Telegraful Roman, 1862 (Anul 10, nr. 1-103)
1862-08-05 / nr. 62
dieginda protocoalele notariale ale Comunelorucranene , in cari se afla intre alte multe numere venite in limba germana si urmatoarele Nre. 613 din 29 ianuariu 1862, 1201 din 473-929 din 252 = 2427 din 35 — 194 praes. din 615- 23 inspect din 275 etc. etc. — Vedeti acumu Domniloru respund ietori ca nu aveti dreptu? Auditati Domniloru respundietori? Ta luativa osteneala D-loru respundietori si cercetati apoi si cancelaria notariale din Tohanulu vechiu si ve veti convinge, ca si in aceea corespondintiele in limba romana suntu ca si rindenelele cele albe, cautati apei si prin protocolulu notariului Zernesteanu si ne convingeti de corespondintie in limba germana.— Auditi Domniloru? Mai departe nu ati vrutu a baga bine sema la Seghesrondinti'a din tieg'a Barciei, seu ca ati fostu pre frapati de adeverulu aceleia, incatu ati schimbatu pe notariulu Branului cu alu Zernestiului cu terorisatu , ca eu nu amu vorbitu de celu din Zernesti ci de celu din Branu ,„ care facuse condusulu in vara trecuta si lat desmantatu alu inainta magistratului, nu ca eră stilisatu de a fi periclitatu de actiune fiscala, pentru ca tocmai acela condusu, ce s'a stilisata atunci, au estiu de unadin din litera in litera in foaia gazetei fara ase fi acatiatu astia fiscala de cineva. Vedeti D-loru respundietori ca nu ati stiutu cumu se vesculati si ati cugetatu, ca schimbandu si invaluindu una cu alta veti scapa cu fatia curata, acusandume pe mine de scornitoriu. Amintescu Domni respunsetori de concurse la institute i fonduri o domne catu de bine spnoassemu si scimu ce ati facutu si de ati facutu nu fiti farisei, a predică poporului „ce face dreapta se nu scie stanga.” respunsetori de vina trece de nationalistu ca prin acea corespondintia amu voitu a — si aceea se poate, cu toate ca nu miamu subscrisu numele — si me intreaba ce amu folositu eu natiei ? Iata ce amu descoperitu si aratatu publicului gresieli cari suntu de incungiuratu si oameni , cari in acestu timpu de lup= sa stau cu manile in pusonariu si suntu mai multu ca pasivi. Apeleasa apoi D-mni respinsetori in privinti'a scoleloru la acustgitatea sea Domnulu fostu Consilieriu de scoale - Aveau dreptu in anulu 1859 si 1860 sandu inca D-nulu Vasiciu eră sighe fericire Consilieriu de scoale - dar acumu de candu D-sea nu mai funge din vai de scoalele Branului si in genere de toate scoalele populare, ca si ceace D-sea pusese la cale, nespmnsele sustineti, daru le lasati de se desfiintiasa prin nepasare, ca tocma in Branu se subscriese la fondulu scolariu o suma frumoasa pentru infiintiare si acuma nemai missandu nemeni au ramasu lucrulu ilusoriu. Auditati Domniloru respundietori. — Unu Flacau alu Buceciului. BUCOVIVA. În „Botschaf.” aflămu din Cernăuți că Episcopulu Hacmanu a resignatu la demninatea de Capitalulu țerii și că motivele care laru fi îndemnatu la aceasta, nu săntu cunoscute, să dă însă cu socoteala că bătrănețele și feliuritele greutăți celoralalte îndatorii ale chiemării sale ar fi contribuitu multu aa acestu pașu. Precumu se vede din o broșură eșită în tipografia lui S. Gheroldiin 1862, aene Beni aa mănă, D. Proprietariu din Bucovina Ninoaae Dobrovolechi cavaleru de Buhentalu a făcutu o fundațiune subt titlulu: Hrisovu fundaționalu pentru școale, stipendie, așezăminte de folosu publicu și pentru familia Dobrovolschi cavaler de Buhentalu în Bucovina. Spre acestu scopu a oferitu lăudatulu Domni doe bunuri ale sale, Dobronouț în Bucovina, și Gramestie în Basarabia întrunu modu propriu ca o fundațiune totală pentru școale, stipendii, așezăminte de folosu comunu și pentru familia ca însă ama, ca în decursulu timpului de 50 ani veniturele pomeniteloru bunuri, care formeză însă pentru veciă fondulu radicalu chiematu spre aceasta, să se capitaliseze, apoi atunci să se întrebuințeze 910 din interesele, ce provin din aceetu capitalu pentru scopurile mai susu arătate, eară 1110 a intereseloru acestor să ce adauge la capitalizațiune. După ce va ajunge capitalulu suma de 150,000, atunci este umvere moșii cu CA și să servească lovut spre acestu scopu. Apuci succesivu să ce întrebuințeze din aceste