Telegraful Roman, 1865 (Anul 13, nr. 1-102)
1865-10-24 / nr. 84
inteia era d 7. cr. simnln cu litere mici, pentru ■ dmi a era cn 5 cr. si pentru a trei’a repclire cu dV. cr. v. a. Í Telegrinnlii fW de den« ori pe »epte I rian : joi’« ai Diminec’n. — Prenume-1 rațiunea se face in Sabiiu la cspedilnra Ioiei pe af«ra la c. r. poate, cu hanii gat’« prin acrișori flancate , adresate ■ intranspeditura. Preliulu .premumeratiiii nei pentru Sabiiu este pe ana 7. fl. v. a. I car’ pe p jirietate de anu 8.11. 50. Ten j trn celelalte parti ale Transilvaniei si pent Srt 84. AXULU XIII. Sabiiu, in 24 Oct. (5 Nov.) 1865 tru provinciele din Monarchia pe imn anul* II. era pe o jumătate de anii 4 fl. v. a. Pentru princ. si tieri străine pe anu& pe V, anu. 6 fl. v. a. Inseratele se plataséu pentru Apropiarea partidelorn. încăierarea poporeloru Austriei, carea, fatia cu pretensiunile cele egale ponderese, era de temutu ca va unna după patent’d din Septemvre, se pare ca va remane o temere gala Vocile cele ce începuse a se întâlni in dîlele dintâiu cu atât’a sgomotu, devinu din di in dî mai chiare sî pretensiunile cele pana la estremu se retragu cu incelulu in marginile posibili— taliei. Centralistii cei mai aprigi, după cum se esprima „Corespundintii moraviei“ organulu prin care vorbesce Giskr’a, voru acum a se multiumi ca dualismulu, incâtu acest’a nu vatema unitatea imperiului sî se apera cu tóta energi’a contr’a pluralismului, numele celu mai potrivitu (?) pentru federalismu. In organulu celu de căpetenia alu pluralismului acestui’a, in „Narod“ din Prag’a domu adî preste o epistola din Vienn’a, carea provoca la moderatiune, déca nu va cineva se gateasca calea absolutismului. Acést’a e o admonitiune carea noi amu esprimat’o de repetate ori. Ce se atinge de Ungaria, suntem convinși, ca majoritatea dietei va modifica in mesura însemnata aspiratiunile ei la o stare separata, după ce va avea garanție, ca libertățile, sî drepturile , cari i le garanteza constitutiunea unguresca nu se vor augusta prin constitutiunea imperiala. Dela Unguri n’a audîtu inca nimenea dicendu-se, mai bine absolutismu decâtu unu sistemu unitariu constîtutîunalu. Uniunea personala cu versu absolutisticu, cugetulu conservativiloru vechi de precanuu, 3 nu afla primire nicaici in mișcările de alegeri din Ungari’a Tendintiele unguresci suntu de o natura mai putina natiunala decâtu politica sî da aceea ne vine a crede ca mai ingraba ne vomu pote inttelege cu densii decât cu acei’a cari urmarescu cine sei ce feliu de tendintie slavice. Nici unulu dintre centralisi nostrii nu póte afirma ca densului ia’ruja cea mai tare la inima esistinti’a Austriei decâtu Unguriloru. Pentru ca Neamtiulu are la spatele sele o națiune mare, Ungurulu insa nu are decâtu pe Austri’a seu panslavismulu sî in atare împrejurări nai remane multa alegere. Ungari’a e Austriei asigurata, ori cari voru fi concessiunile, cari sî le póte aceea agonisi pentru autonomi’a sea. Suntu asta dara statorite conditiunile preliminări, ca prin tendinttele Ungariei nu se pericliteza nici libertatea popóreloru, nici esistinti’a imperiului, atunci va fi posibila sî inttelegerea tieriloru din ambe jumetalile imperiului. Întrebarea, carea are se ocupe mai intâiu partidele de dincole de Lait’a este, cum sa fia organulu prin care sa se para realise intielegerea asupr’a constituirei imperiului. Regimulu se pare a purcede din dóue puncte de vedere. Mai intâiu vrea sa-si asigure possibilitatea, déca preste totu este cu potintia realisarea unei constitutiuni imperiale. Nefiindu regimulu siguru, ca inttelegerea sea cu Ungari’a, va fi dincoce de Lait’a primita, sî fiindcă desbaterile in privinti’a acest’a se potu remanda mai indelungu, decâtu i convine câ uunei poteri sî decâtu nu aru fi cu vatemarea consolidarei imperiului, astá elu si-a reservatu dreptulu a-si forma definitivu unu resultatu din voturile corpuriloru representative. Acést’a aru fi o adrosare, contr’a carei s’au esprimatu decisivu partidele nemtiesci. Dar nici chiaru despre natur’a corpuriloru representative care sa fia chlamate a-si da opiniunea asupr’a cestiunei de constitutiune, nu se afla regimulu in corcondanti’a cu partidele nemiiesci. Regimulu se vede ca nu are de cugetu de a convocă unu corpu centralu din diete,, sî de aceea nu, pentru ca nu vrea sa creeze o asia numita „Constituanta.