carii ne au seghisp apriatu, ca nu tomu citi bine cu litere, asestia de buna sama erau mai nainte prenumerati la alte diare ce nu lea pututu citi cu indemanare. P. V. inca se vede a afirma asertiunea nostra de si in „alta directiune, candu dice „ca adi tote diagnalele romanesci d'in „Austria se tiparescu cu litere latine deci deca ale se potu epstiene atunci si „Telegrafulu“ s'aru pote“ Asia dara D. R. V. respnosse ca diarile se sustienu mai usioru scrise cu slove si ce vrea se dica acesta asa, decatu ca cea mai mare parte a cetitoriloru nostrii este dedata cu slove. In acesta opiniune ne intaresce si nota Redactiunei „Concordiei“ unde se vaeta despre ghesea inbratisiare a „Soneoghiei” caci nimenea nu vă putea dice, ca ea nu ar fi redigiata cu tactul cuvenitu, Daca D. si totusi se plange ca are dauna. Pamfiliu Valeanu nu s'a instelatu nici o data in opiniunea sa, apoi trebue se-i spunemu ca s'a instelata candu a gugetatu ca „Telegrafulu Romanu“ ese de aceea si cu slove, că se se pata sustienea. Nu Domnule ! „Telegrafulu Comanu“, are fondulu seu, si pelenga elu si atatia prenumeranti, incatu astadi fara seu numai cu putiena urcare a pretiului agarote esi baremu de trei ori re septemana, daca nu iaru lipsi puterile fisice, adeca lucratorii. Ore „Gazeta Transilvaniei“ pe care D. recensentu o recunoste sptota dreptulu de „Vetegana noastra” care „se ivi pe oghisonșii gomanimei că unu lucraseru atunci, candu esistintia nationala ega dora mai periclitata ete” a fostu mai putienu placuta, mai putieru folositore, mai putieru nationala sandu esia cu spurcatele si pgitiosele slove, cum place D. recensentu a le numi, decatu acuma sandu ese cu litere. „nu vă indresni firesce. Mi se pare ca acesta se dica nimine, si vedi D. recensentu ca si Qua redactorului„Telegrafului. Romanii“ au avutu dela inceputulu ei subt tota Redactiunea D. Baritiu si de aceea cugeta, ca nui veti putea atribui nisce capritia, daca „Telegrafulu ese si astadi cu litere si cu slove, adeca cumu vrea publiculu: cetitoriu.. Noi ca nu ne gata destulu de lamuritu potemu rapi a numi slovele, "suntu semnele scrierii la unu populu forte intinsu „„hieroglifele și Cirilu cu atata mai putiemu a vede in ele vreo ureciune spureaciune, ci le pretiuimu pentru literatura slava , asta precumu pretiuimu cele latine pentru literatura de publiculu cetitoriu dupa spuintia statului D. R. V. pentru castigare de popularitate, cu 'Tisica de a veni mai potieni nationalisti in ostii acelora, cari cugeta ca simtiurile sale nationale numai atunci le potu acandu osîndescu slovele si pe urdie“omulu loru. Namegalu celu insemnatu alu prenumerastiloru ne e dovada cea mai via, este vibratia siatu si pretiuitu pretrațios, ini a npomir că Ea lăsa să i se relaționeze. Ea lua rugămintele ei în socotință și le va concidepa. Mai tărziu a mers deputațiunea la D. Ministru de finanță de Plener, la care au recomendatu cu deosebire cestiunea lefii amevndiațiloru săsești, în care direcțiune au căpătatu cea mai înpăciuitare încredințare. Comesul Șmidt călătorește măne la Ardealu din motivul inspecțiunei Sacsenlandului prin Nontene Crenevile, ca săi dee doritele deslușir. Comesulu ce va reîntorce însă în 2 la oră și la Viena. Precum o foie de aicea ințelege, va da casa ablegațiloru atuncea deputațiunei periului, „pn aprețuirea activei loru năzuințe pentru unitatea imunu banchet. „R. Ul.