Telegrafulu Romanu, 1866 (Anul 14, nr. 1-103)

1866-01-02 / nr. 1

3 j­soc. sa devină catu mai cunoscuți înaintea publicului românu afla cu care a decide : cu consemnarea membriloru Asoc. sa­­e tiparesca in 1000 de esemplaria, iar statutele numai in 51­0 esemplaria. — § 5. In Gubernia regiu Tranu, prin scrisórea din 18 Decembre Nr. 32,198 — 1865 im­ parlasiesce comitetului unu estrasu din conspectu despre progresulu imbucuratoriu aiu sli­ [UNK]endiutiloru Asoc. Ioane D­r­a­g­o­m­i­r­u si Nicolau P­o­p­u ca acești tineri l’a facutu in sem. 11. alu an. scol. 1864/5 ca auditori la facultatea filosofica in Vienn’a in Ill-lea anu. Se ia spre solintia. ^ 6. Seer. II dupa ce aduce înainte ca cea mai mare parte a Redactiuniloru de jurnale române din Austria a avut o bunătate de mai multu tempu a onora Asoc. tram­a cu câte unu esemplariu din jurnalele, ce le edau, face propunerea ca acestora redactiuni sa se impartasiasca in semnu de recunos­­cintia, câte unu esemplariu din actele Asoc. câte s’a tiparitu pâc’acum. Con­d­u­su. Comitetulu primesce de condusu alu seu propunerea Secretariului cu aceea adau­gere ca respectiviloru Redactori sa li se esprime multtumita protocolamente. — § 7. Se reporteza despre banii incursi la fondulu Asoc. dem­ siedinti’a din urma a Comitetului Asoc. până la siedinti’a .presenta. — a) Prin D. Prot. s. col. alu Asoc. in Brasiovu Ioann p­e­t­r­i­c­u, s’a tramesu la fondulu Asoc. 5 fi. v. a. cu taxa de­m. ord. pre an. 1864 15. — b) Prin Lt. col. in Câmpeni Georgiu I­o­a­n­e­t­t­e , s’a tramesu 15 fl. v. a. c) Prin D notariu com. in Racovitia Ioanu M­a­c­e­l­a­r­i­u, cu oferte­­le la doua comune române, Sabesiulu sup. si inf. s’a tramesu 20 fl. v. a. Sa ia spre sclintia. § 8. Se presenteza unu Conto despre 22 f. 29 xr. v. a. ddto 3 Decembre, dela tipografa archidiecesana , pentru concursele si alte publicatiuni ale Comitetului inserate in decursulu anului 1865 in Telegrafulu Românu. — Decis­iu­ne: Comitetu­ln asemneza la cass’a Asoc. esolvirea respectivului Conto si anume a sumei de 22 f. 29 xr. v. a. — Cu aceste siedinti’a Comitetului se încheia pre la 7 ore scr’a. Sabiiu in 2 Ianuariu c. n. 1866. Petru Mania loanu V. Rusa Presiedinte Int. Secret. II. Dupa alegerile la diete. Din U­n­g­a­r­i ’a. Alegerile alelegariloru se finisă si pentru diet’a Ungariei, 1 finindu-se si anulu 1865, sa reprivimu la trecutulu mai deaprópe, sa vedemu ce reminiscentie avemu ? Triste, prétriste reminiscentie ! Slaturâmu fétia cu­ Ma­­giarii la alegerile dietale, sî trecurâmu prin lupte neașteptate , ba, putemu dice, prin sabia sî focu, la alegeri constitutionale! Ah! Dómne me cutremuru, candu recugetu ! Nu vreu sa atingu de resultatulu alegeriloru, in favorea séu nefavarea Româniloru, acést’a, purtarea ablegatîloru români lu va de mustră, pentru ca eu sunt de părere, ca de vomu avé la dieta barbati de omenia sî harnici, sî mai putini inca potu fa­ce multu,— decâtu mai multi, sî netrebnici.— Voiu sa atingu numai de nisce impregiurari sî insusiri, cari caracteriséza pe magiari sî românu in viel­’a constitu fi unala! Ni se sî asurdiu urechile de gur’a fratiloru magiari stri­­gandu totu 48 ! sî dîcendu ne, ca prin legile din 48, au primitu sî pe Români, ca pe frați, in „az alkotmány védbástyaib­a“— baslilele aperatóre ale constitutiunei patriei. Dar primirea acest’a a nóstra o vedu numai o ilusiune până acum din decurgerea alegeriloru, ma chiaru sî din re­­sultatele dieteloru din 48, sî 61 ! Pentru ca vediurâmu nu­mai pe frații Magiari standu in baslilele aperatóre ale consti­tutiunei,— respective intre marii unei cetati intarite cu arme, sî anume in cetatea de prejuru (varmegye) cu puterea de stă­pânire ,sî cu putere cruda in mâna. Sî pe noi ne invitară in bastiiele constitutiunei, insa candu amu vrutu sa intramu ca frați, al unei densii începură din cetate­a descarcă armele a­­supr’a nóstra, sî noi amu trebuitu séu sa retiramu de pute­rea stapânirei, sî cea cruda,— séu unde amu fostu mai tari­u sufletu, sa ceremu in ajutoriu voinic’a divina, virtutea sî ferea morala a poporului româna pentru ca numai aceste au armele invingatore ale nóstre. igetati la tóte alegerile si luptele nóstre in Comitate , ■ descriu o icena via a participarei nóstre la constitu­­liberala a Ungariei , respective a Magiariloru. — totu asta ! Nu este tiéra constituțional?» pe fati’a pamintnrii, tinde sa se fia facutu atâtea escese sî abusuri, atâte detâi sî