Telegraful Roman, 1863 (Anul 11, nr. 1-116)

1863-10-24 / nr. 98

Telegrafulu ese de doua ori pe septe­mana: raliunea joi’a si Dum­inec­ a. — Prenume­­se face in Sabiiu la espeditur­al foiei, pe afara la c. r. poște, cu bani] gat’a, prin scrisori francate, adresate catra espeditura. Pretiulu prenumeraliu­l­nei pentru Sabiiu este pe anu 7. fl. v. a. car’ pe o jumatate de anu 3. fl. 50. Pen­tru celelalte parti ale Transilvaniei si pen­tru provinciele din Monarchia pe unu an­­ 8 fl. era pe o jumătate de anu 4. fl. v. a Pentru prunc. si trei si traine pe anu 1'.f­ pe '­, anu 6 fl. v. a. Inseratele se platescu pentru , intera ora cu 7. cr. sirulu cu litere I mici, pentru a doua ora cu 5,­/.. cr. s Jfc 9$. AXULU XI. Sabini­. in 24 Octobre 1893. I pentru a trei’a repetire cu 3‘/s cr. v. Dreptate ! 11. (M. B.) Sa vedemu mai de apropo, cum stama astadi in Ungari’a ? Reu, de totu rea, mai reu decâtu subl sistemulu abso­­lutisticu ! De cându s’au introdusu guvernarea provisoria prin la­le comitatele, celalele libere, până sî in sate . Magiarii, cari mai nainte strigau anathem’a asupr’a celoru ce vom priimi a­­tare derogatoria, indata puseră piciorul« in scarilia, si con­duși­ de principiulu „sa nu lasamu terenulu de sub piciórele nóstre­­ a astadi guverneza in drag’a voia dela celei mai ma­re până la celu mai micu, asta, precum se face mai bine in interesulu propriu. Fara de a precugeta, ca in patri’a acest’a mai suntu inca sî alte popóre, care la olalta sa creza mai multa avere sî versa sânge mai pretiosu pentru interesulu comunu alu Monarchiei sî alu Ungariei, decâtu ei,— fara de a precumpăni, ca nemagiarii tocmai asta, ba intru adeveru suntu mai credincioși câtra cas’a domnitóre a Austriei decâtu ei , totuși nemagiarii nu suntu respectați in portarea trebiloru co­­m­itatense, ba ch­iaru nici in comunele curatii nemagiare, unde nu aflii nici pasa de magiari, nu li se da dreptu a duce a­­facerile sale in limb’a comunei. Sub Bach sarcin’a era a­­semea, insa acum magiarii prin provisoriu se ’mbucura de privilegiu in folosirea eschisiva a limbii magiare­­— in gim­­nasiele cercetate de majoritatea absoluta a studialîloru ne­­magiari, studiele se propunu numai sî numai in limb­a ma­giara, póte insa ca in 2 gimnasie totusi vor fî datu unu picu de locu limbei sî literaturei nemagiare. Sucht Bach asijderea invetiamu toti cu­lorii in limba străină, insa ne-amu manga­­iatu celu putînu cu aceea, ca invetiamu o limba culta sî euro­­péna, deci perderea n’a fostu asta mare ca astadi.— In privinti’a dreptului privatu ne folosimu de productele monstruóse ale evului mediu descrise in cartea lui Werbőczy, sî o parte mare a loru compilate de nou in decisiunile jude­­cariali basate pe cast’a aristocratica , până cându inainte de diploma sub Bach aveamu dreptu privatu cu lumea, acomodatu după principiele teatrului modernu sî ale propasîrei in civili— satiune, adeca a fostu intocmitu după principiele indreptatirei egale. Astadi n’avemu la ce sa ne provocam­­u nici chiaru in casurile cele mai simple criminale, judele e silitu a chiarnu intru ajutoriu priceperea se a­­ra sa daca , judele aduce sentinti’a precum ii vine mai bine la socotela , de unde apoi arareoi lipsesce ur’a nationala eâlra acusatulu nemagiaru. — La sedinele comitatului, unde se voru află din intemplare sî câti-va nemagiari, voindu aceștia a da dreptu acusatului du­pă convingere sî consciinlia curata, românu cu dreptatea ’n mâna, pentru ca venindu treab’a la votare, nemagiarii românu in minoritate , prin urmare sentinti’a se face după cum de­cide »pars senior“ a Magiariloru , adeca, după plăcu. Subt absolutismu ? atuncea judecătorii aveau basa, la carea tre­buia sa se provoce chiaru sî la casulu celu mai simplu, deci sentinti’a nu se facea nici­cându după »propria auctoritas­e“ Acestea si mai multe ca acestea, suntu totu atâtea rele pentru misera plebs