Telegraful Roman, 1863 (Anul 11, nr. 1-116)
1863-10-24 / nr. 98
Telegrafulu ese de doua ori pe septemana: raliunea joi’a si Duminec a. — Prenumese face in Sabiiu la espeditural foiei, pe afara la c. r. poște, cu bani] gat’a, prin scrisori francate, adresate catra espeditura. Pretiulu prenumeraliulnei pentru Sabiiu este pe anu 7. fl. v. a. car’ pe o jumatate de anu 3. fl. 50. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pentru provinciele din Monarchia pe unu an 8 fl. era pe o jumătate de anu 4. fl. v. a Pentru prunc. si trei si traine pe anu 1'.f pe ', anu 6 fl. v. a. Inseratele se platescu pentru , intera ora cu 7. cr. sirulu cu litere I mici, pentru a doua ora cu 5,/.. cr. s Jfc 9$. AXULU XI. Sabini. in 24 Octobre 1893. I pentru a trei’a repetire cu 3‘/s cr. v. Dreptate ! 11. (M. B.) Sa vedemu mai de apropo, cum stama astadi in Ungari’a ? Reu, de totu rea, mai reu decâtu subl sistemulu absolutisticu ! De cându s’au introdusu guvernarea provisoria prin lale comitatele, celalele libere, până sî in sate . Magiarii, cari mai nainte strigau anathem’a asupr’a celoru ce vom priimi atare derogatoria, indata puseră piciorul« in scarilia, si conduși de principiulu „sa nu lasamu terenulu de sub piciórele nóstre a astadi guverneza in drag’a voia dela celei mai mare până la celu mai micu, asta, precum se face mai bine in interesulu propriu. Fara de a precugeta, ca in patri’a acest’a mai suntu inca sî alte popóre, care la olalta sa creza mai multa avere sî versa sânge mai pretiosu pentru interesulu comunu alu Monarchiei sî alu Ungariei, decâtu ei,— fara de a precumpăni, ca nemagiarii tocmai asta, ba intru adeveru suntu mai credincioși câtra cas’a domnitóre a Austriei decâtu ei , totuși nemagiarii nu suntu respectați in portarea trebiloru comitatense, ba chiaru nici in comunele curatii nemagiare, unde nu aflii nici pasa de magiari, nu li se da dreptu a duce afacerile sale in limb’a comunei. Sub Bach sarcin’a era asemea, insa acum magiarii prin provisoriu se ’mbucura de privilegiu in folosirea eschisiva a limbii magiare— in gimnasiele cercetate de majoritatea absoluta a studialîloru nemagiari, studiele se propunu numai sî numai in limba magiara, póte insa ca in 2 gimnasie totusi vor fî datu unu picu de locu limbei sî literaturei nemagiare. Sucht Bach asijderea invetiamu toti culorii in limba străină, insa ne-amu mangaiatu celu putînu cu aceea, ca invetiamu o limba culta sî européna, deci perderea n’a fostu asta mare ca astadi.— In privinti’a dreptului privatu ne folosimu de productele monstruóse ale evului mediu descrise in cartea lui Werbőczy, sî o parte mare a loru compilate de nou in decisiunile judecariali basate pe cast’a aristocratica , până cându inainte de diploma sub Bach aveamu dreptu privatu cu lumea, acomodatu după principiele teatrului modernu sî ale propasîrei in civili— satiune, adeca a fostu intocmitu după principiele indreptatirei egale. Astadi n’avemu la ce sa ne provocamu nici chiaru in casurile cele mai simple criminale, judele e silitu a chiarnu intru ajutoriu priceperea se ara sa daca , judele aduce sentinti’a precum ii vine mai bine la socotela , de unde apoi arareoi lipsesce ur’a nationala eâlra acusatulu nemagiaru. — La sedinele comitatului, unde se voru află din intemplare sî câti-va nemagiari, voindu aceștia a da dreptu acusatului după convingere sî consciinlia curata, românu cu dreptatea ’n mâna, pentru ca venindu treab’a la votare, nemagiarii românu in minoritate , prin urmare sentinti’a se face după cum decide »pars senior“ a Magiariloru , adeca, după plăcu. Subt absolutismu ? atuncea judecătorii aveau basa, la carea trebuia sa se provoce chiaru sî la casulu celu mai simplu, deci sentinti’a nu se facea nicicându după »propria auctoritase“ Acestea si mai multe ca acestea, suntu totu atâtea