Telegrafulu Romanu, 1866 (Anul 14, nr. 1-103)
1866-07-24 / nr. 58
2M Alte sciri ne spiuru ca armoistitiulu in Bavaria si Prussi’a au inceputu la 2 Augustu n. Din 31, santu sciri despre reintorcerea trupelor nbadense a casa. Dela media dî avemn sciri după dîuarie numai dela 27 Iulin, in care se spune ca Italiana fura respinși de dinaintea Trientelui- Imiala după acest’a incetara ostilitățile. Dela Veneti’a inca afirmu, ca ostilitatîle suntu sistate.—Itali’a. Admiralulu Persano e datu in judecata. In loculu lui e denumitu provisoriu Vacca. Consemnarea ostasiloru români râniti seu morți din lupt’a dela Custozz ’a din 24 Iuniu. (Continuare). Dela regimentulu de granitia germano-banatica nr. 12. Morți: Cost’a Erdeleanu, Petru Velea , Petru Tomiciu , Todoru Manciuca, C. Hedeanu, Ioann Bozinu, Ioan Toderu , Ioan Rosul, Tom’a Basti’a, Tom’a Buzin’a, Damas. Cercelu. Ranit : V. Nedelcu, P. Besco, Grigorie Neagulu , I. Galatu , Petru Dimc’a, Isacu Turcu, Lasaru Grosu , Rist’a Popescu , Petru Balnolianu, Georgiu Nepu, Petru Micu, Todoru Caracoi, Petru Brasiovanu, C. Bradeanu, Filipu Fuieriu , Tom’a Marianu, Moisa Lupulescu , Simeonu Radu , Georgiu Sporea , Petru Cruj’a , Stefanu Bordasiu, Arcadie Ionu, V. Bugariu, Adamu Cretiu , Ion Maranu , Vasilie Popescu, Paulu Bodiu, A. Boieriu , Vasilie Dalc’a , Marlinu Epure , Filipu Cretiu , Trifunu Manea , Adamu Paleanu , Zosimu Onciu, Mass. Dancutiu, Todoru Socotianu, Jo. Baboleanu, S. Gerg’a, G. Micu, Lazaru Erdeleanu, Andrea Babotianu, Simionu S Uleanu, Tadea Copotianu, Adamu Bobosiu, Pascu Madearu, Georgiu Moisa, Paulu Oldea, Stefanu Siublea, Matea Focsianu , Mass. Cocora, Mass. Carbunariu. Perduti : S. Vladul, V. Tioranu, Ion Tioranu, Ion Balanu, Mar. Miclea, Ion Sporțariu, Georgiu Bunulu, Todoru Gartenitianu, Gligore Cocora, Ioanu Erdeleanu, J. Bobotianu, Georgiu Cretiu, S. Gebeleanu, Moisa Valamu, Ion Fistea, Sava Cocora, Stefanu Florea, los. Dobricanu, Ion Tiapu, Ion Secosianu, Costea Gartenitianu, Petru Deheleanu, Paulu Batiu, Trifonu Davidu, Ion Babnotianu, Ion Deminatu , Ant. Blunanu. Din batal, de venit, comic nr. 36. Morti: Andrea Ronanu, Stefanu Bogdanu. — Perdali: Matei Custura, Petre Turcu, V. Dudea , Matei Cocanu, Anas. Suranu, Vas. Profanu, Martinu Smerdu, Iacobu Cumanu , Covazu. (Va urma). Revista lnaristica. Zrift, in unu articolu de fondurice, ca după vocile ce se audu din Vien’a sî din Pest’a acolo domnesce o ingrijire (se intțelege Ca la dualisti sî centralistă), ca ministeriulu Belcredi se va apucă acum indata de esecutarea programului federalisticu. Impregiurarea insa ca până acum nu este nimenea un ministeriu care sa represente principiulu federalisticu, face pre representantii principiului acestui’a sa fiu cu multu mai reservati in așteptările si sperantiele loru, decum suntu de intiigiali domnii din Vien’a sî Pest’a. Vorbesce apoi mai departe ca sistemulu centralisticu au primitu prin evenemintele din urma lovirea de morte sî pune intre nepossibilitati o restauratiune in privinti’a acest’a. Unele traditiuni politice póre ca, traindu inca vechi’a federatiune germana, aru fi incercatu prin dualismu a slabi monarchi’a pentru ca sa intarésca positiunea Austriei in Germani’a, dara impetuositatea eveneminteloru pe câmpuru de resbelu de o parte sî o matura precugetare de alta parte au