Telegraful Roman, 1864 (Anul 12, nr. 1-102)
1864-11-26 / nr. 93
Lazaru multiumesce lui Mog’a, câci l’au aperatu, apoi deslucesce deductiunile sele de mai nainte sî repetiesce propunerea sea. Fiindu tempulu inaintatu, siedinti’a se termina la 27* óre. timea sasésca inca trage despăgubire pentru decime, insa despăgubirea acést’a fisculu o scade candu cu/4, candu cu V ț candu cu */3, si déca fîsculu pârtîle acestea le-aru da preotîloru romanesci de ambe confessiunile, aru face tocmai dreptate.— Pat. urb. este tristulu fruptu alu sistemei regimului dela an. 1850—1860. Nobilimea magiara adica caciuleu fara séma pre Locotîinti’a de atunci , si acést’a parte din usiurintia, parte ca sa faca capitalu politicu pe contulu tierei, adica sa ’mpace pre feudalii cu regimulu, li-au datu atât’a , câtu n’au asceptatu ei nici odata. Koronka a dîsu odata, ca nobilimea magiara a lapedatu singura mantau’a cea de auru, deslegandu iobagi’a densulu insa dice, ca tocmai din contra , nobilimea a schimbatu mantau’a sea cea ’nvechita si sdrantiósa pentru alt’a tivita cu auru si blanita cu ermelinu. Densulu in fine din acesta datoria, ce râde la venitoriulu nostru, ba si alu copiiloru sî nepotîloru nostri, nu vede alta scapare, decâtu revederea patentei, carea insa]n’o propune, pentru ca respecteza drepturile altor’ a sî tocmai prin acest’a documenteza patriotismulu seu. (Bravo ! Bravo !) Mich. Schuller consimte intru tóte cu propunerile făcute de comitetu, déca se voru emenda cifrele gresite, sî demustra mai pe largu , ca Transsilvani’a are totu dreptulu a apelea la imperiu pentru ajutoriu , pentru ca patent’a urbariala s'a facutu fara scirea si concursulu tierei, pentru ca garanti’a pentru platirea intereseloru o a luatu asupr’a sea imperiulu , pentru ca Transsilvani’a a suferitu mai multu decâtu alte tieri prin revolutîunea din 1848/49 sî iu fine pentru ca ajutoriulu imperiului s’au acordatu sî altori tieri. (Bravo !) Birthler, dupa ce esprime mai nainte bucuri’a sea , ca diet’a acuși mai după 200 ani iar e chiamata a vorbi in căușele contributeriloru tierei, afla sî densulu, ca raportulu comitetului face impressiune forte intristatóre , câci vedemu o paturb., la a cârei compunere nu scie, predomnit’au ignoranti’a ori ussurinti’a. Densulu nu póte crede, ca regimulu, care potea sî trebuia sa aiba cunoscintie mai acurate despre impregiurarile Tranniei, a voitu a aduce o lege, carea ruineza tiér’a in privinti’a economica, ci cugeta numai, ca regimulu a gresîtu in chei’a causei urb., dandu o pat urb. fara de a ave dinaintea sea unu urbariu, sî aducendu astfelu tiér’a intr’o positîune, incâtu de nu ne vomu îngriji de tempuriu, toti la olalta devenimu cersîtori. Deci de ore ce raportulu comitetului arata limpede, ca paturie de lapedatu atâtu in principiu , câtu sî in esecutare, sî ca tiér’a nu este in stare a porte acésta sarcina; deorece insa raportulu nu arata si factorii acei’a, din cari sa se póta dejudeca temeinici’a dîselorusele, pentru aceea in privinti’a acest’a nu lu pote părtini, dar la partea speciala va face observările, ce le va crede trebuincióse , pentru de a areta si densulu din parte si, ca va sa conlacre după potintia la impedecarea seraciei sî storcerei de totu a tierei. (Bravo !) Budacker inca crede, ca paturb, este cea mai durerosa rana a tierei. Opulu, ce are sa-lu pertracteze diet’a, e forte tristu, caci pe candu si summ’a aretata de comitetu— 70 millione — e ingrozitóre pentru tiara , densulu e convinsu sî documenteza prin cifre, ca summ’a acest’a se urca inca multu mai susu sî ajunge la 90 millione (S’audîmu !), ceea ce aru da apoi aruncături de 1 fl. 50 xr. la totul. de dare,—o summa, ce nu se va plati nicidecum, deorece astadi, candu aruncatur’a acést’a e de 71 cruceri, dela 800,000 partide trebui s a se scota darea prin esecutîune. Apoi analiseza propunerile făcute de comitetu, sî aflandu-le prea bine întemeiate, priimesce sî densulu operatulu comitetului cu puține modificatîuni, ce s’aru face ici calea. Apoi combate propunerea representantelui regimului. Mog ’ a adauge lângă relele inserate de Budacker sî alții inca sî acel’a, cu câte procese se voru mai castiga in favorea fostiloru iobagi, ale tuturoru spese va trebui sa le porte fiér’a. Densulu dealtmintrea inca afla, ca relele principale provinu 1) de acolo, ca pamenturile s’au pretiuitu preasusu, 2) ca s’au despagubitu nu prestatîunile urb., ci pamentulu urb. insusi. Apoi imputa finu lui Thiemann, ca a promisu a espune 3 mijloce de ajutoriu, sî a espusu numai 2, sî in fine se declara pentru proiectulu