contribuens, ce le sentemu toti cu totii, insa suntemu siliti a reface adeverulu, pentru ce ? pentru ca ne­­amu plânge numai lupului pentru pecatele lupului. Dela Senatari Imperialii. Continuandu firulu inceputu in Nr. 96 sî intreruptu in Nr. 97 prin schutele de peste telegrafice, trecemu dela siedinti’a 27a casei allegatiloru, la a 28, din 11 Oct. Aceeasi trecu mai cu sema cu alegeri , in comitetulu pentru reform’a contributiunei se alesera după cele 8 grupe proiectate ’n sie­dinti’a trecuta ; 1) pentru Austri’a de susu sî de josu sî Salzburg Winterstein; 2) pentru Boemi’a Obst; 3) pentru Moravi’a sî Snesi’a: Contele Kin­s­k­y sî Skene; 4) pentru Th­omn sî Vorarlbe­’g’a : Froschauer st 1­n­­gra­mn; 5) pentru Stiri’a, Carinthi’a sî Carnioli’a: R­os­t­n­­o­r­i ; 6) pentru Triestu, Goliti’a, Gradisc’a sî Dalma­­ti’a : Go­r­i­up si degli Alberti; 7) pentru Galițî’a sî Bucovin’a : Grod­olski sî Ku­z­i­e­ms­k­i; 8) pentru Transsilvani’a : Gull sî P­u­s­ca­r­i­u. La 1, 2 sî 5 se făcu alegeri supletorie, din care reesu : pentru 1) H­e­y­s­z, pentru 2) Dr. S­t­a­m­i­ , pentru 5) Kaiser­sfeld. A­­poi se mai alegu 5 abregati din tóta cas­a : D­o­b­r­h­o­f­f , Herbst, Hopfen, Bach­ofen sî Conte Roth­­k­i­r­c­h. — P­r­e­s i­e­dt. propune a se tine sie dintre plenario Marti, Mercuri, Joi sî Vineri, ear Dumineca , Luni sî Sâmbătă sa aiba comitetele tempu de lucru, se priimesci’. In fine se face alegerea notariloru, sî resultatulu se va p­blica in siedinti’a urmatóre.— Comitelulu acest’a de 21 mem­bri se subimpartî in 3 despartiaminte, din care unulu de 10 membri va preconsulta darea de pamentu, alu doilea de 7 membri darea de cascigu sî de rente, alui treilea darea pen­tru zidiri.— Preș. dietei transsilvane, Groisz sosi la Vie­­n’a in 25j 13 Oct.; deputatulu Lászlofy se ascepta pe dîu’a urmatóre ; dintre membrii casei de susu inca sosiseră mai mulți. In­ siedinti’a 29. din 15­27 Oct. depins Groisz appromissiunea uiiguiesce. (Eljen­ in drépt’a). După ce se impartu intre membrii casei, reportulu comitetului pentru dru­­mulu de ferit Leopolitano-Cernautianu, propunerea lui Mende sî consoti pentru o contributiune feudala (Lebensleuer), in fine proiectulu regimului pentru reorganisarea administratiunei politice,— se comunica, cu comitetulu pentru reforma con­tributiunei si­ au alesu pressedinte pre Br. Doblhoff, s­ubsti­­tutu pre Contele Rothkirch, referințe pre Dr. Stamm, Comite­­tulu pentru suspenderea vamei Schelde­­r alese preside pre Contele Vrints, referințe pre Kuranda. La ordinea dîlei e reportulu comitetului de finantie. Elu cere a) pentru p. n. curte pe terminulu de 14 luni (Nov. sî Dec. 1863. sî intregu 1864) cu totulu 8, 596,0861".— Skene proiecteza a se introduce sî ’n Austri’a asta numit’a lista civila ; se priimesce fara desbatere proiectulu comi­tetului. b) Cancelari­a de cabinetualu Mai. S. Imperatului pe 14 luni : 72,112 f. Se priimesce fa­ra desbatere. c) Senatulu imperiala, cu totulu: 455,500 f. Se priimesce fara desbatere. d) Consiliul­u miniștrilor­­, cu totulij"- 75,273 f. Se priimesce fara desbatere. D­r. M­ü­h­l­f­e­l­d si consotii aducu unu proiecta de argintia, că comitetulu de finantie sa se intaresca prin­ 4, comitetul« pentru preconsultarea introducerei contributiunei celei noue prin unu membru din Transsilvani­a. Propunerea se priimesce , sî după ’ntrerumpere de 10 minute se alegu in comit. 1. Trauschenfels, Alduleanu, Ba­ri­ti­u sî Gr­o­isz, in 2. Br. de Friedenfels. Cas’a magnați­loru tînu in aceeasi dî siedinti’a sea a steptea. Presiedintele comunica faptulu intrarei mem­­briloru din Transsilvani’a, dîcendu in cuventarea sea mai lunga de salutare, ca intrarea Transsilvaniloru e reflexulu fericitoriului faptu, ca credinti’a austriaca sie de pe tronulu ce­loru siepte cetati sî tîne guard’a la fruntariulu resaritenu alu imperiului.“ Unitatea sî poterea Austriei, dice, este devis’a

Next