Telegraful Roman, 1865 (Anul 13, nr. 1-102)
1865-08-05 / nr. 61
in oficiul’n „W. Abendpost*2 se afla o ordinaciune a Maiestate Sele privitore la statornicirea unei ordini durabile in economia statului, si adauge ca are sa se infiintieze o comissiuni de budgete, ai cărei membri permanent voru fi : ministrulu di statu, ministrului le finantie si pressedintele dela oficiulu supremu de controluri. La acést’a comissiune mai suntu a schiama sielii tuturoru posturiloru centrali, precum si persone tari de privire la posesiunea loru oficiala seu privata si a caror conlucrare aru fi de doritu pentru tractarea lucrului acestui’« câtu se póte mai cu temeiu. Consfătuirile se ingrigiasca du cruți ori duratare in toti ramii de servitiu. Mai departe se duce acolo sa se insuiasca cu tota seriositatea, ca trebuinttei armatei sa se reducă la suma normala de 80 milione, cu deosebire sa se cânte împuținarea speseloru in cele ce privesce administratiunea armatei. Brasiovu 30 Iuliu 1865. Eli se seversira aici iarasi doue fapte însemnate, amendoue atinse pe Hustritatea Lea D. Episcopu ala Caransebesiului , prin o fapta se facă alegerea de protopopu in loculu ilustrualei Sale, prin alt’a făcură Ol), negotiatori preoți sî professori din Brasiovu o masa de 50 persóne in onorea Dlui Episcopu Popasu in sal’a sculeloru gimnasiale. Alegerea de protopopu s’a facutu in presenti’a sî sub conducerea Dlui Episcopu alu Caransebesiului cu Comissariu moitropolitanu in urm’a ordinaciunei înaltului Scaunu metropolitanu, ca sa se seversiasca după usuru bisericei nóstre de până acum. In urm’a acestei’a fiindu preoțîmea invitata pe acesta dî, i se citi inalt’a ordinaciune, sî i se puse la anima demnitatea unui protopopu si facultățile, cari se ceru dela unu asemenea in tempulu de fatia sî viitoriu. Preotimea capatandu unu patrariu de ora spre consultarea in privinu’a acést’a si a hotaritu de principiu, ca meritele din trecutu se recomande pe aiesulu. Erau doi candidați demni. Sî unulu sî altu si aveau meritele sale, cu tote ca cine va póte ave merite destule, pe care nu le póte cunosce fia-care. De aceea ca sî mai nainte si formaseră alegatorii ideea din altu punctu de vedere, totuși acum s’a marginiu pre lângă acel’a, care mai multa a purtatu zedufulu dîlei. Asia a esîlu protopopu prin multimea voturiloru Pre deranulu barbatu D. Admin. Iosifu Baracu. Asupr’a acestei alegeri aru fi bine sa ne damu sî părere, dar pentru acést’a trebuie sa stâmnu strindu sî sa judecumu dreptu. Sî unulu s’ altu din candidam acestui protopopiatu a portatu zedufulu dîlei sî unulu s’ altu s’a straduitu pentru progressulu natîunalu, insa alesului nu i s’a remuneratu acelea. Domni’a mea cu teologu sî juristu absolutu prin remanerea s’a cu invetiatoru la norm’a din Brasiovu a redicat’o la demnitate incâtu de aci a pututu pasî elevi in gimnasiu. După acest’a a trecutu cu Professoru in gimnasiu cu plata fără plata. In norma sciu ca avea 2.300 f. bani tei sî protodiaconatulu la S. Nicolae. Mai in urma a fostu sî calectezu până in anulu trecutu. Asia dóve dieci sî cinci de ani a portatu zedufulu dîlei Hindu cu Professoru sî pe jumetate din acesti’a secretam Representantiei de aici. Acestea au aplecatu pe alegatori d’alu alege.Optu Domni negotiatori din Brasiovu au recursu la scaunulu archidiecesanu, ca de vreme ce la acést’a alegere de Protopopu mirenii n’au luatu parte, sa se faca alta alegere, la care sa fec parte sî mirenii — precum acést’a prescrie Regulamentulu stabilitu in Sinodulu anului 1864.— Precum amu intielcsu, scaunulu archidiecesanu au datu acea resolutiune , ca nefiindu Regulamentulu amintitu sanctiunatu, au trebuitu sa se faca alegerea cestiunala, după praci’a vechia a Bisericei nóstre din Ardelu. Insa déca Cloru vreau, ca după Regulamentu sa se faca alegerea de Protopopu, atunci sa se organisedie Parochiele, sî Protopopiatulu Brasiovului 1 in intielesulu Regulamentului , caci numai asta vom putea ajunge scopulu loru. Red. Din muntii apuseni. Multu stimate Domnule Redactoru Câmpeni in 30 Iuliu. In anulu criticu 1849, candu trupele imperatesci părăsiră Transsilvani’a, sî singuru muntenii mai susțineau cu bratiele lom caus’a, sî erau avisati numai la sine insusi, ne mai avendu de unde ascepta ajutoriu, conducătorii poporului cautara tóte mijlocele spre a le da ómenilor si de oste arme acomodate ’n mâni. Făcură antâiu tunuri de lemnu de bradu, dara după ce se arelara debile incercara a vers’a tunuri din unu materialu mai solidu adeca din materia de clopote. Spre versarea unui astfeliu de tunu se lua si din turnulu bisericei greco resaritene din comun’a nóstra Câmpeni unu clopotu, insa form’a se sparse si scopulu nu se împlini. Materi’a acést’a cursa din forma, ne mai folosindu-se, i poporenii bisericei greco-resaritene o duseră, la