Telegraful Roman, 1863 (Anul 11, nr. 1-116)
1863-09-21 / nr. 88
Telegrafulu ese de doua ori pe septe, ■nana, ratiunea joi’a si Duminec’a. — Prenumese face in Sabiiu la espeditur’a I foiei, pe afara la c. r. poște, cu banii gat’a, prin scrisori francate, adresate, catra espeditura. Pretiusu prenume ratiunei pentru Sabiiu este pe anul. fi. v. a. i ear’ pe o jumatate de anu 3. fl. 50. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pen BJTM 88. ABIULUXI Sabiiu, Sambatati Septem. 18631 tru provinciele din Monarchia pe unu an Í B fl. era pe o jumătate de anu 4. fl. v. a Pentru princ. si tieri străine pe anu 1211 pei anu 6 fl. v. a. Inseratele se platescu pentru inteia ora cu 7. cr. siculu cu litere mici, pentru a doua ora cu 5 Lcr. » pentru a trei’a repetire cu 3 V. cr. v. Diet*« traiissilvaiia. S i o d i n t i ’ a XXXVI, tînuta Luni in 16(28 Septembre 1863. (Continuare sî capela.) Br. de Si águn’a cere cuventu si începe a combatie asertul a lui Fabini in privint’a bisericei din Russia , dar fiindu intreruptu de Presiedintele, ca numai o observare personala mai póte ave locu, dice, ca dinsula deaca aru fi subt unu guvernu absolutisticu, aru face si aru trebui sa taca, caci acést’a e sartea unui astfeliu de suditu . (Bravo !) ear déca aru fi in statu constitutiunalu, atunci aru vorbi francu si aru descoperi convicțiunea sea. (Bravo !) Rannicher aperatulu cu fórte liberalu si aduce aminte, ca biseric’asa nu faca pre statulu a se amestecă si ’n lucruri mai profunde ale eii, precumu: recunoscerea căsătoriei civile (murmuru , voci : Zur Tagesordnung ! la ordinea dîlei !) Schuler-Libloy nu din punctu de vedere alu statului, nici alu bisericei, ci numai alți practici talii cere păstrarea o-ului. Preșiedintele aduce la votare 1) amendementulu lui Budacker, care cade; 2) alu lui Sîpotariu, care inca cade, si astă a 3) după desbatere de 2, ore se priimesc eP-ulu 19 in forma sea primitiva. Se citesce §-ulu 20 in tote trele limbile licrei. Budacker in cuventu lungu si bine motivatu arata, ca aici nu e vorb’a de mai putînu, decâtu de autonomi’a si neautonomi’a bisericeloru , carea până acum n’a fostu atacata nici cându de principii p, menteni. Nu trebuie concesu nici decâtu, dice elu, că stapanirea din afara sa decidă până inca si limb’a in carea sa vorbésca preoții cu credincioșii loru ; caci atunci cine sta banu, ca poterea legislatória nu va decide si limb’a, de carea sa ne folosimu la servitiulu domnedicescu ?! — Nu se póte dice, ca legislatiunea are dreptu de a decide si limb’a organeloru bisericesci, precum o decide a celoru lumesci, pentruca de cele lumesci e constrinsu ori si care cetatianu a asculta neconditionatu, pe cându ascultarea de organele bisericesci e de buna voia, si daca cineva nu li se mai póte supune, nu póte fi retînutu in simulu cutarei biserici, ci are voia de a trece numai decâtu la al,’a. De aceea sa priveghieze membrii dietei, ca sa nu fia ’ntempinati la re’ntorcerea loru acasa că unii, ce au sacratu unulu din cele mai scumpe drepturi, adeca dreptulu autonomiei organeloru bisericesci. (Bravo !) Sî afiă recomenda de nou ștergerea §-ului. (Bravo!) Propunerea e sprijinita.— Toți vorbitorii insinuați: Schuller, Fogarasy, Schnell si Zimmermann voru sa vorbesca in contr’a §-ului. Rannicher declara, ca regimulu nu pune pretiu atâtu de mare pe acestu §, incâtu sa nu pota concede stergerea lui. (Bravo !) Schuller după ce n’a vediutu nici o opositiune, va sa vorbesca scurtu si sa pretindă numai de nou, că oficiosului preotiescu, care adeseori e un’a cu oficiulu spirituală (duhovnicescu), sa nu se faca nici o sila, va sa Fogarasu inca e pentru stergerea §-ului. Schnell vorbescu forte scurtu, dar fiindu intreruptu parte de: Bravo! parte de: Schluss !, siede josu. (ilaritate). Zimmermann combate mai antâiu pre acei’a, cari au datin’a de a cere incheiarea desbaterei sî n’au atât’a atientia de a ascultă pre toti cei insinuați la cuventu. ensolu, dîce , nu cere nici odata incheiarea desbaterei, pentru ca respecteza libertatea de a vorbi a fiecarui membru dietelu; apoi trecendu la obiectu se alatura lângă Forgarasy sî Budacker sî sustîne, ca paladiulu credintiei trebuie pastratu mai presusu de tóte. Schuler-Libley cu referințe dîce, ca majoritatea in comitetu, carea au staruitu pentru pastrarea §-ului, fosta mica, de aceea densulu inca afla multtumirea sea in a ștergerea §ului, carea o-a pretinsu sî ’n comitetu. Pressedintele aduce la votare propunerea lui Budankés, carea se priimesce mai cu unanimitate. Se citesce § 21 din proiectulu regimului in tóte trele limbile, sî se priimesce fara desbatere. — Apoi se citesce in asemenea modul 22. Schnell, ca sa fia scurtu^ renuncia la cuventu. (Ilaritate) Fiitsch aduse unu amendementu, in urm’a carui poterea obligatórea a acestei legi sa intre in vigóre, după ce se va regula definitiva pe cale constitutionala administratiu— nea sî justiti’a in Trauni’n. —E sprijinit'. Birthler declara, ca avuse de cugetu a aduce una amendementu totu in sensulu acesta; de aceea renuncia la cuventu sî adopteza propunerea lui Filtsch. Pușcăriu. Regimulu ni-a datu unu pro cetu de lege forte liberalu, forte dreptu, sî cas’a l’a primitu. Celelalte populatiuni foste sî până acuma indreptatîte sî acumu de nou restituite in drepturile loru potu ascepta până la organisarea definitiva a tierei. Românii insa ascepta cu greu realisarea acestei legi. Organizarea fieei inca nu e efeptuita deplina ; cu tóte acestea legea de fatia se póte aplica indata după senctionarea rea* (Bravo !) Eitel purcediendu dela principiulu, ca „ad impossibilia nemo obligatur“ sprijinesce pre Filtsch. Br. do Siagun’a. Din partea vorbitoriloru din centru prea adeseori au auditu cuventulu liberalitate, pecându densulu adeseori au fostu oponentu. Aici insa trebuie sa voteze pentru proiectulu regimului, caci in acestu § vede liberalitate adeverata, precum sî unu mediu de împăciuire sî instalare intre toti fiii patriei. — La § 9. sî 10. nu s’au opusu vorbitorii din centru, pentru ce dar la acést’a ? „Hermannstädter Zig“ etc de câte ori se plânge, ca la Consistoriulu supremu luteranu sî la Universitatea saseasca vinu harții guberniale sCu se unguresc ! Va sa Fia sî mai departe asta ? sî până cându ? dar’ usque ad griecas calendas? Voru dora ca nici 15 sa nu intre in activitate? De aceea sa nu stricamu la sfersîtu, ceea ce amu facutu bine până acum ! Se declara pentru proiectulu regimului. (Bravo !) Negrutiu. Cu câtu a fostu mai mare dorinii’a Româniloru, de a-si vedé sî ei odata limb’a indrept atîta egalminte, cu atât’a i-a fostu mai mare sî mai dorezcsc surprinderea prin cele audite din centru. In comitate sî până acum s’a facutu dreptate mai buna limbei române , sî frații magiari, de aru fi aici, sî acum desiguru aru sprijini propositiunea acést’a liberala a regimului. Binevoiesca dd. din centru a-si aduce aminte de proverbialu : Bis dat qui cito dat ! sî a priimi neschimbatu proieptulu regimului. Schnell: Sa nu se faca o lege, carea nu se póte tiene!. Aduce unu amendementu, că poterea obligatore a acestei legi dela § 28 sa intre in activitate fara amanare, dar in celelalte parti după 5 ani. — Nu e sprijinita. Lásztofy propune a se duce, ca legea acést’a se intre in activitate după publicarea ei pe cale constitutionals. Nu se sprijinesce. G. Manu in cuventu mai lungu sî nu de totu scutilu de afectu combate pre Filtsch sî se deciara pentru propositiunea regimului. Popea, înalta dieta ! Am auditu afirmându-se aici