Telegraful Roman, 1865 (Anul 13, nr. 1-102)
1865-09-19 / nr. 74
Foile magiare, transsilvane sî netranssilvane, in limb’a magiara si nemaiiasca, tóte suntu entusiasmate de manifestulu imperatescu, ca de unu actu care deschide o era noua constitutionala politica. „Kol. Köz.“ in unulu din articulii sei de fondu purcede dela învinuirea carea li se face miniștriloru de câtra centraliști, ca acei’a nu aru avea programe, respundiendu-le centraliștiloru ca programulu e luminatu, curatu sî legitimu. Miniștri de acum nu’si croiescu singuri calea, nici nu făcu legi după creerii loru, ci se acomodeza singuri după drepturile positive. Maiestatea Sea se esprima in manifestu, ca regimului nu e iertatu a impune magiariloru cu poterea constitutiune octrvata, ca conceptulu constitutiunei imperiului depusu in diplom’a din Octobre se da numai pe lângă inmuritia’a respectiva a legislatuimei magiare sîdice apoi ca prin acést’a au facutu M. S. destulu constitutionalismului magiaru, pe cari dreptu ilu posedu de o miia de ani sî care e atâtu de precisu esprimatu in ducerea latina „nihil de nobis sine nobis.“ Baronulu Kemény duce in „Pesti Napló“, ca dîu’a de 20 Septemvre in care au esîtu manifestulu, va fi o dî de eterna aducere aminte in istori’a Ungariei pentru ca este ineeputulu unei ere noue sî pline de sperantie. Pentru aculu acest’a de atât’a ponderositate pentru viitoriulu celu mai indepartatu, monarhulu va fi salutatu cu entusiasmu de câtva tóte popórele rele dela Garpati până la Adriga. Manifestulu garanteza intregitatea Coronei S. Stefanu, continuitatea de dreptu a Ungariei e acum deplina recunoscuta, sancțiunea pragmatica si au luatu loculu ce i se cuvine. In decursulu articulului se esprima bucuria pentru ca monarhulu carele sta desupr’a tuturoru interesselorusî partiteloru au gasitu modulu de a deslega cestiunea cea grea fara de a vatama ambitiunea barbatesa a magiariloru, statorindu principiulu paritatiei sî apoi dîce ca prin „sistarea“ constitutiunei februaristice s’au delaturatu cu mijloce forte puține pedeci mari si ministeriulu Beloredi au surprinsu popórele de dincoce sî de dincolo de Lait’a cu o programa, de carea se potu numai sa se bucure. „Hon“ aduce in legătură cu manifestulu sî rescriptulu de conchiamarea dietei unguresci sî le privesce numai ca pe dóue acte ce se intregescu imprumutatu. Mai totu in același tom scrie „Pester Lloyd“ a securandu sî densulu ca sî Napte etc. ca prin mesur’a acest’a constitutionalismulu de dincolo de Lait’a nu se altereza intru nimic’a. Lait’a. Mai cu reserva vorbescu dîuariele germane de dincolo de Asia Press’a cea vechia din Vienn’a după ce concede ca nu se póte altucum delatura contraducerea ce aru fi urmata din susținerea diplomei din Octobre sî patentei din Fauru in valore pentru un’a parte a imperiului sî a a sistă pentru ceealalta, vine la resultatulu ca totuși trebuieau susținute, pentru ca déca pertractările ce au a se face acum cu Ungari’a nu aru aduce successulu asceptatu atunci aru remanea statulu fara de nici unu radimu constitutionalu. Ost. d. P. e sî mai acurata in apretiuirile sele sî asia dens’a sî esprima indoielile sele despre resultatulu celu asteapta cineva dela diet’a fitóre in Ungari’a si Croati’a. Ea combate asertiunea ca representatiunea imp, după legile sustatóre nu aru fi fostu realismera, din causa, ca dietele respective nu au avutu inca ocasiune a se pronunta asupr’a acelei representatiuni. Acum inse in sati’a fapteloru împlinite se intorce sî rogandu pe Ungari’a, ca sa fia cruttatóre cu continuitatea de dreptu a partiloru de dincolo de Laut’a, pledéza pentru dualismu, de chiar audu federalismulu caosu. — Alte dîuarie nemtiesci iara suntu de credinti’a ca legile fundamentale de statu din 20 Octobre 1860 si Fauru 1861 suntu garantate tocm’a prin manifestu. aru fi doritu inse ca in locu de cuventulu „sistare“ sa se fia intrebuintiatu „suspendare.