Telegrafulu Romanu, 1866 (Anul 14, nr. 1-103)

1866-07-24 / nr. 58

2M Alte sciri ne spiuru ca armoistitiulu in Bavari­a si Prussi’a au inceputu la 2 Augustu n. Din 31, santu sciri despre reintorcerea trupelor n­badense a casa. Dela media dî avemn sciri după dîuarie numai dela 27 Iulin, in care se spune ca Italiana fura respinși de dinaintea Trientelui- Imiala după acest’a incetara ostilitățile. Dela V­e­net­i’a inca afirmu, ca ostilitatîle suntu sistate.—­Ital­i’a. Admiralulu Persano e datu in judecata. In loculu lui e denumitu provisoriu Vacca. Consemnarea ostasiloru români râniti seu morți din lupt’a dela C­u­s­t­o­z­z ’a din 24 Iuniu. (Continuare). Dela regimentulu de granitia germano-banatica nr. 12. Morți: Cost’a Erdeleanu, Petru Velea , Petru Tomiciu , Todoru Manciuca, C. Hedeanu, Ioann Bozinu, Ioan Toderu , Ioan Rosul, Tom’a Basti’a, Tom’a Buzin’a, Damas. Cercelu. Ranit­ : V. Nedelcu, P. Besco, Grigorie Neagulu , I. Galatu , Petru Dimc’a, Isacu Turcu, Lasaru Grosu , Rist’a Popescu , Petru Balnolianu, Georgiu Nepu, Petru Micu, Todoru Caracoi, Petru Bra­­siovanu, C. Bradeanu, Filipu Fuieriu , Tom’a Marianu, Moisa Lu­­pulescu , Simeonu Radu , Georgiu Sporea , Petru Cruj’a , Stefanu Bordasiu, Arcadie Ionu, V. Bugariu, Adam­u Cretiu , Ion Maranu , Vasilie Popescu, Paulu Bodiu, A. Boieriu , Vasilie Dalc’a , Marlinu Epure , Filipu Cretiu , Trifunu Manea , Adamu Paleanu , Zosimu Onciu, Mass. Dancutiu, Todoru Socotianu, Jo. Baboleanu, S. Ger­­g’a, G. Micu, Lazaru Erdeleanu, Andrea Bab­otianu, Simionu S­ U­­leanu, Tadea Copotianu, Adamu Bobosiu, Pascu Madearu, Georgi­u Moisa, Paulu Oldea, Stefanu Siublea, Matea Focsianu , Mass. Co­­cora, Mass. Carbunariu.­­ P­e­r­d­u­t­i : S. Vladul, V. Tioranu, Ion Tioranu, Ion Ba­­lanu, Mar. Miclea, Ion Sporțariu, Georgiu Bunulu, Todoru Garte­­nitianu, Gligore Cocora, Ioanu Erdeleanu, J. Bob­otianu, Georgiu Cretiu, S. Gebeleanu, Moisa Valamu, Ion Fistea, Sava Cocora, Ste­fanu Florea, los. Dobricanu, Ion Tiapu, Ion Secosianu, Costea Gar­­tenitianu, Petru Deheleanu, Paulu Batiu, Trifonu Davidu, Ion Bab­notianu, Ion Deminatu­ , Ant. Blunanu. Din batal, de venit, comic nr. 36. M­o­r­t­i: Andrea Ro­­nanu, Stefanu Bogdanu. — Perdali: Matei Custura, Petre Turcu, V. Dudea , Matei Cocanu, Anas. Suranu, Vas. Profanu, Martinu Smerdu, Iacobu Cu­­manu , Covazu. (Va urma). Revista­­ l­n­aristica. Zrift, in unu articolu de fondu­rice, ca după vocile ce se audu din Vien’a sî din Pest’a acolo domnesce o ingrijire (se intțelege Ca la dualisti sî centralistă), ca ministeriulu Belcredi se va apucă acum indata de esecutarea programului federalisticu. Impregiura­­rea insa ca până acum nu este nimenea un ministeriu care sa re­­presente principiulu federalisticu, face pre representantii principiului acestui’a sa fiu cu multu mai reservati in așteptările si sperantiele loru, decum suntu de intiigiali domnii din Vien’a sî Pest’a. Vorbesce apoi mai departe ca sistemulu centralisticu au pri­­mitu prin evenemintele din urma lovirea de morte sî pune intre nepossibilitati o restauratiune in privinti’a acest’a. Unele traditiuni politice póre ca, traindu inca vechi’a federa­­tiune germana, aru fi incercatu prin dualismu a slabi m­onarchi’a pentru ca sa intarésca positiunea Austriei in Germani’a, dara im­­petuositatea eveneminteloru pe câmpuru de resbelu de o parte sî o matura precugetare de