Telegraful Roman, 1864 (Anul 12, nr. 1-102)
1864-12-03 / nr. 95
8ale i i, in 3115 Decembre 1894. Telegrafuruiese de doua ori pe septeman: joi’a si Duminec’a. — Prenume-i rațiunea se face in Sabiiu la espeditur’n Ioiei pe afara la c. r. poște, cu bani gata prin scrisori francate, adresate catra espeditura. Pretiusu prenumieratiui nei pentru Sabiiu este pe anu 7. fl. v. a. I car’ pe o jumatate de anu 3. fl. 00. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pen tru 95. ANULU XII. eeeentru provinciele din Monarchia pe unu anu 8 fl. dra pe o jumătate de anu 4 fl. v. a. I Pentru princ. si tieri străine pe anu 12 I pe ‘a anu 6 fl. v. a. Inseratele se platescu pentru sintein ora cu 7. cr. sirulu cu litere I mici, pentru a dou’a ora cu D '/2 cr. at pentru a trei’a repetire cu 3‘/2 cr. v. fl. cu totulu 43,714,440 fl. Diet’a transsilvana. Siedinti*a din 9/21 Octobre 1864. După citirea protocolului in limb’a magiara, se comunica petitîunea comuneloru Borgo-Prundului pentru o judecătoria de instanti’a prima in mijloculu loru, sî se da comitetului pentru impartîrea tierei. Apoi se citescu respunsurile in presidiu gubernialu la interpelatîunile lui Klein sî consoti sî Dr. Ratiu sî consoti, prin vitóre la cert’a teritoriala intre comunele Jadu, Pinticu si Dumitr’a din distr. Bistritiei de o parte sî Ilv’a mica, Feldr’a, Neposu sî Rebrisiara de alta parte, ceea, ca hotarîrea judelui singularu din Bilacu prin Tabl’a reg. s’au anulata, ear cost’a ca cert’a prin p. n. resoluțiune a Mai. Sele c. r. apostolice din 31 Mertiu 1864 pe calea politica s’a terminatu , sî ca până la aducerea unei decisiuni finale pe calea judecatorésca are a se susține statulu quo. Apoi trecendu-se la ordinea dîlei, adica la Titlulu II din preliminariulu pentru fondulu de dessarcinarea pamentului (comunicatu in nr. tr.) , Puscariu modifica amendementulu seu din siedinti a din urma intr’acolo, ca sa se lase afara cuvintele : din fondulu pentru administratiunea politica. Propunerea lui Puscariu e sprijinita si in form’a acést’a schimbata. Dupa ce mai vorbescu Pleckersî C. Schmidt in favorea propunerei cestui din urma, apoi dupa ce Herbert intreba pre repr. regim., ca din ce ómeni suntu compuse comissiunile de verificatîune ? sî repres. regim, respunde, ca in acelea functiuneza parte amplosati dela esactoratulu provincialu , cari mai nainte au fostu ocupați la catastru , parte sî amplosaui politici disponibili sî jurații» oficiulu loru; in fine dupa ce Klein recomanda de nou propunerea comitetului, urmeza votarea asuprea tuturoru amendementeloru aduse. Propunerea lui Herbert (Ștergerea celoru 25,000.) nu se priimesce. Puscariu va acum sa retraga propunerea sea de totu. Presied. insa nu concede , si I. Balomiri reflecta cu totu dreptulu, ca propunerea este deja proprietate a dietei. Propunerea lui Puscariu nu se priimesce; propunerea lui Ramicher nu se priimesce; propunerea lui C. Schmidt (împuținarea comissiuniloru verificatóre) se priimesce. „Titlu III. Arutamentu la spesele de regie ale administratiunei justitiarie. Pretensiunea regimului pe 14 luni face 69047 fl. Justiti’a civila are de a face totdeun a sî pretutindeni cu compunerea causeloru de contraversia a cetatieniloru de statu. Tóte aceste contraversii suntu fara deosebire trebi private ale partideloru, pentru a cârorŭ a decisiune legala are statulu asemenea de a îngriji. A deschisini unm singuru soiu de contraversia sî a nu impune spesele pentru compunerea acelor’a nici statului, care denumesce sî platesce pe autoritatîle judecatoresci, nici partideloru, ci a le impune unui alu treilea cu totulu neinteresatu, sî anume fondului pentru dessarcinarea pamentului,—precum se intempla acest’a cu procesele urbariali, ast’a prin nimicu nu se vede justificata. Drepții aceea comitetulu si tîne