Telegraful Roman, 1862 (Anul 10, nr. 1-103)
1862-07-22 / nr. 58
1 229 va stirni multa si caldurasa simpathia si asupra supsei acesteia, desa nu se voru luă masuri timpurie de aparare a dgertului din partea Rocneniloru, lvra 416 iulie. Astadi sau iaspta alegerile pentru membrii Comitetului comitatensi ai Albei inferiore, in cerculu Igiului superiore, in casa comitatului de aicea in sensulu Ord. electorale f. 36. 37. sub conducerea Prea On. D. Jude Cercualu Ladislau de Vadadi ca Pressedintele comisiunei. Rela 10 oghe adunati fiindu representantii somonologi, dupa legege instructiunei Illustr. Sale D. Comite Supremu Georgie de Pogan de si lipseau 5 din pergesentantii Cercului; totusi, dupa sunetulur. 34. D. pressedinte ordina inceperea votisarei, care decurse in cea mai mare liniste. Dupa incheierea Protocolului, enpmegandu-se Voturile, sau aflatu ca D. N. Fodorianu Parodhu gr.r. din OGenbaia au dobenditu, 27. D. I. Moldoveanu Parochu gr.—dat. din Igiu au dobenditu 26 si D. N. Papp . Judele din Siard 18. voturi, iara alti 3. mai pucine. Prin urmare D. Pressedinte, au publicatu, pe D. D. parochi mai susu numiti catre adunatii representanti de membrii , iaru pre D. N. Popp de care alegere au fostu suplentu, la Comitetulu sositatensi, cu cu totii multiemiti. — Dupa aceea rosti D. N. Fodoghian, sarga representantii semanali catevă cuvinte, de multiemita si recunostintia , pentru increderea ce asta unanimu au puso intrensulu: (precumu de aceasta incredere publica au fostu norocosu, a se bucuria, si cu alte asemenea ocasiuni )- zgomitenda, ea precumu au fostu totudeauna, pentru binele Patrii, si interesele drepte ale poporului, neobositu, asta dupa puterile sale se va sili ,acolrespunde misiunei sale insarcinate, si increderei comune. Intru asemenea cuventa si D. I. Moldovanu adogendut a sonlucra pentru binele natiunei faga vatamagici a drepturiloru spivă. s. a.— On. D. Presidinte dupa se incheie adunaria, rosti la prandiu pre D. Fodorianu inpreuna cu ali doi representanti din Munti, unde avura caldurosa primire si ospitalitate. Unu Romani. — Descrierea certei confiniare intre sasii bistritieni Jaad, Rintisp, Dumitra si intre com. rom. nasandene Ilva mica, Foldra, Nepos si Rebrisidra. (Incheiere.) „Im contra ordinatiunei acesteia au recursu comunele sasesci si aceasta e acumu obiectulu inaltei decideri. Acestea fapte ale comunelora romane fura totodeauna agatate, ca demne de rederse dupa dreptu, totudeuna s'au datu plansuri „pentru conturbarea proprietatiei. Comuna Rinticu a castigatu in contra comunei Neposu doue resolutiuni judecatoresci consunatorie pentru restituirea in faptuca sa stare posesionabila de mai inainte pana la linea de granitia geambulata in an. 1851 (subtu absolutismu) in contra caroră som. Neposu a intagdieat cu darea recursului. de revisiune si din deregatoria fu respinsa, eara in contra acestei respingeri neci sau luatu recursu, neci sa cerutu restituire.“ „Si g. guverniu, că foru supremu judecatorescu a opritu prin telegrafu esecutarea acestei sentintte definitive judecatoresci , care se spusese in prima instantia, (de magistratulu sasu pentru sasi) si aceasta pana la deciderea in instantia ultima. Rotululu de acte face anca in instantia prima.“ „C. Guverniu a luatu magistratului Bistritianu competinta indesatiei penale si a predituo la forulu judecatorescu din Muresiu Osiorheiu ; _comisiunea criminale tamisa, mau tgasp nesi macaru pe unulu dintre multii criminali si neci macaru la arestu de cercetare ; si eata urmarile acestei ordinatiuni, ca in 30 luniu 1862 mai matti feldrani adunati spipesi, lanse, furci de feru si sacuri inarmati au navalitu asupra sa si toga din Jadu, carii lucră pe locurile loru de cucurudiu, pe care ei le lucrasera acuma si anca de timpuri nesclute insoase, leau facutu mari stricatiuni iypresii, au pusu catu asuprale din tufete si iau luatu in gona pana in devartare de 6, oradela satulu Jadu. — Si tocma in aceasta ogdinatiane face semantia sea roditore la conflicte sangerose neintregrrte,, pentru ca locurile lucrate