omoruri la alegerea ablegatîloru, ca sî in Ungari’a, sî deosebi s­­i cu Românii, cari incepura a vede lumin»;— nu este tiera in < rea sî gs­bernulu (‘f R.) insusi sa fia datu ansa la aceste pi­n di­­regatorii sei, ca in Ungari’a! Sî potemu dîce înaintea lui Dilieu sî a istoriei, ca ori unde s’au intemplatu scandate, acele le facura frații magiari ! Acum’a se-i intrebamu cu franchetia, acést’a vi este con­­stitutiunea cea fericitóre, — acest’a ve este liberalismulu cela mare cu care va­ti fâlitu înaintea Europei, sî a­ ti strigata după părtinirea ei ? Au nu vi rusîne de om­enimea intrega de popórele din patria sî de rege "* Spuneti, de este manier’a vóstra nobila, atunci candu lasati urme de tătari, pe unde a-ti învinsa la alegeri constitutionale ? ! — Suntu secuii, decandu asia­uritu ve purtati cu popórele din tiéra sî deosebi cu Românii, până candu va mai conturbă acestu vandalismu, civilisatiunea européna ? Au nu sciti, ca ceriu­u resplates­c faptele rele sî la na­țiuni, si nu aveti frica pentru pecatele vóstre ? — Gautali Poloni’a, carea fac îi atâtea rele altoru popóre sî religiuni , sî luați esemplu, pentru ca blestema greu o asupresce. — Nu iritati ceriulu ca sa trimita asemene blestemu sî asupr’a dulcei nóstre patrie, pentru ca aci locuiescu sî alte popóre mai vechi, si nevinovate ! fara voi români fiti tari in credinti’a catra Ddieu sî Im­­peralulu sî nu ve temeti, pentru ca adî suntu órele ispitei in viéli’a vóstra ; — virtutea, sî puterea morala ve va mântui! Pompeiu. Clu­si­u 10 Ianuariu ca­, nou. Astadi câtra I01/* se ceti rescriptulu imperatescu in trei limbi. La cetirea nume­lui Maiestatei Sele se audîra „élien“ insa nu pré sgomolóse. Rescriptulu spune pentru ce a fostu conchiamalu Maiestatea Sea ciet’a, apoi aduce, ce au decisu eu, recomandendu sî cele ce s’au facutu din partea lui Remedes sî Hosszu in favórea Sa­­siloru sî Româniloru, adaugerulu-se sî voturile separate ale Archiepiscopului gr. res. Bar. de Singun’a sî ale deputatului Sabi­alui Rannicher cu consotii loru. Deci imperatulu concede tramiterea deputatîloru la diet’a incoronatore din Pest’a. Câtu-i pentru uniune, aceea se va poté efejilui numai atunci, candu se voru regulă rela­­tiunile tieriloru tínatare de corón’a Ungariei de o parte, fara de alta cu imperiulu intregu. Acésta concesiune se da cu a­­ceea dechlaratiune, ca prin ea nu se altereza nimicu in legile tierei, sî ca uniunea este conditiunata dela interesele speciali ale tierei, dela indestulirea pretensiuniloru celorulalte națiuni sî dela cestiunile de administratiune ale acestei tieri. Se concede, ca sa se faca alegeri după legile din 1848 sî se voru face dispositiuni pentru trimiterea regalistiloru. Cam acest’a este intielesulu. Zeyk, dupa ce președin­tele dec­lara diet’a de amanata, dese, ca rescriptulu cuprinde astfeliu de pasage, despre care trebuie vorbita; dara presse­­dintele dechlara, ca după voinic’a mai înalta, si demandaciu­­nea comisariului regescu diet’a este amanata sî nu se sufere nici o desbatere, de­si se scutara mulți a sprigini pe Zeyk. După aceea se compuse protocolulu si se citi in tote trei limbile. Apoi pressedintele tina o cuventare si csî. Dieta merse la densulu unde Grofulu Kalnoki tlnîi o cuventare de mull­amita la care­­ respunse bebrânulu vinecându-se in lacrimi. — — Eri in 27 Decembre umblă tat’a de vecini din casa in casa, ca porunca dela politi’a prasiena, că nu cum­va astadi in 28 Dec. (9 Ian.) sa puna stoguri sa i sa faca ilu­­minatiune, ca voru­dă de mare pedépsa. — Varietat­i. — Escelenti’a Sea Prea Santîtulu Archiepiscopu sî Me­­tropolitu Andreiu Baronu de Stagun­a fu gratulaiu de anulu nou decât la membrii consistoriulul archidiecesaou, ai efo­riei uno archidiecesane sî ai corpului professoralu seminaiialu in corpore. — Prea venerabil­ulu nostru Consistoriu o­r­c­hi­­d­ie­c­e­s­a­n­u au emisu unu cerculariu sub Nr cons. 991 / 1865 prin care aduce la cunoscinti’a oficieloru bis. respective, ca „Inaltulu Guberniu regiu cu privire la starea sî impre­­giurarile servitoriloru bisericesci ai deosebiriloru confessiuni, afla de lipsa a modifică ordinaliunile guvernamentale din 15 Iuniu 1850. Nr. 9099. si 103­ 10, mai incolo din 20 Mar’is 1852. Nr. 26586, precum sî ordinatiunea locotiintiate din 1855. Nr. 27838. (bul­­tier. 1856. p. II. b. VI. Nr. 15.) si a scuti dela lucrulu drumuriloru : a) pe ser­vitorii bisericesci ai tuturoru confessiuniioru sub ori ce

Next