“ Nu numai manifestulu dar sî rescriptele privitóre la conesminarea dieteloru inca au facutu impressiuni pe care le vedemu in diverse tonuri reproduse de ditaristica. Pesti Hírnek duce ca fiacare cuventu din rescripte e o pétra scumpa a constitutiunei gloriose. Foile magiare din patria inca nu au cuvinte destule de a-si esprima bucuria a accentuandu cuvintele „dieta comuna“ cari suntu privite de o anticipatiune a uniunei, ce are a se pronuncia In diet’a cea mai de aprópe din Clusiu» N. Fr. Bl. insa aduce in nr. 134 o corespundintia originala din Pest’a in privinti’a acest’a, carea ne revoca in memoria promissiunile lui Pesti Napló de dennedire, ca Ungari’a nu va unificațiune ci numai uniune. Corespundind’a amintita dîce intre altele cam acestea : Ce se atinge de tramiterea deputatîloru transsilvani la diet’a ungurésca, articululu V alu legei din 1848 dice : „Transsilvania déca va vrea sa se unesca trimite 69 deputați“. Cestiunea acest’a moment asa, pe lângă tóte legile inarticulate, are lipsa de propri’a decissiune a Transsilvaniei. Diet’a convocata la Clusiu după cum e cunoscutu se va ocupa numai cu uniunea, lntr’aceea ori cum va fi, până acum se inverte lucrulu numai pe lânga constatarea, ca Ungari’a nici documu nu dorescu de a vedé in mijloculu ei pre cei 69 deputați esili din alegeri directe. Numerulu causeloru, cari vorbescu pentru parerea acést’a e mare , dar se aducu numai unele. După § 3 alu art. V de lege din 1848 trebuie ca fia-care deputat, pentru ca sa pota functiona ca atare, sa aiba deplina cunoscintt’a limbei diplomatice, carea este numai cea magiara. Insa nu se pote pretinde ca deputații transsilvani Sasi ori Români fiind si, sa cunosca limba magiara asta de bine incatu sa pota corespunde pe deplinu mandatului loru. Ce aru dace omenii in cas’a deputatuloru din Pest’a, candu intr’o buna diminetia s’aru pomeni, care suna limb’a româna, ori chiaru nemtiésca din gur’a vreunui deputatu ardelenii , nu e de a se erui aici. Amintesce apoi de Croatulu carele s’a incercatu a vorbi latinesce in diet’a din Pojona, sî de consecinttele unora asemenea incidente care aru surpa totu edificiulu „limbei diplomatice“ edificatu cu atât’a truda , déca s’aru intempla ceeace după dreptu nu se póte nega nationalitatî loru si s’aru folosi in dieta de limbile loru materne. Dreptulu acest’a care s’aru concede natiuniloru nemagiare din Transsilvani’a se inttelege de sine ca aru trebui sa se estinda sî asupr’a natiuniloru slavice sî române sî din fier’a Ungari’a sî atunci confusiunea babilonica in editiunea cea mai moderna aru fi gata. Suntu sie ple sprediece ani decandu au pasîtu in Transsilvani’a, unde mai nainte conceptulu de esistintia politica era esclusivu numai cel’a după impartîrea tierei, — cestiunea natiunalitatîloru pe prosceniu. Mai nainte cunoscea omulu acolo numai trei tînuluri deosebite, numite a Unguriloru, Secuiloru sî Sasiloru. Românii cari se afla in tóte trei tinuturile nu se bucurau de drepturi politice. Astadi