Telegrafulu Romanu, 1866 (Anul 14, nr. 1-103)
1866-01-02 / nr. 1
3 jsoc. sa devină catu mai cunoscuți înaintea publicului românu afla cu care a decide : cu consemnarea membriloru Asoc. sae tiparesca in 1000 de esemplaria, iar statutele numai in 510 esemplaria. — § 5. In Gubernia regiu Tranu, prin scrisórea din 18 Decembre Nr. 32,198 — 1865 im parlasiesce comitetului unu estrasu din conspectu despre progresulu imbucuratoriu aiu sli [UNK]endiutiloru Asoc. Ioane Dragomiru si Nicolau Popu ca acești tineri l’a facutu in sem. 11. alu an. scol. 1864/5 ca auditori la facultatea filosofica in Vienn’a in Ill-lea anu. Se ia spre solintia. ^ 6. Seer. II dupa ce aduce înainte ca cea mai mare parte a Redactiuniloru de jurnale române din Austria a avut o bunătate de mai multu tempu a onora Asoc. trama cu câte unu esemplariu din jurnalele, ce le edau, face propunerea ca acestora redactiuni sa se impartasiasca in semnu de recunoscintia, câte unu esemplariu din actele Asoc. câte s’a tiparitu pâc’acum. Condusu. Comitetulu primesce de condusu alu seu propunerea Secretariului cu aceea adaugere ca respectiviloru Redactori sa li se esprime multtumita protocolamente. — § 7. Se reporteza despre banii incursi la fondulu Asoc. dem siedinti’a din urma a Comitetului Asoc. până la siedinti’a .presenta. — a) Prin D. Prot. s. col. alu Asoc. in Brasiovu Ioann petricu, s’a tramesu la fondulu Asoc. 5 fi. v. a. cu taxa dem. ord. pre an. 1864 15. — b) Prin Lt. col. in Câmpeni Georgiu Ioanette , s’a tramesu 15 fl. v. a. c) Prin D notariu com. in Racovitia Ioanu Macelariu, cu ofertele la doua comune române, Sabesiulu sup. si inf. s’a tramesu 20 fl. v. a. Sa ia spre sclintia. § 8. Se presenteza unu Conto despre 22 f. 29 xr. v. a. ddto 3 Decembre, dela tipografa archidiecesana , pentru concursele si alte publicatiuni ale Comitetului inserate in decursulu anului 1865 in Telegrafulu Românu. — Decisiune: Comitetuln asemneza la cass’a Asoc. esolvirea respectivului Conto si anume a sumei de 22 f. 29 xr. v. a. — Cu aceste siedinti’a Comitetului se încheia pre la 7 ore scr’a. Sabiiu in 2 Ianuariu c. n. 1866. Petru Mania loanu V. Rusa Presiedinte Int. Secret. II. Dupa alegerile la diete. Din Ungari ’a. Alegerile alelegariloru se finisă si pentru diet’a Ungariei, 1 finindu-se si anulu 1865, sa reprivimu la trecutulu mai deaprópe, sa vedemu ce reminiscentie avemu ? Triste, prétriste reminiscentie ! Slaturâmu fétia cu Magiarii la alegerile dietale, sî trecurâmu prin lupte neașteptate , ba, putemu dice, prin sabia sî focu, la alegeri constitutionale! Ah! Dómne me cutremuru, candu recugetu ! Nu vreu sa atingu de resultatulu alegeriloru, in favorea séu nefavarea Româniloru, acést’a, purtarea ablegatîloru români lu va de mustră, pentru ca eu sunt de părere, ca de vomu avé la dieta barbati de omenia sî harnici, sî mai putini inca potu face multu,— decâtu mai multi, sî netrebnici.— Voiu sa atingu numai de nisce impregiurari sî insusiri, cari caracteriséza pe magiari sî românu in viel’a constitu fi unala! Ni se sî asurdiu urechile de gur’a fratiloru magiari strigandu totu 48 ! sî dîcendu ne, ca prin legile din 48, au primitu sî pe Români, ca pe frați, in „az alkotmány védbástyaiba“— baslilele aperatóre ale constitutiunei patriei. Dar primirea acest’a a nóstra o vedu numai o ilusiune până acum din decurgerea alegeriloru, ma chiaru sî din resultatele dieteloru din 48, sî 61 ! Pentru ca vediurâmu numai pe frații Magiari standu in baslilele aperatóre ale constitutiunei,— respective intre marii unei cetati intarite cu arme, sî anume in cetatea de prejuru (varmegye) cu puterea de stăpânire ,sî cu putere cruda in mâna. Sî pe noi ne invitară in bastiiele constitutiunei, insa candu amu vrutu sa intramu ca frați, al unei densii începură din cetatea descarcă armele asupr’a nóstra, sî noi amu trebuitu séu sa retiramu de puterea stapânirei, sî cea cruda,— séu unde amu fostu mai tariu sufletu, sa ceremu in ajutoriu voinic’a divina, virtutea sî ferea morala a poporului româna pentru ca numai aceste au armele invingatore ale nóstre. igetati la tóte alegerile si luptele nóstre in Comitate , ■ descriu o icena via a participarei nóstre la constituliberala a Ungariei , respective a Magiariloru. — totu asta ! Nu este tiéra constituțional?» pe fati’a pamintnrii, tinde sa se fia facutu atâtea escese sî abusuri, atâte detâi sî omoruri