feritu pre regimu de o atare intórcere a lucruriloru. Nu numai esîrea Austriei din federatiune, dara si gruparea Germaniei in dóue federatiuni de médianópte sî de média dî, care s’a primit si in principii pana acum, făcu impossibile pentru Austri’a alte relatiuni, cu oricare din dîsele federatiuni afara de relatiunea, care e basata pe dreptulu poporeloru (va se dîca care póte esista intre ori cari alte staturi). Trage mai departe consecintie, ca faîia cu deslegarea lucruriloru până acumu sî cestiunea germana sî cea ungurésca au incetatu de a fi cestiuni ardietare pentru Austri’a si déca cea din urma si are sî acum insemnarea sea , o are numai in intteresu curatu austriacu. Programulu din Septembre incatu e o metoda autonomistica de a deslega cestiunile de dreptulu p :bicu corespunde intentiunilora partidei federalistice; dara déca de aci se póte deduce si realisarea programului federalisticu, este o întrebare ipotetica. Recomanda cu tóte acestea metod’a acest’a de complanare , pentru ca in cerculu acestei’a póte orice putere de viétia sî ori ce interesu indreptatîtu sa-si afle locuitorulu seu. „Csas“ duce ca după esîrea Austriei din federatiune i se deschide unu altu viitoriu. Chiamarea Austriei , nu este de a preface pre națiunile cele diferite ale sele in germani, ci de a le desvolta sî de a le scuti de orice egemonia naționala, precum sî de a le elibera de domni’a semilunei (turcésca). Regimele vienese de până aci nu au intțelesu chiamarea acest’a sî, ca sa nu vorbesca de situatiunea interna, sî au instrainatu slavii sî românii dela dunăre. Cu câta sî va intielege chiamarea acést’a mai bine, cu atât’a va fi Austri’a mai tare in launtru sî in afara, Viitoriulu Prussie’i e in Germani’a, Itali’a s'a unilu sî trebue sa se tiermnnésca. intre marginile sele, viitoriulu Austriei este in educarea nationalitatîloru ei slavice, problem’s ei e de a da dunărei vechi ’a însemnatate deriu slavicu (?) „Magyar Világ“ vorbindu despre sosirea lui Palaczky sî Roger in Vien’a sî face urmatórele observări : Principiele de unitatea statului, precum sî cele ale federalismului sî dualismului se potu împacă pana intre' oresi care margini, ' dela cari margini in colo insa suntu fara de rațiune sî periclitezi consolidarea monarchiei. Pe câtu tempu va fi programulu regimului, ascultarea sî complanarea (impacarea) dorintteloru tuturoru popóreloru sî pe câtu tempu regularea monarchiei se va face pre aceste base , nu avemu causa de a fi ingrijiti , pentru ca vedemu pre regimu consultandu-se cu tote partidele__ Atingatoriu de politic’a din afara aflamu in „Românulu“. Parte a Otomana a fostu bine inspirata sau si bine prevenita in tempii acesti’a din urma. Ea s’a ganditu, cu dreptu cuventu ca, pe cându Europ’a centrala se afla supusa la voi’a intemplarei , Turci’a nu putea decâtu sa perda incepandu sî ea resbelu in Europ’a orientala. Turcii, dar n’au trecutu Dunarea, după cum se ducea s’ au lasatu pe principele de Hohenzollern sa se stabilésca pe tronulu domnescu ce l’a primitu cu atai’a otarire. Se duce ca au chiaru sa lu recunosca. Credemu , ca putemu sa ne asteptamu a vede disparandu din Europ’a centrala unu numeru precare de State. Aru fi dar o mare consolare de a vedé formanduse unulu in Europa Orientala. De voi nu considera ori interesulu Turciei privitoriulu