apropierea mnisiciloru de Abrudo, susu la munte unde se dede in paz’a unui oporenu totu a aceiași biserici, care locuiesee in acelu munte. Asiediendu-se in o grupa fa usa sub o poiata a poporului, remase acolo până ’n primavér’a anului curinte, din Simla causa, ca biseric’a nóstra e seraca sî nu avi mijlócele penai reversarea iu clopotu, iara estempu consvatuindu-se curaoratulu bisericei deciseră a aduce acea materia spre formarea nui clopotu . Nu multa tempu după aducerea acelei laterii ni se ’mpartasiesce prin subjudele cercualu , ca naltulu erariu pretinde acea materia de a sca, ba la cererea totu aceluiași au pus’o sub secuestru. Soiendu-se in treptu de posessiune si proprietate curatorutulu bisericei, ca epresentantii ei, au datu la protocolulu luatu cu ei din parea D. sub jude cercualu, cumca acea materia este din clopoulu bisericei sî necidecumu nu e erariala, spuindu totu odaa sî cum posede biseric’a acea materia de 16 ani. In 24 Iuliu st. v. fura curatoriile nou insclintiati totu prin D. subjude cercualu cumca acum au de a preda acea materia D. Fleischer inspectoru de păduri din Câmpeni — sî acest’a la simpla cerere a directiunei montanistice, fara de a proiuce inaltulu erariu vreun’a doveda, ca acei’a materia aru fi erariala. Curatoratulu vediendu biseric’a in periclu de a-si ierde sî din putînulu celu mai are, si acest’a pe o cale asia ne trepta a insinuatu recursu la inaltulu regiu Gubernu in contr’a icdinaciunei dale dela oficiulu comitatensu, apelandu la sim’ tulu de dreptu a înalta aceluiași. Noi poporenii a acestei userici nu credemu ca in erarariu aru fi prelinsu acea maeria, de aru fi sciulu adeverat’a stare a lucrului, séu chiaru ;a aru voi pagub’a bisericei nóstre, care pentru zelulu aretatu sa secere daun’a s’a. Candu s’au fostu datu ordinaciunea, ca fiesce care pagubitu din anii revolutîunei sa céra desdaunare dela statu, pentru materia, despre care e cestiunea, nu s’au pretinsu nici o desdaunare, si acum după ce au espiratu acelu dreptu sa ne aflamu biseric’a despoiata de clopotulu seu! Credemu cumca barbatii, cari stau in fruntea in guvernu regiu, considerandu motivele aduse in recursu ne vom mântui de acea ordinaciune a incltului oficiu comitatensu , prin care bisericei nóstre se face o dauna mare , dar sî aceea credemu ca înaltului erariu nu-i va face la anima a lua ce este a altui’a, sî acei’a fara nici unu titlu, caci cu acea materia nu va mirui nimicu. Din totu decursulu lucruriloru se vede, ca inaltulu erariu au lucratu după o informatiune falsa , data decâtra nisce ómeni reu voitori. R. P. — ------- — ■ ■ [UNK] ■ "■ ■ II " — " IT.I.III.~ Varietăți si noutatile dl. Dlu Iosifu Ga 1 1u priimi in 26 a 1. tr. gradulu academicu de doctoru de drepturi la Universitatea din Vienn’a.— (Mesuri luate spre a departa trăsnetul u.) lata precautiunile ce trebuiescu luate ca sa evite d’a fi isbitu de trasnetu in tempulu unei furtune. Trebuie sa evite curenți de aeru in tempulu furtunei; direcțiunea trăsnetului este adesea determinata de direcțiunea ploi si a ventului. Se citeza exemple de persóne trăsnite deschidiendu o ferestra. Este prea periculosu de a suna clopote , sunătorii suntu mai adese ori trâsniti. Franklin resuma astfelu consiliurile ce da personeloru care se temu de trâsnetu . 1 ° A evită vecinatatea caminuriloru , funinginea ce se afla pe densele posseda, ca sî metalele proprietatea de atrage trâsnetu. 2 ° Pentru același curentu a se departa de metale de oglinzi, de aurarii, de clopote și de funele loru; a se despoia de obiectele metalice ce va avea asupr’a s’a. 3 ° A evită de a se pune ledesubtulu unui policandru , sau mai multe lampe alîrnate, vre-unui ornamentu de metalu , sub vr’unu arboru seu vr’unu altu obiectu aternatu. 4 ° A pune intre densulu si pamentu unu corpu reu conductoru sticla spre esemplu. 5 ° A micsi oră câtu se va pote mai multa puncturile de atingere intre pamentu sî ziduri. Celu mai siguru mijlocu preservatifu aru fi dar de a avea unu patu aternatu cu sfera de matase in mijloculu unei vaste camere; candu insa o persona a fostu isbita de trasnetu trebuie indata s’o scota la acru, s’o desbrace de haine , sa teme peste dens’a apa rece unu quartu de ora, frictiuni la extremitati sî sa caute a stabili respiratiunea prin compresia intermitente la pieptu si la pântece. Asta este in scurtu instructi’a data de consiliulu salubritatiei publice din Parisu. „Natur’a.“ Septemân’a trecutu s’a vendutu in portulu Galati mai bine de 10,000 chile grâu de diverse calitati cu pretiusu de 122, 140, 148, 150 si 157 lei chil’a, de asemenea s’a vendutu 6000 chile popusioiu (porumbu)cu pretiusu de 100, 119 sî 124 lei chil’a. Numai putîn sî cheresteu’a a avutu multa trecere in cursulu acestei septemâni. Depositele de cereale aflatore actualminte in portulu Ga-