la alegerea ablegatîloru, ca sî in Ungari’a, sî deosebi si cu Românii, cari incepura a vede lumin»;— nu este tiera in < rea sî gsbernulu (‘f R.) insusi sa fia datu ansa la aceste pin diregatorii sei, ca in Ungari’a! Sî potemu dîce înaintea lui Dilieu sî a istoriei, ca ori unde s’au intemplatu scandate, acele le facura frații magiari ! Acum’a se-i intrebamu cu franchetia, acést’a vi este constitutiunea cea fericitóre, — acest’a ve este liberalismulu cela mare cu care vati fâlitu înaintea Europei, sî a ti strigata după părtinirea ei ? Au nu vi rusîne de omenimea intrega de popórele din patria sî de rege "* Spuneti, de este manier’a vóstra nobila, atunci candu lasati urme de tătari, pe unde a-ti învinsa la alegeri constitutionale ? ! — Suntu secuii, decandu asiauritu ve purtati cu popórele din tiéra sî deosebi cu Românii, până candu va mai conturbă acestu vandalismu, civilisatiunea européna ? Au nu sciti, ca ceriuu resplatesc faptele rele sî la națiuni, si nu aveti frica pentru pecatele vóstre ? — Gautali Poloni’a, carea fac îi atâtea rele altoru popóre sî religiuni , sî luați esemplu, pentru ca blestema greu o asupresce. — Nu iritati ceriulu ca sa trimita asemene blestemu sî asupr’a dulcei nóstre patrie, pentru ca aci locuiescu sî alte popóre mai vechi, si nevinovate ! fara voi români fiti tari in credinti’a catra Ddieu sî Imperalulu sî nu ve temeti, pentru ca adî suntu órele ispitei in viéli’a vóstra ; — virtutea, sî puterea morala ve va mântui! Pompeiu. Clusiu 10 Ianuariu ca, nou. Astadi câtra I01/* se ceti rescriptulu imperatescu in trei limbi. La cetirea numelui Maiestatei Sele se audîra „élien“ insa nu pré sgomolóse. Rescriptulu spune pentru ce a fostu conchiamalu Maiestatea Sea ciet’a, apoi aduce, ce au decisu eu, recomandendu sî cele ce s’au facutu din partea lui Remedes sî Hosszu in favórea Sasiloru sî Româniloru, adaugerulu-se sî voturile separate ale Archiepiscopului gr. res. Bar. de Singun’a sî ale deputatului Sabialui Rannicher cu consotii loru. Deci imperatulu concede tramiterea deputatîloru la diet’a incoronatore din Pest’a. Câtu-i pentru uniune, aceea se va poté efejilui numai atunci, candu se voru regulă relatiunile tieriloru tínatare de corón’a Ungariei de o parte, fara de alta cu imperiulu intregu. Acésta concesiune se da cu aceea dechlaratiune, ca prin ea nu se altereza nimicu in legile tierei, sî ca uniunea este conditiunata dela interesele speciali ale tierei, dela indestulirea pretensiuniloru celorulalte națiuni sî dela cestiunile de administratiune ale acestei tieri. Se concede, ca sa se faca alegeri după legile din 1848 sî se voru face dispositiuni pentru trimiterea regalistiloru. Cam acest’a este intielesulu. Zeyk, dupa ce președintele declara diet’a de amanata, dese, ca rescriptulu cuprinde astfeliu de pasage, despre care trebuie vorbita; dara pressedintele dechlara, ca după voinic’a mai înalta, si demandaciunea comisariului regescu diet’a este amanata sî nu se sufere nici o desbatere, desi se scutara mulți a sprigini pe Zeyk. După aceea se compuse protocolulu si se citi in tote trei limbile. Apoi pressedintele tina o cuventare si csî. Dieta merse la densulu unde Grofulu Kalnoki tlnîi o cuventare de mullamita la care respunse bebrânulu vinecându-se in lacrimi. — — Eri in 27 Decembre umblă tat’a de vecini din casa in casa, ca porunca dela politi’a prasiena, că nu cumva astadi in 28 Dec. (9 Ian.) sa puna stoguri sa i sa faca iluminatiune, ca vorudă de mare pedépsa. — Varietati. — Escelenti’a Sea Prea Santîtulu Archiepiscopu sî Metropolitu Andreiu Baronu de Staguna fu gratulaiu de anulu nou decât la membrii consistoriulul archidiecesaou, ai eforiei uno archidiecesane sî ai corpului professoralu seminaiialu in corpore. — Prea venerabilulu nostru Consistoriu orchidiecesanu au emisu unu cerculariu sub Nr cons. 991 / 1865 prin care aduce la cunoscinti’a oficieloru bis. respective, ca „Inaltulu Guberniu regiu cu privire la starea sî impregiurarile servitoriloru bisericesci ai deosebiriloru confessiuni, afla de lipsa a modifică ordinaliunile guvernamentale din 15 Iuniu 1850. Nr. 9099. si 103 10, mai incolo din 20 Mar’is 1852. Nr. 26586, precum sî ordinatiunea locotiintiate din 1855. Nr. 27838. (bultier. 1856. p. II. b. VI. Nr. 15.) si a scuti dela lucrulu drumuriloru : a) pe servitorii bisericesci ai tuturoru confessiuniioru sub ori ce