Telegraful Roman, 1863 (Anul 11, nr. 1-116)
1863-09-19 / nr. 87
350 competu. Si acumu ne aflamu in astfelia de împrejurări, in care limb’a dicasteriloru mai inalte nu se póte hotărî, pentru ca inca nu suntu organisate deplinu diregatoriele tierei. De aceea saluta cu bucuria ide’a cuprinsa in §. 17, ca un’a ce ne scapa de multe curse , in care amu putea cadea. Elude. ca Români n’aru fi in stare de a propune alta limba decâtu cea româna sî Hindu Românii majoritatea in dieta amu putea si reusî, inse pentru unu astfeliu de pretiu nu va sa cumpere acelu resultatu, pentru ca nu va dreptulu seu cu vatemarea dreptului altor națiuni: ce tie nu-si place altui’a nu face (bravo 1 mai cu seama in centru). Deci sa concedemu acesta dreptu regimului, care sta mai presusu de tóte patimele nationale si care va sei lua mesurile cele mai apte, pentru de a mulltumi tóte pretensiunile. Deci propune, deciderea limbei interne oficiase a municipieloru tierei sî a tribunaleloru tierei, precumu si a comunicatiunei acestoru diregatorii sî tribunale intre sine sî ai deregatoriiloru aflatóre afara de marele principatu Tranni’a până la organisarea constitutionala a acestoru diregatorii, se concede regimului. — Petitiuni cu gur’a sî ’n scrisu, opiniuni sî voturi seperate se potu concepe sî da in fiecarea din cele 3 limbi ale tierei. — E sprijinita. Schnell propune a se duce, ca limb’a interna oficiasa . ... O limb’a Principelui tierei, in alti carui nume functionéza acele diregatorii; ear déca nu s’aru priimi propunerea acést’a, apoi sa se duca, ca limb’a interna .... se va decide prin Maiestatea Sea c. r. Apostolica prin calea ordinatiuniloru. Propunerea prima cade, a dou’a e sprijinita. ___Rannicher opera proiectulu regimului. Schwarz partinesce testulu din proiectulu regimului, care nu impedeca nici decâtu indreptatirea egala a limbiloru. Densulu crede, ca intregu aru fi pututu remane afara, ear déea s’a pusu, sa se priimésca asia cumu e. G. Manu. Cestiunea de fatia e fórte delicata. Densulu spiritului-ului nu lu inttelege asta, ca candu regimulu aru tinde la unu feliu de dictatura, ci recunosce, ca la aducerea acestei legi trebuie sa conlucre amendoi factorii legislatori. Candu regimulu aru fi aflatu o cale mai potrivita, crede, ca nu siaru fi luatu refugiulu la calea ordinatiuniloru. Ca sa se statorésca odata pacea si armoni’a si sa nu mai remâna gole si de aici înainte scaunele din drept’apartinesce si recomenda propunerea lui Popoviciu, cu multiamitóre atâtu pentru regimu, câtu si pentru natiunile din tiéra. C. Schmidt elamineza in curentu mai lungu argumentele aduse in contr’al lui din partea unora si altoru vorbitori , combate propunerea lui Fogarasu si a lui Codru, din amendementulu lui Popoviciu si dintr’a lui Eitel lapeda partea antâi’a, iar a dou’a o priimesce din ambe.— In urm’a repetateloru strigări, ce cereau incheiarea desbaterei, se alegu dintre oratorii insinuați pro si contr’a : Wittstock si Sîpotariu, cându Eitel aduce unu amendementu nou , care nu pretinde nici mai multu nici mai putînu, decâtu cu comercialu oficiosu alu celoralalte diregatorii si dicaslerie intre sine, si cu diregatoriele afara din tiera, sa se porte in limba germana , avendu inse voia fiecare diregatoriu de a vorbi si a scrie in un a din limbile tierei. Amendementulu nu afla spijinire nici chiar in centru. Astadar acum se da cuventului Sopotariu, care aprobeaza provocarea Epoului Fogarasy la legislatiunea de mai nainte sî combate pre C. Schmidt, cu cându diet’a de fatia n’aru fi succesórea dieteloru de mai nainte. De n’amu fi succesori adeverati, n’amu are dreptulu de a aduce legi pentru patria, ci dreptulu aru fi pe partea acelor’a, cari nu recunoscu dietei legalitatea esistintiei, suntemu insa următorii legali ai dieteloru transsilvane de mai nainte, avemu in mâna materialulu ereditu dela părinți, spre a lu reformă acumu după trebuintțele de fatia. Apoi după ce se mira, ca Fogarasy nu apera in mesura mai mare drepturile vechi ale tierei, espune, ca densulu nu va egalitati abstracte, ci lucruri practicabile. De Maiestatea Sea nu póte presupune, ca va da preferintia unei limbi in nefavarea altor’a, dupa ce Maiestatea Sea nu a datu atâtea probe de îngrijire si iubire parintesca si cu deosebire acumu de curendu prin propositiunea antâiu regesca. La ordinea dîlei e unu obiectu alu legislatiunei transsilvane; deaca esamineza densulu motivele aduse inainte, ca sa ne lapedamu de dreptulu nostru constitutionalu, trebuie sa se ’ntristeze; caci i se pare, ca diferinti’a intre noi provine din jalusi’a Iimbiloru,, carea