rele pentru misera plebs contribuens, ce le sentemu toti cu totii, insa suntemu siliti a reface adeverulu, pentru ce ? pentru ca neamu plânge numai lupului pentru pecatele lupului. Dela Senatari Imperialii. Continuandu firulu inceputu in Nr. 96 sî intreruptu in Nr. 97 prin schutele de peste telegrafice, trecemu dela siedinti’a 27a casei allegatiloru, la a 28, din 11 Oct. Aceeasi trecu mai cu sema cu alegeri , in comitetulu pentru reform’a contributiunei se alesera după cele 8 grupe proiectate ’n siedinti’a trecuta ; 1) pentru Austri’a de susu sî de josu sî Salzburg Winterstein; 2) pentru Boemi’a Obst; 3) pentru Moravi’a sî Snesi’a: Contele Kinsky sî Skene; 4) pentru Thomn sî Vorarlbe’g’a : Froschauer st 1ngramn; 5) pentru Stiri’a, Carinthi’a sî Carnioli’a: Rostnori ; 6) pentru Triestu, Goliti’a, Gradisc’a sî Dalmati’a : Goriup si degli Alberti; 7) pentru Galițî’a sî Bucovin’a : Grodolski sî Kuziemski; 8) pentru Transsilvani’a : Gull sî Puscariu. La 1, 2 sî 5 se făcu alegeri supletorie, din care reesu : pentru 1) Heysz, pentru 2) Dr. Stami , pentru 5) Kaisersfeld. Apoi se mai alegu 5 abregati din tóta casa : Dobrhoff , Herbst, Hopfen, Bachofen sî Conte Rothkirch. — Pres iedt. propune a se tine sie dintre plenario Marti, Mercuri, Joi sî Vineri, ear Dumineca , Luni sî Sâmbătă sa aiba comitetele tempu de lucru, se priimesci’. In fine se face alegerea notariloru, sî resultatulu se va pblica in siedinti’a urmatóre.— Comitelulu acest’a de 21 membri se subimpartî in 3 despartiaminte, din care unulu de 10 membri va preconsulta darea de pamentu, alu doilea de 7 membri darea de cascigu sî de rente, alui treilea darea pentru zidiri.— Preș. dietei transsilvane, Groisz sosi la Vien’a in 25j 13 Oct.; deputatulu Lászlofy se ascepta pe dîu’a urmatóre ; dintre membrii casei de susu inca sosiseră mai mulți. In siedinti’a 29. din 1527 Oct. depins Groisz appromissiunea uiiguiesce. (Eljen in drépt’a). După ce se impartu intre membrii casei, reportulu comitetului pentru drumulu de ferit Leopolitano-Cernautianu, propunerea lui Mende sî consoti pentru o contributiune feudala (Lebensleuer), in fine proiectulu regimului pentru reorganisarea administratiunei politice,— se comunica, cu comitetulu pentru reforma contributiunei si au alesu pressedinte pre Br. Doblhoff, substitutu pre Contele Rothkirch, referințe pre Dr. Stamm, Comitetulu pentru suspenderea vamei Schelder alese preside pre Contele Vrints, referințe pre Kuranda. La ordinea dîlei e reportulu comitetului de finantie. Elu cere a) pentru p. n. curte pe terminulu de 14 luni (Nov. sî Dec. 1863. sî intregu 1864) cu totulu 8, 596,0861".— Skene proiecteza a se introduce sî ’n Austri’a asta numit’a lista civila ; se priimesce fara desbatere proiectulu comitetului. b) Cancelaria de cabinetualu Mai. S. Imperatului pe 14 luni : 72,112 f. Se priimesce fara desbatere. c) Senatulu imperiala, cu totulu: 455,500 f. Se priimesce fara desbatere. d) Consiliulu miniștrilor, cu totulij"- 75,273 f. Se priimesce fara desbatere. Dr. Mühlfeld si consotii aducu unu proiecta de argintia, că comitetulu de finantie sa se intaresca prin 4, comitetul« pentru preconsultarea introducerei contributiunei celei noue prin unu membru din Transsilvania. Propunerea se priimesce , sî după ’ntrerumpere de 10 minute se alegu in comit. 1. Trauschenfels, Alduleanu, Baritiu sî Groisz, in 2. Br. de Friedenfels. Cas’a magnațiloru tînu in aceeasi dî siedinti’a sea a steptea. Presiedintele comunica faptulu intrarei membriloru din Transsilvani’a, dîcendu in cuventarea sea mai lunga de salutare, ca intrarea Transsilvaniloru e reflexulu fericitoriului faptu, ca credinti’a austriaca sie de pe tronulu celoru siepte cetati sî tîne guard’a la fruntariulu resaritenu alu imperiului.“ Unitatea sî poterea Austriei, dice, este devis’a