Telegraful Roman, 1865 (Anul 13, nr. 1-102)
1865-01-24 / nr. 7
Telegrafulu ese de doua ori pe septeman: joi’a si Duminec’a. — Prenumeratiunea se face in Sabiiu la espeditur’a Ioiei pe afara la c. r. poște, cu bani gat’a prin scrisori francate, adresate catra espeditura. Pretiusu prenumeratiunei pentru Sabiiu este pe anu 7. fi. v. a. earu pe o jumatate de anu 3. fl. 50. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pen ]se î. AJVULU XIII. Sabiiu, in 24 Ian. (5 Febr.) 1865* tru provinciele din Monarchia pe unu anu 8 fl. era pe o jumătate de anu 4 fl. v.a. Pentru princ. si tieri străine pe anu 12 pe, anu 6 fl. v. a. Inseratele se platescu pentru inteia ora cu 7. cr. siculu cu litere mici, pentru a doua ora cu 5'. cr. si pentru a trei’a repetire cu 3V. cr. v. a. Sabiiu in 23 Ian. După scirile cele mai noue din Viena’a deputatîmea româna se afla acolo, sî dupa ce Esc. Sea J P. Mitropolitu a fostu priimitu de Maiestatea Sea Imperatulu inca Luni in 18/30 Ianuariu in audivitia privata, deputatiunea intrega va ave onore a fi priimita in audivitia publica Joi in 21 Ianuariu, 2 Februariu. (Speramu , ca pe un venitoriu romu potó referi mai pe largu si despre priimire). Darea personala in Transsilvani’a. Dóue lucruri suntu cu deosebire, la a câtoru desfassurare in senatulu imperialii privimu noi Transsilvanii mai cu nerăbdare : una împuținarea contributiunei personale in Transsilvani’a, alfa tragerea drumului de feru prin tier’a nóstra. Dar fiindcă aceste obiecte s’a pertractatu numai prin comitetele respective , dar in siedintia publica inca nu s’au adusu la desbatere , de aceea noi, un’a ca sa nu damu cititoriloru unu ce negata, alta pentruca spatiulu nu ne permite a urmări cu acuratetia tóte siedinttele comiteteloru , pentru aceea amu reservatu referat’a nóstra până astadi, candu asupr’a contributîunei personale potemu aduce date mai sigure, iar asupr’a drumului de feru vomu vorbi mai pe largu candu va veni la desbatere lin siedinti'a plenaria. Proiectulu comitetului respectivu in privinti’a contributiunei personale transsilvane este celu urmatoriu : Raportulu comitetului la propunerea regimului pentru împuținarea dariloru in Transsilvania cunoscute sub numele de contributîuni personale. Comitetulu indata la inceputulu consulturiloru sele au cunoscutu „basarea“ împărtășită da regimu, insa considerandu totusi referintiele, ce vinu in cestiune, au insarcinatu pre raportatoriulu a aduce lumina in obiectulu celu de allmintrea, după firea lucrului, forte strainu celor mai multi membri. In decursulu pertractuzei ce s’au reinceputu lupa ce s’au tiparitu sî impartîtu opiniunea in privinti’a acest’a , s’au dechlaratu toti membrii afara de uului pentru proiectulu regimului neconditionatu, s’ adeca : 1. Considerandu, ca intr’eas’a se póte privi numai esecutarea decisiunei aduse da inalta casa a ablegatiloru in sie— dinti’a 45. a sessiunei a 2. a decisiunei adeca, după carea innaltulu regimulu provocații, ca la casu, candu până la inceputulu anului finantî alu 1864 reform’a contributînnisoru, după carea sî pentru Tranni’a va cade darea capului , ce apasa unele classe ale locuitorimei preste mesura, va aduce de tempuriu o propositiune privitóre la revisiunea dârei capului, ce esista in Tranni’a; 2) considerandu, ca prin contributiunile personale traine suntu lovite in modu fórte simtîtoriu unele classe de locuitori , care in celelalte parti ale Monarchiei contribuiescu numai forte moderata ori nici decâtu ; 3) considerandu, ca in Transsilvani’a , unde proprietarii de pamentu suntu îngreuiați atâtu cu darea capului, câtu sî cu taci’a augmentata sî cu darea de pamentu, fara indoiala esista contribuie dupla ; 4) considerandu, ca însărcinarea totala a Transsilvaniei in scurtulu terminu alu unui deceniu se urcă de dóue ori sî jumetate, pe candu tiér’a in urm’a mijlóceloru potrivite de comunicatiune in privinti’a industriala sî agronomica nu făcu propășiri; 5) considerandu, ca