de datorintia a propune ștergerea de totu a acestei sume de 69047 fl., cu atâtu mai vertosu , câci o astfelu de pretensiune câtra nici un’a din provinciele germanoslavice nu s’a facutu. (Bugetulu statului pro 1864j.a G. Manu ruga pre repres. regim, ca déca va voi sa mai vorbesca, sa vorbesca inainte de închiderea desbaterei . Presied. reiépta acesta pretensiune că necompetinte. Asupr’a punctului acestui’a se desbate mai îndelungata. Repres. regim. Lazaru , provocandu-se la p. n. resolutîune din 30 Augustu 1855, cere incuviintiarea summei de 69.047 fl.; Br. Salmen (de dóue ori), C. Schmidt , Binder , Gavr. Manu , Mog’asî 1. Balomiri suntu in contr’a lui Lazaru sî pentru comitetu. Russu merge sî mai departe sî propune, a se provoca regimulu, că spesele făcute sub titlulu 3 pe an. 1861, 1862 sî 1863, sa le rebonifice fondului de dessarcinarea pamentului. Budacker combate propunerea lui Russu. Axentiu Severu sî iarasi Russu o sustînu. 1. Balomiri o combate din punctu de vedere formalu, caci acum se desbate bugetulu pe a. 1864, sî aici nu se potu amestecă anii de mai nainte. In fine Russu retrage propunearea, spre a o face la alta ocasiune mai oportuna. La votare se priimesce propunerea comitetului. „Titlu IV. Summe de computu la capitaluri« Pretensiunea regimului pe anulu admnistr. 7000 fl. pe Novembre sî Dec. 1864 — 1200 fl. la olalta 8200 fl. Aru si de a se incuviintia b) Auotatiune. Emiterea obligatiuniloru in periodulu finantîalu dela 1 Nov. 1863 până la finea lui Decembre 1864 au fostu preliminară la unu capitalu de 1,917,410 fl. In fapta s’au lichidatu până la finea lui Iuliu 1864 summ’a de 3,090,38011., prin urmare a debuitu sa fia sî summ’a cerutu de computu mai mare. Șî despre acoperirea acestui supererogatu aru fi de a se cere deslucire dela inaltulu regimu.“ Rosenfeld róga pre repres. regim., a da deslucirile ce se ceru din partea comitetului. Repres. regim. Lazaru da aceste desluciri intr’acolo , ca capitalele fondului pentru dessarcinarea pamentului suntu de trei feliuri: capitale in obligațiuni, capitale, din cari se platescu numai carnetele (caci dreptulu de proprietate e inca in dubiu), in fine capitole lichidate dar inca neradicate. Apoi din aceste 3 mil. 1,350,000 s’au datu preotimei luterane antecipandu in a. 1863, sî asia numai in anulu acel’a s’au adusu la fondulu de dessarcinare, sî apoi in anulu acest’a s’au platitu in oblegatiuni de dessarcinare statului indereptu. Asemenea sî fiscului s’au platitu 261,450 f. In fine restulu de 400,000 s’au platitu celoru competinti; sî asia statulu n’a preliminatu nici decatu mai multu decum se cuvine; de aceea nu afla de lipsa mai departe a notatiunea de sub titlulu IV.- Rosenfeld inca e de parerea acest’a, sî propune a se sterge anotatîunea, sî fiindcă cu acest’a se ’nvoiesce sî referințele, desbaterea se termina, sî la votare titlulu IV. se priimesce, ear anotatîunea se șterge. „Titlu V. Interese (rente) celoru îndreptățiți. Pretensiunea regimului pe anulu administrativu 2,452,077 f. pe Nov. sî Dec. 1864 1,500 f. la olalta 2^452^777. După adusulu 5 la titlulu V. pretensiunea acest’a se baseza 1. pe faptulu , ca până la finea anului adm. 1862 s’au emisu obligațiuni in summa de 39,875,650 fl. 2. pe presupositunea, ca in decursulu anului adm. 1863, se voru emite obligațiuni in summa de 5,706,940 fl. 3. pe presupositunea , ca in anulu 1864 se voru emite obligatii numai in summa de 1,917,410 fl . Prin urmare rentele au trebuitu sa se compute după unu capitalu de — — 47,500,000 fl. După informările Esactoratului de statu insa summ’a obligatîuniloru emise până acum’a resulta, după cum urmeza: a) până la finea anului adm. s’au acoperitu prin obligațiuni numai unu capitalu de 40,624,060 fl. b) in a. 1864 s’au emisu oblegatii in summa de 3,090,380 fl.