comitetului, apelandu sî pre repres, regim, in contr’a unoru combateri din partea lui Budacker , cu aceea, ca gresierele comise in operatulu comitetului sa se îndrepte aici in dieta, eara nu in siedintr’a comitetului. Thiemann cere cuventu pentru de a indrepta erorea sea sî recapituleza propunerile ce le-a facutu: 1) revisiunea pat. urb., 2) revisiunea instructiunei , sî 3) control’a la esecutare. Br. Friedenfels sprijinesce propunerea făcută de Lazaru, ca operaturu sa se redea corietului, spre a se amenda erórele de calculu, ce s’aru afla, s’ a i se da spre scopulu acest’a tempu de 24 ore. E sprijinitu. Siedinti’a din 8/20 Octobre 1864. După citirea protocolului in limb’a germana sî aducerea la cunoscintia a unei petitîuni predate prin Puscariu a comunei branene Sohodolu pentru regularea referintieloru loru de hotaru cu comun’a Resnova, la ordinea dîlei e continuarea desbaterei asupr’a preliminariului fondului de dessarcinarea pamentului. Budacker in curentu mai lungu combate de nou propunerea făcută de Br. Friedenfels, resp. de repres. regim.: cu operaturu sa se redea comitetului, pentru ca acest’a sa lu intregesca sî sa lu rectifice in 24 ore , caci urmarea acestei propuneri aru fi numai aceea, ca tempulu aru trece fara folosu, sî lucrulu insusi n’aru inainta intru nimicu. (Va urmă.) Dela Associatiane. Sabiiu 24 Novembre, (6 Decembre). Comitetulu Associatî unei tînu astadi siedinti’a sea lunaria, fiindu de fatia pressedintele, 4 membri ordinari, 3 membri suplenti, apoi oficialii comitetului, afara de archivarulu. Starea cassei se arata de 20,929 fi. 24 xr. v. a. La ordine suntu mai multe afaceri de stipendii , apoi câte-va colecte in curse. Protocolulu completa credemu ca Iu vomu pote comunica in numerulu urmatoriu. Statutele societății pentru literatur’a sî cultur’a româna din Bucovin’a. (Continuare sî capeta din nr. din urma.) Partea III. Despre administratîunea societății. § 14. Afacerile societatii se ingrijescu parte de unu comitetu anume, parte de adunarea generala. A. Despre comitetulu societatii. § 15. Tóte afacerile societatii, câte nu suntu reservate adunarei generale, se ingrijescu prin unu comitetu alesu de adunarea generala pe câte trei ani din mijloculu medulariloru fundatori sî ordinari, din care comitetu, afara de presiedinte, vice-presiedinte sî de secretariu, ese a trei’a parte prin sorti la finea fiacarui anu, sî anume până la finea bientului antâiu. Medularii ceiesîti prin sorti sau altmintrea se suplinescu prin alegeri amesuratu §. 16. § 16. Comitetulu se compune dini cincisprediece medulari, adeca , din presiedinte, vice-presiedinte, din secretariu sî din 12 medulari, carii toti se alegu de adunarea generala sî suntu realegiveri. Alegerea presiedintelui se intaresce de fiefulu tierei. § 17. Comitetulu constituitu alege din mijloculu seu unu bibliotecariu, care este sî archivariu, unu cassieru si unu controloru. § 18. Însărcinarea medulariloru comitetului este onorariu, numai secretariului i se asemna unu salariu anumitu de cât la adunarea generala. § 19. Comitetulu societatii va tíne regulatu in tóta lun’a câte o siedintia sî in cosuri interitóre sî de mai multe ori. Siedinti’a lui o chiama prasiedintele societatii, sau in lips’a lui, vice-pressedintele, carii sî presiedu intr’ens’a. § 20. Decisiunile comitetului au numai atuncea valore , déca suntu de falia celu putînu optu medulari, ci de după majoritatea voturiloru celoru de falia. Comitetulu deProtocólele siedintieloru au sa se publice. § 21. Drepturile sî datorintiele pressedintelui suntu: 1) de a conchiama adunarea generala sî a comitetului sî de a presiede intr’ensele ; 2) de a priveghia, ca desbaterile si condusurile adunariloru sa urmeze potrivitu scopului si intereseloru societatii ; 3) de a representa societatea in afara in afacerile eii, insa in acele afaceri, cari aru produce obligaciuni asupra societatii, este pressedintele constrinsu la învoirea comitetului], sî numai atunci voru fi ele oblegatóre, déca hartiele acelea voru fi subscrise pe lângă presiedinte sî de doi medulari ai comitetului, contrasemnate de secretariu sî provedinte cu sigilulu societatii. 4) Pressedintele póte asemna plati, din banii societatii numai atunci, candu voru si ele incuviintiate de comitetu , si deca hârti’a de asemnatura va fi contrasemnată de secretariu. 5) Impoternicirea pentru îngrijirea afaceriloru societatii înaintea organeloru din afara se subscriu de presiedinte si de secretariu. 6) Asemenea se subscriu de pressedinte si de secretariu tóte documentele de priimire a medulariloru in societate, cer-