scăderea conditîunata prin acesta lege se apropia forte multu de quantulu acel’a, ce pentru nepotinti’a esecutarei trebuie sa se detraga din anu in anu din contributiunea Tranniei. In fine decise comitetulu, a pronuncia dorinti’a, ca innaltulu regimu sa binevoiésca a semnifica intr’o propositiune modulu, prin care acea scădere sa se acopere din mijlocele tierei, deorece reforma contributiunei directe in totu imperiulu, precum se prevede, nu va pute urma curendu. De aceea comitetulu propune: Inalt’a casa sa binevoiésca a decide: 1. ca legea propusa de inaltulu regimu in privinti’a imputenarei contributîunei, ce esista in Tranzi’a sub numirea de darea capului, sa se priimésca după proiectulu alaturatu; 2. sa se enuncie dorinti’a, ca inaltulu regimu, de prece reform’a contributîunei directe in totu imperiulu nu va pute urma in curendu, sa binevoiésca a presemna intr’o propositiune modulu, incatu deficitulu s’aru poto acoperi din mijlocele tierei. Vienn’a 24 Ianuariu 1865. Eder, abate la Mink, Franc. Obert, Presied. Referințe. Proiectulu regimului este urmatoriulu: § 1. La tax’a protectiunu la contributiunea dela 3172 xr. v. a. (18 xr. m. c.) pentru indivizii barbatesci se reduce la 20 xr. v. a., sî cea de 21 xr. noi (12 xr. m. c.) pentru indivizii femeiesci la 15 xr. v. a. 2. La tax a capului contingentele de 6 fl. 30 xr., 4 fl. 20 xr., 3 fl. 15 xr. sî 2 fl., 10 xr. se redueu la 4 fl., 3 fl., 2 f1. sî 1 fl. v. a. Contingentulu de 52 72 xr. pentru luntrari (corabieri) si de 1 11. 5 xr. pentru baiesi, cărbunari sî aurari se modifica la sumele rotunde de 50 xr. sî 1 11. § 3. La tax’a cetatieniloru, negotiatoriloru sî mesteriloru se adauga la treptele contributionale de pân’acum de 10 11. 50 xr., 8 11. 40 xr., 7 11. 35 xr. sî 6 11. 30 xr. v. a., dar numai pentru cei mai lipsiți mesteri, starnari, precupeți sî vendiatori prin case contributîunile de 4 f., 3 f. sî 2 f. v. a. Totdeodată se dispune , ca aceste contributîuni pe veritoriu sa nu mai fia diferite după locuri, ci fara deosebire a locului de locuintia sau de castigu alu contribuitoriloru numai după mesuru a câștigului sau alu averei loru. 5. 4. Contributiunea, ce esista sub numele de taxa augmentala, remâne neschimbata. 5. 5. Asemenea are a remane neschimbata si darea, ce se da sub numele darea opiliunei pentru Altele, ce se mâna din Transsilvani’a la pasiune in principatele dela Dunăre. §. 6. In fine in urm’a schimburiloru contributiunei, ce se cuprindu in §§ 2. si 3. dispositiunea § 4. alu legei pentru contributiunea venitului in Transsilvani’a, după carea in class’a cea d’antâiu a darei venitului, venitulu din acele ocupatiuni sî meserii, ce cu darea capului sî cetatienésca nu suntu îngreuiate cu summa mai mare decâtu 4 f., nu vinu subt acésta contributiune, se schimba intr’acolo, ca numai acei intreprindiatori de meserii vinu a se scuti de darea venitului de class’santâi’a, cari ca atari nu suntu taxati cu dare personala mai mare decâtu de 3 f. v. a. §. 7. Dispositiunile de fatia au sa intre in activitate cu 1 Ianuariu 1865 sî sa remâna valide până la regularea generala a contributiuniloru directe. § 8. Ministrulu de finantie este insarcinata cu esecutarea legei de fatia. Speramu, ca senatulu imperialii sî nn siedinti’a plenaria va priimi propunerile comitetului si astfelu va aduce cea d’antâiu usturare materiala tierei nóstre celei multu cercate , carea doresce a vede realisandu-se, prin acést’a scăderea dârei, cuvintele d. ministru de statu, ca Transsilvani’a va sa véda curendu, ce va sa dîca a sta lângă imperiu! Dela Senatulu imperialii. In siedinti’a 23. (din 15/27 Ianuariu), dupa ce depune abl. Popp , Esc., din Transsilvani’a appromissiunea , Herbst sî consotii aducu o propunere de argintia , ca. fiindu acum siedintiele plenarie rare sî avendu ablegatii trebuintia a se face cunoscuti cu obiectele , ce se pertracteza in comitete, mai cu sema in cele doue principale.: celu finantialu