Telegraful Roman, 1865 (Anul 13, nr. 1-102)
1865-11-25 / nr. 93
3Î2 unriliti subscrisa 4 deputați, dimpreună cu Av. D. Prepositu Macedon- Popu prin representantii comunali, cu plenipotentia necesaria, care ne-a prescrisu espresiva numai predarea petitiunei de sumemorate la Maiestatea Sea, si — conformu cuprinsului petitiunei— informarea acelor’a organe dicasterice , care voru concili’a si decide asupr’a acelei petitiuni. Umilitu subscrisii au predatu acea petitiune in 5 Oct 1865, la representantele Maiestatei Sele archiducelui Ludovicu in audentia publica,— tîendu-se intru totu decursulu petrecerei loru in capital’a Monarchiei, stricte numai de prescrierile plenipotentiei memorate a mandantiloru sei. Pentru informatiune mai lămurită, alaturamu aici •//, unu esemplaru alu numitei petitiuni, care s’a tiparitu in Vienn’a in mai multe esemplare. Acést’a dara si nn altulu e decursulu lucrariloru deputatiunei,— stricte numai aperarea unei cause de proprietate, care au nisce urmari triste care sgudue tóte interesele vitale a locuitoriloru din Districtulu nostru,— si totuși vré Kolosvári Közlöny in nr. 118 din 7 Oct. 1865 a scrie cu totulu altu ceva, comunicandu publicului cetitoriu o corespundintia cu datulu „Naszodvidék Octoberd“, prin care se incrimena intrég’a inteligintia româna a districtului Naseuda in genere, si subscris’a deputatiune in specie : „ca nefiindu (inteliginti’a) in„destulila cu starea prosinta a lucruriloru de pre ce sta numai „din amploiati, cari si temu salariele cele mari, diurnele si „alte sporturi,— de 3 septemani tine conferintie neintreruptu „si după dispute ostenitóre in urma a statoritu ca se asterna o „petitiune la Maiestate , in care a ceru umnerórele : „a) Uniunea sa nu se faca, ci mai bine „b) Sa se incorpore districtulu Naseudului la Bucovin’a „c) Institutulu militariu de granitta sa se reinfiintieze „d) Muntii revindicati sa se de in posessiunea poporului. „textu „Punctulu din urma l’au pusu in petitiune numai ca presub care se puta scote spesele de calotoria dela poporu, care fara atari îndemnuri bucurosu nu si da banii la „vatavii sei. „Deputatiunea carea sa duca acesta petitiune la Vienn’a „sta din Maximu Sic’a, Floreanu l’ordusu, Buzdugu, Basilu ,Născu,— Conducatoriu e Prepositulu din Gherl’a Macedonu „Popu. „Deputatiunea au plecatu in 22 Septembre a. c. catra „Vienn’a, dar pe furisiu unulu câte unulu. Resultatulu ace„st’a este secretulu viitoriului. „Ce a mai pusu in petitiune afara de cele din susu, nu „se scie, pentruca tóta procedur’a asta le-a fostu de secretu , „câtu afara de cei mestecați, alții abia au pututu afla atâtu câtu s’au aratatu mai susu.“ Incitu Presidiu districtualu ! O corespundintia de asta natura si monstruositate, nu si póte avó granariulu seu feconditatea s’a fara numai in o anima corupta si marslava, care departe de totu ce e moralu si umanu, nu se sfiesce a se folosi de cele mai triviale si infernale scornituri, numai că sa si ajunga scopulu spurcata , de a nimici in opiniunea publica atâtu pe subscrisii deputați, câtu si intrega inteligintia a acestui districtu, stigmati sand tne in o foia publica asta de satîta, ca instelatori ai statului si poporului, jafuitori ai acestuia, tulburători ai liniscei si salutei publice, vatematori de Maiestate si prodHori de patria,— si tóte acestea acum’a , candu animele tuturor’a fibreza fatia cu regeneratiunea politica si candu Maiestatea mea intinde mana la infratirea natiuniloru conlocuitóre din patri’a nóstra. Totu ce vine in opunere cu salutea publica, merita cele mai grele pedepse ! Fiindu data subscrisii prin memorat’a corespundintia aruncati iu predus’a pusetiune cu opunatori salutei publice, si atacati in onóre si in cele mai sfinte ale nóstre interese, — ne vedemu siliti ,— provocați apoi prin scrisórea intregei inteligintie din districtu din 22 Octombre 1865 si vedendu-ne in fine agrediati pe totu pasiunu si de poporu, ca dora noi amu trecutu margenele missiunei nóstre si ne-amu abatutu dela plenipotenti’a data noua,— spre siniscirea tuturoru, atâtu a mandantiloru nostri, câtu si a publicului din patria ,— a ne ruga , că Inclitulu Presidiu districtuale sa binevoiésca a inainta acésta a nóstra rugare la înaltulu Gubernu regiu, de care umilitu ne rugamu ca sa se indure a denumi numai decâtu o comissiune cercetatóre asupr’a nóstra, ca sa investigeze atâtu aici loco Naseudu câtu si la Vienn’a unde amu fostu in solie si anume la Inalti’a Sea Archiducele Ludovico, la Escelenti’a Sea Cancelariului aulicu Comite de Haller, apoi pe la referintii deosebiteloru dicasterie dela Cancelari’a aulica transilvana la Ministrulu de statii,^ ca ce amu facutu noi acolo, ce amu vorbitu , si de ce ne-amu rugatu, si pre nu ne-amu abatutu dela missiunea nóstra precisata In plecipotenti’a mandantiloru noștri,» care suna precum s’au mai dîsu— numai si numai despre proprietățile nóstre. — Adeverindu-se ca noi ne-amu abatutu dela calea prescrisa numai câtu e negru sub unghia, si constatandu-se aserțiunile corespundintelui din „Kol. Közi.