alta parte au feritu pre regimu de o a­­tare intórcere a lucruriloru. Nu numai esîrea Austriei din fede­­ratiune, dara­ si gruparea Germaniei in dóue federatiuni de média­­n­ópte sî de média dî, care s’a primit si in principii pana acum, făcu impossibile pentru Austri’a alte relatiuni, cu ori­care din dîsele federatiuni afara de relatiunea, care e basata pe dreptulu poporeloru (va se dîca care póte esista intre ori cari alte staturi). Trage mai departe consecintie, ca faîia cu deslegarea lucruriloru până acum­u sî cestiunea germana sî cea ungurésca au incetatu de a fi cestiuni ardietare pentru Austri’a si déca cea din urma si are sî acum in­­semnarea sea , o are numai in intteresu curatu austriacu. Programulu din Septembre incatu e o metoda autonomistica de a deslega cestiunile de dreptulu p :b­icu corespunde intentiuni­­lora partidei federalistice; dara déca de aci se póte deduce si rea­­lisarea programului federalisticu, este o întrebare ipotetica. Recomanda cu tóte acestea metod’a acest’a de complanare , pen­­tru ca in cerculu acestei’a póte ori­ce putere de viétia sî ori ce interesu indreptatîtu sa-si afle locuitorulu seu. „Csas“ duce ca după esîrea Austriei din federatiune i se des­chide unu altu viitoriu. Chiamarea Austriei , nu este de a preface pre națiunile cele diferite ale sele in germani, ci de a le desvolta sî de a le scuti de ori­ce egemonia naționala, precum sî de a le elibera de domni’a semilunei (turcésca). Regimele vienese de până aci nu au intțelesu chiamarea acest’a sî, ca sa nu vorbesca de situatiunea in­terna, sî au instrainatu slavii sî românii dela dunăre. Cu câta sî va intielege chiamarea acést’a mai bine, cu atât’a va fi Austri’a mai tare in launtru sî in afara, Viitoriulu Prussie’i e in Germa­ni’a, Itali’a s'a unilu sî trebue sa se tiermnnésca. intre marginile sele, viitoriulu Austriei este in educarea nationalitatîloru ei slavice, problem’s ei e de a d­a dunărei v­e­c­h­i ’a însemna­­tate deriu slavicu (?) „Magyar Világ“ vorbindu despre sosirea lui Palaczky sî Ro­­ger in Vien’a sî face urmatórele observări : Principiele de unitatea statului, precum sî cele ale federalis­­­­mului sî dualismului se potu împacă pana intre'­ oresi­ care margini, ' dela cari margini in colo insa suntu fara de rațiune sî periclitezi consolidarea monarchiei. Pe câtu tempu va fi programulu regimului,­­ ascultarea sî complanarea (impacarea) dorintteloru tuturoru popó­reloru sî pe câtu tempu regularea monarchiei se va face pre a­­ceste base , nu avemu causa de a fi ingrijiti , pentru ca vedemu pre regimu consultandu-se cu tote partidele__ Atingatoriu de politic’a din afara aflamu in „Românulu“. Parte a Otomana a fostu bine inspirata sau si bine prevenita in tempii acesti’a din urma. Ea s’a ganditu, cu dreptu cuventu ca, pe cându Europ’a centrala se afla supusa la voi’a intem­plarei , Turci’a nu putea decâtu sa perda incepandu sî ea resbelu in Eu­rop’a orientala. Turcii, dar n’au trecutu Dunarea, după cum se ducea s’ au lasatu pe principele de Hohenzollern sa se stabilésca pe tronulu domnescu ce l’a primitu cu atai’a otarire. Se duce ca au chiaru sa lu recunosca. Credemu , ca putemu sa ne astep­­tamu a vede disparandu din Europ’a centrala unu numeru pre­­care de State. Aru fi dar o mare consolare de a vedé formandu­­se unulu in Europ­a Orientala. De voi nu considera ori interesulu Turciei