Telegraful Roman, 1862 (Anul 10, nr. 1-103)
1862-04-22 / nr. 32
TELEGRAFUL 3. fl. 50. cr. Pentru celelalte părți Transilvaniei și pentru provint RO 22. e.ne in litere mici, pentru a doza dată cu 3, cr. mi pentru a treia repetire cu 37% cr. v. a. Telegraful ese de doă opi ne septemănă: Joia și Dumineca. Prenumerațiunea se face în Sibiiu la espeditura foiei; ne afeară la c. r. pește, cu bani gata, prin scrisori francate, adresate către espeditură. prețiul prenumerației. pentru Sibiiu este pe an 7. fl. B.a. ear pe o jumet re de an axe N2 32. 8. el.. AHULUH. Pentru prunc, miteri străine pe an Sibiiu. 22. Aprilie. 1802. miese din Monarhiă pe un an care o jumătate de anu 4. și. v. an 6. fl v.a. Inseratele ce plătescu pentru întâiea oară cu 7. cr. șirul Ursariul Consistoriului ortodocșu-repăriteanu în priviința dotațiunei Preoților. În 19-a ale curentei a dat D. Protopopu Hania următoriulu Ursariu în mâna D. Comes locțiitor. Mărite Domnule Consiliariu gubernialu, Locțiitoriu comițialu! Consistoriulu nostru au căpătatu însărcinare din Viena dela Ecselenția Sa Preasfințitul nostru Episcopu Andreiu Baronu de Șaguna, ca să se înfățișeze înnaintea Măriei Tale, și să înoiască recinsițiunea din 9 Nov. 1861 Nr. 981 ce au așternutu Incintei universități în obiectulu cestionatelor porții canonice. Noi bucuroști urmăndu acestei demăndări episcopești ne și înfățișămu înaintea Măriei Tale, rugândune, ca să binevoiești a rândui, ca obiectulu cestionatu să se see în pertractarea definită fără nici o întărziere cu atâta mai multu, 1, Kb lucrul acesta ce tragănă dela 184%, cându Dieta Țuărei au hotărâtu prin Lege, ca și preoțimea noastră să capete porție canonică; 2, că Incita universitate încă la a. 1848, asemene hotărâre au adusu, daru n'au puso în lucrare; 3, că aceeași Inciită universitate au luatu la a. 1861. acestu obiectu subtupertractare, și efectuarea lui au condiționato dela Sancțiunea Maiestății Sale; rrau în TOAMNA trecută di NUL pentru Sanpțiunea maree=tatică la Inciita Universitate, și așa sinceru mărturisimu, că Preoțimea noastră era în acea presupunere, că Membrii Universității, ca fiii Patriei, carii cunoscu starea preoțimei noastre încă din timpii antimarțiali, voru a efectua prea trațioși împărați totu sau sancționatu; însă astăzi suntu preoții nostrii de tristi, văzându, că obiectulu cestionatu, carele lucri despre pâinea loru de toate zilele, încă nu sau luatu în pertractare, din care cauză Preoții nocipii nisi „pn anulu acesta nu ce pop putea bucura de bunătatea „legii sancționate Acastă împrejurare este de totu dureroasă pentru Consistoriu, căci nu are modiu de a mănibra pre preoți KE atu mai puțănu, de vreme ce Incita Universitate au avutu dec. lulu timpu a efectua acestu obiectu, căci Sesiele sale lea începutu în luna lui Novembr. 20 a. t mi le continuă înc și astăzi! Deci reinnoindu cererea noastră, la Măria ta să binevoești a rândui pertractarea instantaneă a rămânerii cu deosebită Stimă Ai Măriei Tale Sibiiu 29 Martie 1862 Eselenția Sa Preasănțitul Episcopu Bar. Șaguna, den ce mai avu singuru încă dos Audințe private la Maiestatea Împărătoriulu, afară de cea din tăiu avută la osalt cu ceilalți trei Deputați, precumu mi după ce mai deci cele mai depre urmă de sluciri în causa restaurăriei Mitropolii D. D. Ministrii mi Cancelari aulici, în zilele aceste va părăsi Viena, și se va reîntoarce în Eticii, din ca pea aiicecae de unu timpu gamă îndelungatu. Noi, carii fuserămu marturi ai tuturoru pașiloru, mea Deputațiuei, sperămu, bilu pentru noi, ce se facură din partle resultatulu adestei micii împortante va fi îndestulitoriu și corespunzătoriu dorințeloru noastre. Adevăratu, că pedecise iviră multe, multe, cu mult mai multe, decătu se asteptau, - mi pert aceea și luptele trebuiră să fie mari; daru cu toate adeci noi ținemu, că causa noastră este dreaptă, și Kb ca atari mai curăndu sau mai tărziu, va trebui ceapa din Viena. Joi după amiazi va fi a ajune la Timișoara, unde poate să petreacă o zii, poate și la Lugoju cevași „și apoi va porni cătră Sibiiu. Dumnezău să și în pace. După ce „Sieb, Bot.