“, atunci sa umblamu pedepsiți după tóte rigurositatea legiloru, la din contra insa sa se traga in cercetare autorulu deju memoratei corespunjinite dimpreună cu redactorele foiei „Kol. Közi.“ , carele a primitu fara de tóta reserv’a acelu articolu diavolescu, scrisu după cum afirma : „de mnu eleg komoly levelezenk.“ Fiindu noi convinși despre nevinovati’a nóstra, nu afiamu cu care a deminti memorat’a corespundintia din punctu in punctu, sperandu ca adeverulu se va constată pe calea cercetarei cerute. Totuși nu putemu fara a nu aminti aici ca deputatiunea nu au plecatu in 22 Septembre 1865 câtra Vienn’a pe afurisiu unulu câte unulu după cum vrea sei numitulu corespundinte, fara toti 4 umilitu subscrisii deputați au plecatu din Naseudu in dîu’a predîsa tocm’a intr’amédia di la "212 ore in un’a si acea trăsură in carea s’au suitu cu toti in uliu’a cea mare a Naseudului înaintea cuartirului condeputatului Florianu Porcius, comitati fiindu pana la trăsură atâtu de inteligintia câtu si de o parte a poporului aflatoriu in Naseudu. Neobrasnici’a corespundintelui lui „Kol. Közi.“ din nr. 118 este cu atât’a mai mare, cu câtu afirma sub d) ca s’au cerutu— desi sub unu altu pretextu marsiavu : „ca muntii revindicati sa se de in posessiunea poporului,“ fara a scrie insa ca aces’a se afla in posessiunea poporului inca dinainte de an. 1769 după cum se vede acest’a si din aciudat’a petitiune dio Naseudu 21 Maiu 1865 pag. 26. Chiaru din aceste 2 puncte numai, se póte vede reutatea si scopulu corespundintelui deju memoratu, precumu si a redactorelui publicatoriu, care au avutu de scopu numai si numai incriminarea nóstra in modulu aretatu. Indicele unui asta fapta nu se potu subsuma fara numai sub §§ 209 si 302 din C. P. avendu tóte cerinttele si criteriele crimenei de caluminare si a culpei pentru atinare de dusmănia in contr’a nationalitaliloru patriei. Ne rugamu dara inca odata cu tóta umilinti’a, ca ambii culpati ai acestor’a crimine, sa se traga in formala cercetare criminala, pentru crimenele pomenite, dechiarandu-ne solemniter, ca la din contra ne vomu plânge in persona înaintea tronului Maiestatei Sele, esprimandu-ne mai incolo, ea CU tragerea la dare de semn după legea de presa , sau CU O simpla revocare a desa pomenitei corespundintie in „Kol. Közi.“, nu póte fi destulu, si acest’a cu atâtu mai vertosu, cu câtu redactorele numesce pe corespundinte de unu „eleg komoly levelézenk“, si in locu de a apară o causa justa precum e caus’a nóstra de proprietate, care merita atențiunea regimului si a publicului juridico,— incrimineza pe subscrisii deputați, dimpreună cu tóta inteliginti’a acestui districtu iu modulu aretatu si de vendiatori ai patriei, cu tóte ca locuitorii acestui districtu in decursulu militarilarei loru din 1762—1851 au perdutu pe câmpulu batalieloru pentru tronu si patria preste 5000 fii, fara a fi fostu canduva trădători de Monarhu si de patria, Naseudu in 23 Octombre 1865. Porcius m. p. Basiliu Buzdug m. p. Maximu Sicea m. p. Basilu Născu m. p. Dietele translauane se imparta după calea pe care se vede ca au pornitii in doue categorii, unele care protesteza in contr’a manifestului din 210 Septembre si altele cari voteza adresa de multiumita pentru acestu actu. Intre cele d’antâiu suntu acele unde prevaléza elementulu nemtiesen, intre cele din urma unde prevaléza elementulu slavicu. — Sabiiu 24 Novembre. Eri s’atînutu siedinica luftaria a Comitetului Associatiunei. Ne fiindu vre-o cessiune mai importanta obiectulu desbateriloru, ne marginimu pre lângă publicarea protocolului in unulu din unii viitori. Sabiiu 22 Noemvre. Eri, dumineca se petrecura la etern’a odihna remasîtiele junelui Basiliu Cionc’a ascultatoriu de pedagogia an. I. in Institutulu nostru archidiecesanu de aci. Figi tierân’ausiera 1 Din jurulu Brasovului. Domnule Redactoru 1 Annu cetită de repetate ori in pre fiul tutu nostru jurnalu „Telegrafulu Rom.“ precum sî in alte jurnale române articoli, esîti din condeiele ómeniloru procopsiti sî plini de zelu pentru înaintarea poporului nostru românu. Amu cunoscutu tot’odata tendinttele sî scopulu celu bunu sî formosu pre carele lu venera acei barbati iubitori de înaintarea poporului sî natîrnei loru. Cunoscu sî necessitatea cea mare de progresulu poporului nostru românu in toti rainii de sclintia. Simliu in fine miseria in care face poporulu nostru in privinti’a culturei si a sclintidoru, si acést’a tocmai in tempulu de falia, candu tóte celelalte popóre si iau unu sboru in acestea, candu noi avemu lips’a cea mai