venituri mai întăiu pentru o școală de meseriă romănă-ortodocsă, după aceea să se ridice un așezămăntu de învățatură agronomicu pe lăngă unu modelu de economie, mi prisosulu să se dea ca stipendii pentru tinerii romăni ortodocși, carii vreau să cerceteaze universitatea sau alte asemenea institute. În fine să se înființeze de aci și alte școli medii, ca și de înprumutu cu amanete, ușurătoare vinderi de pămănturi pentru cei ce nu le posedu și arenduiri sociale. După o sută de ani dela moartea lui potu participa la aceste institute și alte națiuni decătu românii, cu treime. Înpărțirea fundațiunelor se face de consiliulu familiei ca presentațiunea curatoriloru, unu stipendiu de 300 f.m. a. se efectuește de locu după moartea fundatorului, tocmai ama se voru da 200 f. pe sărindare și 100 cumpărarea vitelor tinere pentru colonii seraci. fl. spre Noi poftimu D. Baronu Buchentalu pentru fapta aceasta cristiană și mărinimoasă viață îndelungată și fericită pe acestu pămăntu,eară dincolo de ceriuriloru „bucovina” vre cs știe dintr'o epistolă den Viena, că o parte a învățătoriloru pentru școala reală ortodocso-romănă din Cernăuț aru fi designată, și că anume eete denumitu de Directoru D. Tauș bărbatu procopsitu și cu bunu renume. Noi nu putemu pricepe, cumu acesta școală care e să fiă romănească, precum am văzutu din petițiunea Domniloru Bucovineni, își va putea păstra caracterulu naționalu și bisericescu, deacă acela care are să o conducă este de naționalitate și religiune străină. Voivodina sărbească. „Lordului Pestanu“ ce scrie din Timișoară mn 8 Augustu e. n. următoarele: Despre crapea cea mai nouă a cestiunei voivodinei vă potu servi cu unele date mai aproape, care se ținu a fi întemeiate. Din diferitele proiecte, contra proiecte și proiecte de mijlocire să fie eșitu afară în vara aceasta următoarele cugete fundamentale spre solvirea petițiunei congresului sărbescu: Să se înființeze două districte sărbești unulu în Ungaria meridională, altulu în Croația (Cipmis) a Districtulu sărbescu din Ungaria meridională să se formeze din locurile acele, în care elementulu sărbescu seu barem celu slavicu prevalează. Cetățile sau grupele de sate, în care prevaleză alte naționalități sau sărbii săntu întru totu în minoritate, să se ecsimeze din aceste districte și să se atragă în comitatele cele mai aproape. În prefînaltulu rescriptu, care dispune crearea unui acră feliu de districtu, au să se aducă înainte cu numele satale, care săntu a se lua în elu. Districtulu sărbescu din Ungaria meridională aru ad numera după proiectulu de pănă acuma 214000 sărbi și ca la 70000 nesărbi. Aa olaltă dată o impopulațiune de 280000 suflete. Cei 70000 nesărbi zi cu sărbii, să nu se ecsimeze, pentru că ei trăiescu ca fracțiuni mici între masa compactă sărbească, de altmintrea este a se considera, că de alta parte camu tocmai atăția sărbi se eschidu din districte, adecă trebue să rămână în comitate. Districtul sărbiloru croaticu (Sirmiulu) are o impopulațiune de 80000 suflete, între care vreo 20,000 nesărvi. Nici unulu, nici altulu districtu ape să'și întindă auctorizațiunea sa asupra aceiea a unui comitatu ungurescu, să se miște dară perfectu în lăuntrulu legiloru comune ale țepii. Dorința pronunciată din partea sărbiloru, ca districtulu sărbescu să se subordineze nemijlocitu subu dicasteriele centrale (cancelariele aulice) este dară refulată. Districtulu sărbiloru ungurescu remăne subordinatu locuțiinții și cancelariei aulice ungurești, celu croaticu dicasterieleru țerii croatice. În fruntea districtului sărbiloru ungurescu are să stea voivodulu, în fruntea celui croaticu vice voivodulu. Pentru posturu voivodului face congregațiunea generală a districtului sărbiloru ungurescu oterna candidațiune. Pre uprulu din cei cei candidați apoi îlu denumește Maiestatea Ca de voivodu. Vice voivodulu se denumește de Maiestatea Sa fără influința populațiunei sirmiane. Voivodului nu e ertatu asupra districtului sirmianu nici o influință. » Mai departe imp baga Î *) Nouă nu ne Bine a crede mripel acestei, mi așteptămu din condeiulu vreunui amicu bucovineanu o știre mai aproape despre aceasta întămplare încă nu ar fi adevărată. R.) -