“ zice că parola deputațiunei săsești este dieta Transilvaniei, căci punctul de țintă alu activității ei este conchiemarea dietei, acesta este cererea accentuată a ei la ministrulu președinte, în cancelaria transilvană aulică și la Ministeriulu de statu, că deputațiunea nu sa îndestulitu a sprijini prin graiu cunoscuta representațiune, ci ea a pregătitu și un memorandu, în care se desvoltă conchiemarea și compunerea dietei. Tendința memorandului este a înfațoșa necesitatea conchiemării RUT de curăndu a dietei și o astfeliu de compunere a ei, „vare amu putea trage socoteală dreptului istoricu precum nu mai puținu ecuilibrului între pațiunele regnicolare, cu cuprinderea și celei romănești, scopului și referințelor unei corespunzătoare representanțe a intereseloru poporațiuneloru acestui pămăntu. Manifestațiunea representațiunei află în memoranda o mai puternică, mai îngrijită esecutare. Tendința ei este clară îndreptată esențialminte la ațintirea unei constituinte transilvane diete. Mai departe scrie că deputații observeză o deosebită modestiă în purtarea ea și că să tracteză în cercurile regimului de acolo cu deosebită distingere. Întro gazetă germană „D. A. Z.” sa fostu publicatu nou program în priviința cestiunei ungurești adecă, ca sar forșa societăți, care se căștige terenu și oameni pentru regim „Minb acesta saru face cu știrea regimului. „Ung. Nasn..foie oficiosă aduce subtu inscripțiunea, „înțelegere și deslucire, asupra cestei programe întratâta o defavorare, că deși ar trebui regimului să fie de doritu, decă sar afla pe singurul terți practicu alu dateloru relațiuni bărbați adevăratu patriotici, carii îndepărtați de faptastice utopii și nefirești legături să aibe naintea ochiloru singuru și numai marea țintă a mai îngustei patrii părțite de prosperitatea binelui întregii monarhii; ne destotuși este evidentu că regimulu are numai un programu, adecă acela care află dechlarațiunea sa și punctul de sprijoană al său în feliuritele de Maiestatea Sa sancționate acte ale regimului. pftAAAA. Se scrie din Roma, că episcopii franțuzeți și ar fi propus după reîntoarcerea sa din sfănta cetate să renoiască propaganda sa în Franția în favorul domniei lumești a papei și deacă ar cere necesitatea să aducă lucruri la estrem. Că însă Înpăratul din contra ar fi datu Dom. Rolandomi Cont. Persigni inviațiunea a procedă „pn contra episcopilor cu toată severitatea mi să împedece de loc cea dintăiu încercare. Se zice că episcopii vrea să publice pastoralele sale în favorul puterii lumești a papii toți de otati. Se mai spune, că cardinalii franțuzești ar fi luat în Romia asupra sa obligațiunea, că ei în casa, căndu papa ar cugeta să ce îndepărteză din Roma, „ar renuncia la șarșa loru de curte mi ar lăsa scaunul său în senat, a cărui membrii sănt ei în puterea dispozițiunelor constitușiunei. Episcopii germani au și părăsit Roma. A-D. ” Naziue Disease - Aulămu din izvoru privatu însă siguru, că Maiestatea Ca Împăratulu cu prearațioasa decisiune din 11 Imniu e. n. a denumitu ne Consiliariul de școale transilvan Dr. Carol festel de Supra-Director de studii pentru districtul Pesta- Buda cu reședința în Buda, și totodată ia concesu titlul și rangul unui Consiliariu regescu fără tacsă. „Herm. Zeitape pn Nrul din 1861Luniu următoriul telegram din Viena: Comes locuiitoriulu Consiliariul de guber Konp. Smidt a plecatu astăzi (175) din Viena cătră Brașov, ca să primească ne gubernatorul Contele Crenevile, să'l concomite la Sibiiu și apoi să se întoarcă iarăși de loc la Viena. 3 -3 ea seu ca T. R. Ondrea lucră la noastra care si si nu are lipsa a se supune