nu se mai vorbesce de o impartire după aceste tinuturi; suntu insa patru nationalitati, cari politicesce nu se afla tocm’a intr’o stare de invidiatu laolalta. Precum se vede cert'a nationalitatîloru va dura inca tempu indelungatu in acesta tiera muntósa si Ungaria desiguru nu va dori ca cert’a acest’a sa o veda straplantata in dicasteriulu dela Bud’a. Ce pote sa doresca Ungari’a e, ca cele patru nationalitati ale Tranniei sa-si termine cert’a a casa sî acést’a e unu motivu insemnatu, care va înduplecă pe Ungari’a a realisa uniunea numai in fre care mesura. Ungari’a nu va angusta autonomi’a Tranniei, indestusindu-se a i se trimite de aoi deputați in modulu după cum se intempla înainte de revolutiune cu Croati’a. Ca Ungari’a nu umbla sa fusioneze prin unificatiune Transsilvani’a cu Ungari’a, acest’a o au dîsu unele voci remarcabile inca demultu. as: ■ _ Aradu 13/25 Septembre. Eramu in presupunere, ca dupago^conttelegere de aici, publiculu nostru cititoriu pana aacum va fi pusu in cunoscinti’a celora intemplate la noi Dumineca, in 5/17 a lunei acestei’a, la solena publicare si predare a diplomei pronaste, privitóre la reconstituirea si amploarea diecesei aradane ’ dar dupa ce aflamu, ca unele impregiurari demne de consideratiune deocamdată impedecata condeiulu ce fusese recercatu a descrie solenitatea dîlei amintite, socotu a nu fi de prisosu, déca me voiu incerca a da in coloinele acestui pretiuitu dîuariu alu nostru macaru numai in miniatura icón’a atinsei solenitati, cu tóte ca despre acést’a se ascepta o tradare mai din adinsu in dîuariulu nostru patrioticu „Concordia“ din unu condeiu ageru si mai bine deprinsa, care au sî primitu pe sine acésta provincia. Festivitatea nationala bisericesca intemplata aici in 5/17 Septembre, in esentialu se reduce la publicarea prenaltei diplome imperatesci din 6 Iuliu a. c. prin care după reinfiintiarea Mitropoliei natiunali pentru poporulu greco-resaritenu din Ardealu sî Ungari’a, se reconstitue Episcopatulu sufraganu alu Aradului, sî anume se lasiesce cu comunele române din protopopiatele : Ilasiasiului, Lipovei, Temisiórei, Cianadului , Chichindei, si alu Becicherecului-mare, cele ce până acum au fostu sub Episcopi’a serbésca din Temisiór’a ; — noi vise neavendu până acum alta ocesiune bine venita, asiâ-dara sub chipulu u— nei parti, serbarându inaugurarea întregului , a Mitropoliei nóastre natîunali, după carea de atâti’a ani oltarâmu cu neastemperu. Astfelu au fostu cuprinsa insemnatatea actului pomnitu de câtra intergulu cleru si poporu diecesanu; pentru aceea nu au lipsitu a participa la atins’a festivitate unu numeru frumosu chiaru si dintre acei barbati fruntași ai nostri din portîle banatiene, cari până in ór’a din urma cu tata barbati’a se luptara pentru unu resultatu mu edlatante, — pentru castigarea unei Episcopii natîunale in Temisiór’a, in locu de a se adnesa portîle loru catra Aradu. — Domnii acesti’a stau facutu, sî-si voru face sî in viitoriu datorinti’a, sî noi credemu, ca nu vom lipsi nici in alte parti români, cari sa sprijinesca intentiunile loru cele salutarii, indata de trebile nóstre bisericesci iu form’a loru de acum se voru consolida, si vertutea nóstra se va rădică la o potentia apta pentru câștiguri noue, dupa indegetarea impregiurariloru din viitorime ; — pana atunci frații banatieni adresati catva Aradu potu fi— precum in fapta sî suntu — mangaieti, ca au ajunau totuși odata sa devină sub o gu-