pri­vitoriulu Prin­­cipateloru Unite, avemu totu felulu de cuvinte de a laudă intielep­­ciunea Porției Otomane. Ea a intielesu ca intr'unu momentu in care fati’a Europei are sa fie preschimbata necesitatea de a mari unele State va dă nascere cugetarei la cuvitati’a de a despă­gubi pe altele, prin urmare nu e bine sa se atraga atențiunea diplomației cuceritóre sau plangatore, asupr’a situatiunei nesigure sau încurcare a poporatiuniloru Europei orientale. Suntu cestiuni de nationalitate, suntu cestiuni de limite si prin urmare voru sa fia sî procese. Cine scie ce póte sa se intemple cu litigele teri­toriale intr’unu tempu in care nimene nu se gasesce bine stabilita pe teritoriulu seu ? Cine scie ce póte sa se intemple cu litigele teritoriale intr’unu tempu in care nimine nu se gasesc e­u bine sta­­bilitu pe teritorialu seu ? Cine scie, de esemplu, la casa de unu resbelu intre Turci’a sî Romani’a, déca otarirea definitiva nu va adjudeca obiectulu in litegia unei a trei’a persóne ? Este clara , de o buna politica, in tempii in cari ne aflamu, ca toti cei ce au ce­va de perdutu, sa nu faca a se vorbi de ei câtu de putini­. Romani’a nu are mai putînu interesa decatu Turci’a a stă li­nistita si a nu atutia atențiunea Europei. Sfaturile cele mice, cari suntu afara din cerculu ostilitatî loru trebuie se faca totu că sa nu intre intr’ensulu. Trebue sa se silesca a desvolta prosperitatea loru din intru , a linisci discordiele sociali, a evita isbirea impru­­dinte a rivalitatiloru personale, a se face respectate de vecinii loru printr’o buna conduita. Suntu convinsu ca de acum’a peste câtu­­va tempu micele state europene cari nu voru fi perdutu esi scinti’a loru au se fiu privite cu nesce rare curiositati. Acésta conditiune o dorirau României. Ea o merita, caci după ce a facutu o revo­­lutiune, a facutu totu pentru a intra in ordine; ea a capialu unu principe européau : a gasitu unulu care s’a otarilu se primésca corón’a putîmu cara nesigura ce i se oferia. Pana acum’a, mul­­tiumita moderatiunei sele, tóle au reusitu României, de Dumnedieu ca ea se urmeze a merge astfelu pe lânga prapastia iara se cadia intr’ens’a. Saint Marc Girardin (Journal de Debals) C­o­v­a­s­n ’a 17 Iuliu 1866 Cu espe petrecatoriu la bâile de aici fiindu diu’a duminecei ’mi indreptaiu sî eu pașii câtra S. biserica, unde după celebrarea servitiului divinu de câtra pre demnulu Protopopii D. I. Petricu a­­sistatu de alti doi preoți se începură conferintiele îndatinate ale invazietoriloru din dlone tracturi protopopesci alu Brasiovului II sî alu Treiscauneloru prin o alocuțiune forte nimerita câtva invatie­­tori din partea părintelui Prot. pontificante. Camu­restempu de o ora după acést’a ne anuntta campân’a , ca totu astadi are sa se tina csamine din catechesa cu fetele cei mari. — Acést'a eră unu ce cu multu mai insemanata decâtu sa o po­­ta trece cine-va , carele se intereseza de cultur’a poporului ro­mâim, cu vederea ma trebue sa o marturisimu , ca la unu esa­­menu de feliulu acest’a n’amu mai asistatu până astadi. Intrandu in scoluti’a cea bine clădită me surprinse deodată numerulu celu mare alu catechumeneloru impodobite cu porturile loru cele fermecatóre. Curiositatea de a vede unu ce ne mai ve­­diutu atrăsese o mulțime de óspeti aflători aici la cura, dintre cari numimu aci pe parintele Archimandritu M­. dela Episcopi’a Buzeu-

Next