“ In antipati’a acest’a se vede ca a fostu caus’a de căpetenia de d. Schmerling s’a fostu pusu pe asceptare sî nu au pusu la ordinea dîlei intielegerea cu Ungari’a sî revisiunea constitutîunci prin senatulu imperialu. Aici e sî un’a dintre căușele, care a indemnatu pe ministeriulu de fatia a sista constitutiunea sî funcțiunea senatului imperialu, mai largu sî angustu.Maeinsa ni se pare, ca fric’adeo constituanta este unu prejudetiu, preminiscentia de istorii francesci, cari nu suntu nici decumu aplicabile la referintiele austriace. Activitatea senatului imp. niau aretatu ca noi in Austri’a nu avemu nici Dantoni nici Robespieh sî cu atâtu mai putîm o populatiune asia turbata, ca cea din Parisa dela 1789. De mai mare însemnătate ni se pare întrebarea, déca este mai bine atâtî mișcarea, provocandu tóte dietele a se pronunția asupr’a deslegarei cestiuniloru de constituire, prin intregu cuprinsulu imperiului, decâtu a o reduce la inâlțîmea societatiei in raionulu inteligintiei, tractandu cu unu corpu centralu. Spre acestu sfersutu regimului i stau dóue cali deschise, Elu póte sa pasiasca fara pe calea dreptului, radicandu sistarea constitutiunei. In casulu acest’a sa se faca alegeri noue ,ca sa nu intelnesca majorități vechi. O alta cale aru fi sa propună dieteloru întrebarea, ca prin ce feliu de organu aru voiele a se esecuta intțelegerea cu Ungari’a. Dietele seu ca in majoritate precumpanitóre voru cere senatulu imperialu , séu voru cere o adunare de delegați ad hoc séu comapetinti’a dieteloru. Unui astfeliu de apelu la tiéra s’aru pleca si acei’a cari tînu multu la form’a de dreptu, iara de alta parte ochiulu unei lucrări unilaterali din partea regimului aru fi delaturatu in c cestiune, la a cârei deslegare vocea tierei nu e bine nici de cum de a nu fi ascultata. „N. Fr. Blatt.“ Cris’a in Cancelaria aulica a Croației. Nu este de multu decandu amu facutu sî noi publicului nostru curtoscutu, ca in cancelari’a aulica croata au sa se intemple schimbări mari si ca Eppulu Strossmayer aru fi designatu de cancelaria aulica. „Debatte“ de pe atunci au demintitu atari combinatiuni. Din cele ce cetimu acum in diuariele vienese de diferite colori politice, aflamu ca cris’a semnalisata exista inca sî acum sî după cum se esprima „Zukunft“ suntu de aceia cari vrea sa o accelereze la o decisiune. Ce au avutu Debatte dreptu in demnnlirea sea este, ca astadi după asecutarile dinarteloru din urma, in adeveru numai e vorb’a de Strossmayer, ci de candidați de acei’a cari suntu pentru cursulu predominant in tempulu de fatia. Stadiulu cestiunei de fatia lu descrie unu corespunsinte din Agri’a alu Pressei celei beliane din Vienn’a in urmaturele : „Aici in Agri’a cris’a cancelariei de curte croate se privesce asta, ca cum in Vienn’a le-aru fi succesu barbatiloru de statu unguri a esupera unu rescript regescu, prin carele sa se provoce diet’a croata de a trimite la diet’autore din Pest’a ablegatii sei,— déca suntu acestia de a se trimite pe bas’a legiloru din 1848 sau după usansia dinainte de 1848 aceea nu se scia. Rescriptulu acest’a deja intaritu aru mai așteptă numai contrasemnatu ’a cancelariului croat sî fiindu cadlu de Mazuranici de sine unulielegendu-se, a denegatu contrasemnatur’a sea, asia acum se cauta mulu mai pucinu scrupulosu, care sa fia apoi macaru sî numai conducatoriu interimisticu alu cancelariei. . .“ „Scirea respandita pe aici“, continua mai departe corespundintele „ca L. d. M. C. comandantele din Udine Cusevîc carele de present se afla in Vienna, aru fi denumita de conducătorii interimisli cu alu cancelariei croate, au facutu mare sensatiune. Eu ti amu fostu facutu cunoscut prin telegrafii, ce felu de impressiune au facutu scirea acést’a sî acum potu constată, forte mare,“ ca efectulu acelei’a e neliniscitoriu intr’unu gradu Mai departe totu corespundintele trage la indoiala adeverulu denumirei generariului nuratiu. In fine descriindu caracterulu generariului adauge ca e unu amicu alu Magiariloru. O alta versiune desemnă pe Zidărie de urmatoriulu lui Mazuranici acum insa citimu ca Cussevic totuși e denumit de conducatoriu alu Cancelariei croate. «