“ primi articulul din „D. D. R.” despre nedreptatea ce se face sașilor cu recrutațiunea, pre care îl arătarăm și'l scărmănarăm și noi după cuviință, aflăm acum a mi în „Herm. Zeit, astfel iu de articuli subt inscripțiunea „Recrutația în Sacsenlanda” unul atingătoriu de scaunul Mercurii, fară altul de al Orăției, și poate că vor mai urma. Cel dintăiu sună așa: „Populațiunea scaunului Mercurii face după catagrafia din rmă 19,294 de suflete, mi adecă 3303 caci, mi 15790 romăni și 201 alte naționalități (germani catolici, unguri și țigani.) Din 40 de recruții, carii sănt înpărțiți la recrutațiunea din urmă ne scaunulu Mercurii cadu me mine alte naționalități ..Din cei 40 sau luat însă pănă acuma numai 25, pentru că din cele trei comune curatu romănești, care facu mai gata jumătate din înpopulăciunea scaunului. Poiana, Rodul și Topârțea ce află șei îndatoriți aa milițiă dela anul 1856 asentare și absentații pe nedreptu ai acelor trei comune și pănă nu ce vor rescumpăra cei mulți asentați de mai nainte în locul acestora. Din cei efectiv asentați 5 cacimi 20 romăni cadama daprecum să fiă rănduitu gubernul țerii dela aceste optu coșune de mai mulți ani greu încărcate și îndetorniți la milițiă din clasa 3, 4 și 5, atunci nu rămăne îndoială, că epețialminte la sași ca și totu deuna nainte, vor eși și acuma procente neproporționate.. Trecăndu aa scaonulu Orăției arată, că acesta are 20.960 vă de suflete, din care făntună și 3 țigani, 1165 romăni și 1677 alte naționalități unguri; 17,231 au datu pe anulu 1862, 39 de soldați, din care săntu 28 romăni, 5 caci (între care 4 de voe bună) 3 unguri,între care 2 de voe buse vadă percentele ce vin pe o naționalitate, și firește ca să arate că easii vor fi datu mai multu cu vreun jumătate de percentu, ce tare ne îndoimu. Noi nu vremu să apărămu pe aceia ce tragu de la miliție, ba din contră amu dori, care se poate toți ia parte la ea, sau fiecare națiune să de contingentul ei după proporția sufletelor, dar apoi atunci am dori, ca cumu bunii noștrii frați sași le știu calcula așa de bine la greutăți astfeliu ca să nu remănă nici cea mai mică fracțiune afară, așa ne am bucura săi vedemu, totu cu aceea e cantitate cumpănindu procentele și la dreptu, și decă cele trei comune curatu romănești: Poiana, Rodulu și Topârcea facu cam jumătate din populațiunea scaunului, ele să nu dee numai 6 deputați la alegerea scaunală, ci jumătate din pași din comunele mestecate să nu vină numai sașimi romăni, căci la miliție îi ști caci calcula după percente. Dreptatea cere, că cine se folosește de drepturi mai mult, acela să porte și greutățile întru măsură A„e Li mai mare, adecă amăsurată drepturiloru de care ce bucură, o hotărâre carea prin Aflămu că Ecselenția Ca doi binevoi acestui obiect servi precați, Consistoriul Diecesanu, viena 16. Așrilie. a secatu Mercuri, si pri să ce decidă favor 6 6 Sibiiu 20 Apr. pomeni 32”,ră pe sași 8, ca deputați, ci eră pe romăni 32 percente. De se voru înfățișa înaintea romănii să meru soru și la drepturi să ni'l aducă sănătoc Iași. 887 și că Mai departe aduce toate comunele rr cac 6%., Comisiunei precătu se respecteză procentele, și ne de asentare, ca să pre