estimpu cu roterea de comunele romane din sose de limea horvathiana jacu acolo, unde sasii singuru 'si potu adapă vitele si ei si ap saptatu locuri de acestea inadinsu. Prin urmare seu sasii pu si potu folosi pasiunea loru, su, pe lenga ieta buna grigia, in semanaturile. romaniloru facute, estimpu si poterea acolo, si fara voia se face stricatiune prin vitele loru (ale sasiloru), si conflictele santegoase nu voru inceta.” Acesta e cuprinsulu din memorialulu deputatiunei sasesci din Viena, si dupa timpulu banchetului, care ilu dede casa deputatilorain Viena la deputatiunea natiunei sasesci in 167 Lege Rurală. (Votată de Adunarea generală a Romăniei în ședința din 11 Iuniu 1862 și adoptată cu majoritate de 62 voturi contră a 35. (rinceere) CASTOLULUII. Despre autorisarea ce se dă guvernului de a vinde staturpicu părți de pământu după dominiele sale, de pe moșiele așezăminteloru visericesci și de bine facere și de pe moșiele așezăminteloru publice. Art. 31. Statulu, pe dominiile sale, pe moșiile așezăminteloru bisericesci mi de bine-facere precumu și pe toate moșiile așezăminteloru publice se autori să a vinde statornicu, cu învoirea puteriloru legiuitore, conformu apr. 36 de mai josu, părți de pământu de cultură, aceloru din locuitorii așezați pe acele domene și moșii, sau și altoru din nou veniți carii voru voi se facă asemene cumpărături. Art. 32. Pomenitele înstrăinări se voru face prin mijlocirea și sub privigerea Miniștriloru de Finanțe și de Culte conformu dispozițiiloru de mai josu. voru Art. 33. Dreptulu de a se folosi de acestă autoritare îl avea toți locuitorii seteni cultivatori din cuprinsulu Principateloru Uunite, precumu și toți acei se ap Beni de peste otarii de origină și națiune Romănă spre a se ocupa de cultura pământului, renunțăndu la protecțiune străină. Art. 34. Uneia și aceleași familii nu se va putea vinde sub nici unu cuvântu mai multu de zece pogoane. Art. 35. Consiliulu Miniștriloru prin ordonanță Domnescă va face pentru punerea în lucrare a acestei legi unu Regulamentu care se determine: a) Modulu unoru asemene vânzări și osebirea prețuriloru după localități, după posițiune și calitatea pământului. b) Măsurile ce trebue luate pentru asigurarea plăței prețului determinatu terminele și învoire, pentru achitarea acelui prețu. s) Înlesnirea se saru putea face cumpărătoriloru în privința plăței cu amortisare. 1) Termirulu ue ai saru putea da pentru amortisare. Apr. 36. În cursurile prevăzute prin apr. 35 dir. h. 6. mi d, pământulu înstrăinatu va era ipotecatu în mănile Statului, și pănă la definitiva jefuire a prețului, cumpărătorulu nu este liberu a trece cătră altulu cu nici unu chipu de cătu prin înțelegere cu Ministeriile respective, și cu însărcinare pentru noulu proprietariu a îndeplini toate obligațiunile. Apr. 37. Cererile adresate la ministeriile competente pentru asemene achisițiune de pământu se voru înregistra în curgerea fiecăruia anu, și la deschiderea sesiunii anuale a Adunării, Ministeriulu respectivu îi va supune unu tablou care va coprinde: a) Numele cultivatoriloru carii sau înfățișiatu în curgerea anului cu cerere de achizițiune de pământu. b) Moșiile și posițiunea locuriloru ce coprindu asemenea cereri. f) Numerulu pogoaneloru cerute de fie care familiă. d) Prețurile regulate după localități și calitatea pământului. Apr. 38. Banii adunați din asemene înstrăinări voru constitui unu fondu specialu pentru înființarea unui creditu comunalu destinatu a înlesni prin împrumutări și escumptări rescumpărarea teritoriului comunalu, viindu în ajutoriulu comuneloru care ar voi se facă asemene rescumpărare. O lege specială va regula modulu acestoru operațiuni. Dobânzile ce voru produce aceste fonduri, ca unu venitu anuale, se voru trece în esercițiulu bugeteloru respective. Iar capitolulu după ce se va reconstitui se va da în înprumutu cu siguranță pănă ce se va întrebuința la cumpărarea unei alte averi nemișcătoare, cu consimpuimăntulu ADI CAPTOLULU IV. 2 Disposițiuni generali. Art. 39. Așezăminte de creditu fonciaru se boru orga-