ne espune lumei ca nematuri sî ne’nnelegatori. . Déca noi insîne, lasându-ne dreptulu din mâna sî predându-lu ordinatiuniloruniiióre, insîne ne damu testimoniu, ca nu suntemu capaci de cea d’antâiu virtute cetatienésca de abnegatiune, atunci documentamu si aceea, ca nu suntemu capaci de viéti’a constitutionala, atunci mai bine sa regamu pre Maiestatea mea sa ne iasa constitutiunea. (Bravo ! din mai multe parti.) Tier’a, Europ’a privesce la noi ! — Recunosce ca suntu greutati la deciderea limbei dicasteriale, insa nu greutati ne’nvingibile. Partinesce amendementulu lui Popoviciu ca unulu ce susține drepturile legislatiunei sî totodată cuprinde credinti’a, ca municipiele sî oficiele voru castiga câtu de curend lu valórea Joru legala. Wittstock crede, ca limb’a e numai mediulu desfassurarei ideiloru sî alu intțelegerei reciproce, sî numai in sensulu acest’a pune pretiu pe dens’a. Elu recunosce, ca dreptulu de a decide limb’a dicasteriala compete dietei, insa nefiindu acumu diet’a in stare a deslega acésta cestiune, sî ca sa nu remâna indoiéla in privinti’a acést’a, recomanda proiectulu regimului.__ Aseminea Rannicher, aseminea Schuler—. Libroy in cuventu lungu sî insotîtu de acclamatiuni din centru. Pressedintele reasuma, la punerea la votu a amendementeloru se nasce disputa noua pentru ordinea loru. Popoviciu sî Dr. Ratiu pretindu, ca amentulu lui Popoviciu e mai aprópe de restulu regimului, ca s’a aprobeza ordinea enunciata de Pressedintele, sî asta vine la votare 1)alu lui Popoviciu, care remâne in minoritate de 42 contr’a a 46 voturi. (Din Români votaseră contr’a: Alduleanu, Bolog’a, Branu, Moldovanu, Popa Lad., Pușcariu, Dr. Vasiciu), 2) alu lui Schnell cade, 3) proiectulu regimului reese neschimbatu. Cu acestea siedinti’a se ’ncheia la 3 ore 5 min. după amendi. — Siedinti’a XXXV, tînuta Vineri in 13/25 Septembre 1863. După citirea protocolului in limb’a româna si verificarea lui se citesce §. 18 unguresce, germanesce sî romanesce. Br. Bedeus desfasiara in cuventu lungu in modu istoricu ordinatiunile regimului absolutisticu in privinti’a scóleloru; in fine alia, caruu lovesce in autonomi’a bisericeloru si proiecteza ștergerea lui— E sprijinitu. Gull observa , ca propunerea acest’a nu e a lui Br. Bedeus, ci a comitetului respectivu. Conte Siulutiu inca afla, ca §ulu va tema autonomi’a bisericésca si aru dori stergerea §-ului , cu tóte acestea crediendu ca Maiestatea Sea va sustine atâtu autonomi’a bisericeloru precutu si egalitatea totoru trei limbiloru din tiera, priimesc e §ulu, adaugendu insa, ca in gimnasiele c. r. de statu sa se propună cu studii obligate tóte trele limbile tierei, ear scólele mai innalte sa fia paritetice.— E sprijinitu. Cipariu inca pregătise unu amendementu, dar vediendu ca acel’a, de sî nu in cuvinte, dar in fiintia consuna cu alu E. S. Mitropolitului, renuncia la cuventu si lu priimesce acel’a. Baritiu recunosce, ca §ulu n’are locu sub titlulu acest’a, cu tóte acestea are temeiuri de a lu priimi. Prin art. de lege 55 din 1791, precum sî prin art. I. din 1847 — singurii cari vorbescu de scóle — se sustîne autonomi’a bisericeloru fatia cu scól’a iu tóta vigórea, s’ asia §ulu acest’a s’aru poté pare nu numai de prisosu, ci sî periculosu. Trebuie insa sa ne aducemu aminte, ca noi până ’n 1848, n’amu avutu decâtu scóle umaniere , de scóle de agricultura, de scóle reale, comerciale s. a. mai n’amu sciutu. Acestea insa din natur’a loru nu se potu supune bisericei, cu atât’a mai putînu, câci in Tranni’a suntu siese biserici, care tóte aru pretinde supraveghiarea acestoru scóle. Deci prin §ulu acest’a nu se va tema autonomi’a bisericeloru. Déca noi de frica, ca statulu, zidindu-ne vreo scóla, ne va impune sî limb’a germana, amu ștergemulu, tocmai prin acést’a amu deschide calea impunerei unei limbe. — Priimesce §lu sî sî amendementulu lui Siulutiu in partea d’antâiu, ear in partea a dou’a numai atunci, cându va sei anumitu, ce se ’nttelege prin „politeticu.“ , Schuller la ’nceputu a fostu incontr’a §ului, acum nu i se pare de prisosu, si asta partinesce pastrarea lui. Ear câtu pentru gimnasiele de statu, sa avemu grija , caci noi suntemu diet’a tierei, nu a statului. Br. de Siagun’a dejudeca §ulu acest’a in legatura cu legile de mai nainte ale tierei, care susținu cu energia autonomiile bisericiloru si recunoscu îngrijirea de ele ca o parte intregizóre a acestei autonomii. Densulu aru fi doritu, ca autonomi’a acest’a sa se fia sustînutu după legile de mai nainte, ear in privinti’a scólelorU) ce le va infiintia statuia es.. se fia adusa unui deosebitu.