Principateloru Unite, avemu totu felulu de cuvinte de a laudă intielepciunea Porției Otomane. Ea a intielesu ca intr'unu momentu in care fati’a Europei are sa fie preschimbata necesitatea de a mari unele State va dă nascere cugetarei la cuvitati’a de a despăgubi pe altele, prin urmare nu e bine sa se atraga atențiunea diplomației cuceritóre sau plangatore, asupr’a situatiunei nesigure sau încurcare a poporatiuniloru Europei orientale. Suntu cestiuni de nationalitate, suntu cestiuni de limite si prin urmare voru sa fia sî procese. Cine scie ce póte sa se intemple cu litigele teritoriale intr’unu tempu in care nimene nu se gasesce bine stabilita pe teritoriulu seu ? Cine scie ce póte sa se intemple cu litigele teritoriale intr’unu tempu in care nimine nu se gasesc eu bine stabilitu pe teritorialu seu ? Cine scie, de esemplu, la casa de unu resbelu intre Turci’a sî Romani’a, déca otarirea definitiva nu va adjudeca obiectulu in litegia unei a trei’a persóne ? Este clara , de o buna politica, in tempii in cari ne aflamu, ca toti cei ce au ceva de perdutu, sa nu faca a se vorbi de ei câtu de putini. Romani’a nu are mai putînu interesa decatu Turci’a a stă linistita si a nu atutia atențiunea Europei. Sfaturile cele mice, cari suntu afara din cerculu ostilitatî loru trebuie se faca totu că sa nu intre intr’ensulu. Trebue sa se silesca a desvolta prosperitatea loru din intru , a linisci discordiele sociali, a evita isbirea imprudinte a rivalitatiloru personale, a se face respectate de vecinii loru printr’o buna conduita. Suntu convinsu ca de acum’a peste câtuva tempu micele state europene cari nu voru fi perdutu esi scinti’a loru au se fiu privite cu nesce rare curiositati. Acésta conditiune o dorirau României. Ea o merita, caci după ce a facutu o revolutiune, a facutu totu pentru a intra in ordine; ea a capialu unu principe européau : a gasitu unulu care s’a otarilu se primésca corón’a putîmu cara nesigura ce i se oferia. Pana acum’a, multiumita moderatiunei sele, tóle au reusitu României, de Dumnedieu ca ea se urmeze a merge astfelu pe lânga prapastia iara se cadia intr’ens’a. Saint Marc Girardin (Journal de Debals) Covasn ’a 17 Iuliu 1866 Cu espe petrecatoriu la bâile de aici fiindu diu’a duminecei ’mi indreptaiu sî eu pașii câtra S. biserica, unde după celebrarea servitiului divinu de câtra pre demnulu Protopopii D. I. Petricu asistatu de alti doi preoți se începură conferintiele îndatinate ale invazietoriloru din dlone tracturi protopopesci alu Brasiovului II sî alu Treiscauneloru prin o alocuțiune forte nimerita câtva invatietori din partea părintelui Prot. pontificante. Camurestempu de o ora după acést’a ne anuntta campân’a , ca totu astadi are sa se tina csamine din catechesa cu fetele cei mari. — Acést'a eră unu ce cu multu mai insemanata decâtu sa o pota trece cine-va , carele se intereseza de cultur’a poporului româim, cu vederea ma trebue sa o marturisimu , ca la unu esamenu de feliulu acest’a n’amu mai asistatu până astadi. Intrandu in scoluti’a cea bine clădită me surprinse deodată numerulu celu mare alu catechumeneloru impodobite cu porturile loru cele fermecatóre. Curiositatea de a vede unu ce ne mai vediutu atrăsese o mulțime de óspeti aflători aici la cura, dintre cari numimu aci pe parintele Archimandritu M. dela Episcopi’a Buzeu-