Telegrafulu Romanu, 1866 (Anul 14, nr. 1-103)
1866-12-08 / nr. 97
E lucra canocutu ca suntu unele întreprinderi, a caroru reusire recere ,mai multu decâtu vointta buna sî încordarea cea mai mare a unui’a si altui’a individu. Asta aru trebui sa fia cunoscutu unoru ómeni, ca pentru de a puto pasi in cause politice cu succesu ca conducători, representanti ai natiunei falia cu organisatiunea de acum a statului nostru si cu pusetiunea de falia a natiunei se recere pre lângă teorii sî o pusetiune mai însemnata in viéti’a sociale, o popularitate sprijinita de unii trecutu, apoi inca őre care desteritate in portare conversatiune, cari tóté la olalta făcu vedi’a personale, aceea ce póte dă cuvinteloru ponderositatea cuviintiésa. Sa ne uitâmu impregiuru, anume la frații magiari sî vomu afla ca ei aceste privinde le lîmu strensu înaintea ochiloru , vomu află mai încolo ca pre acel’a , pre care a cadiutu încrederea comuna, lu apara incontr’a oricarui atacu, i pachescu onórea sî vedi’a ca sî lumin’a ochiului, dându prin acést’a lustru sî curagiu mandatariului. Intr’acestu chipu se ivescu apoi pre totu loculu cu unu corpu compactii, unu trupu sî unu sufleci, iu acestu chipu secera resultate preste resultate. Amintirâmu mai susu ca la noi in tempurile mai noue s’a inceputu alta procedura, s’a destramatu disciplin’a de mai nainte, parte prin nefavoruluirepregiurariloru, parte prin intrigele începute de unii din ambitiune personale; demoralisatiunea se silescu insa a o aduce la gradulu celu mai mare. Unii jurnaliști, cari abuseza in modulu celu mai neomenosu de pusetiunea loru sî încrederea publicului si făcu din foile loru la pedatura, pentru recorirea patimiloru celoru mai mersiare. Ne-amu scandalisatu până in sufletu candu amu cetitu in „Gaz, Trans.“ barielele cele obrasnice ale Dlui Iacobu Muresianu cu suspiciunari scóse ca din seninu asupr’a iubitului nostru Archipastoriu, născocite increerii lui, cum sî ne mai au dîtele învinuiri, cu cari cauta a lu înnegri pre același intr’o corespundintia din „Românulu“ după inițiatele subscrise de D. I., de sî stilulu ne arata urmele altei pene, mai destere, in fine apoi palavrele unoru scriitori din jurnalulu „Concordia.“ Bata ur’a nedumerita, eata ambitiunea scarbasa cum si-a cautatu resbunare, sî apoi unii gazetari de caracterulu celui ce au luatu trei dieci de arginti, pretiulu celui nepretiuitu, aștepta póte ca bunulu nostru Archipastoriu si conducatoriu sa se scobere la lupta cu ei pre aren’a acést’a miserabila ? D. Baritiu scrie cu inversiunare, ca Telegrafulu Românu S’au infiintiatu spre stricarea Gazetei, are Iacobu Muresianu cu directorele gimnasiului micu catolicu din Brasiovu, incependula colecte pentru radicarea acestui gimnasiu micu nemtlescu la unu gimnasiu completu, n’avemu cuventu, ca sa dîcerou, ca Dsea necliuiesce spre stricarea gimnasiului românu completu din Brasiovu ? — DSea dar ne surprinde intr’o di frumósa cu suspiciunarea, ca Esc. Sea Metropolitulu Siagun’a aru voi sa ne sacrifice Ungariei, pentru ca acést’a e patri’a lui natale. Acu intrebamu : Ori de a mai vediutu cineva o suspiciunare, care atâtu de invederatu sa porte stigm’a tendentiositatiei. Unde a dusu caus’a naționala metechnele partidei sciute , unde au ajunsu acei’a, cari au vrutu sa departe pre popi sî sa puna in fruntea trebiloru, cum dicu domniele loru, civili nedependinti, — sî inca sa luamu ca fara deschilinire de religiune , desî intre civilii mai din nou desemnați de deputați póte numai din intemplare nu se afla nici unu „neunitu“, sî póte numai din intemplare n’a fostu nici in comitetu vre-unu „neunitu“ — póte vede ori sî cine din starea nóstra presenta cea atâtu de deplorabila. Mai mulți, cere s’au aflatu indemnalu pentru activitatea cea abundanta de resultate , ce a presentatu Oficiolatulu districtuale de acolo, a esprime Ilustr. Sele Dlui Capitanu Supremu pre lângă multiumit’a sea sî deplin’a indestulire a înaltului regiu Guberniu provinciale, sî a provocă pre Ilustrrea,ca sî aceloru organe municipali de acolo , cari au participatu la acestu resultatu in modu emininte, asemene sa le descopere recunoscinti’a mai înalta , sî cum apoi Presidiulu acestui Districtu nu numai si implinesce insarcinarea de a descoperi acést’a mai inalta recunoscintia sî indestulire tuturoru organeloru municipale, dara multumesce sî intregei populatiuni a Districtului pentru loial’a concurgere la împlinirea celui mai nobile deoblogamentu. Te potu incredintiă Die Redactoru 1 ca populatiunea districtului nostru sce a pretiui zelulu celu neobositii alu Siefului nostru districtuale, sî va fi cu tóta atențiunea de a satisface vocei Prepositului seu, pe care lu stimedia, sî câtva care are deplina încredere. Iartami Die Redactoru, de ati spune sî aceea, ca in Concordia Nr. 94 Nutiulu de lângă Ternava a aflatu Americ’a, descoperindu-ne, ca „Tel. Rom.“ de aceea a totu tacutu „că sa așterna drumulu la Pest’a“.— Te rogu intreba pre nutiulu, ca elu pe ce care așternu lu a ajunsu la Pest’a? In Gaz. Tr. Nr. 95 G. B. a aflatu calea comerciale până la Brün, descoperindu-ne intr’unu articolu de fondu, ca a auditu dela Szabel, precum ca Ardealulu aru fi vendutu ! Se vede, ca G. B. privesce tóte, totu numai din perspective speculativa. — Totu in Nr. 95. alu Gazetei a aflatu sî „Marginenulu de lângă Sabi Iu“ ocasiunea, de a se inrola si elu Intre lagărele conventului „Iacobînu“ spre a asistă cu demnulu seu colega V. Z. la gilotinarea girondistiloru! Hai sa le fia de bine !— Onea. — Odata pentru totdeun’a. Buceciu 1/13 Decembre. D. G. Baritiu ne anunta , ca va lasa cert’a cu „Tel. Rom.“ si clic’a acestui’a, sî va trece la ordinea dîlei ! Ce bine facea dlu Baritiu déca trecea la ordinea dîlei mai nainte de a esî cu articolii sei cei insinuatori, cei caluminatori, sî cei „asasinatori“ de persóne oneste, cumu au fostu articolii lui de pre la Clusiu , Turda, Vâlcele, Brasiovu, sî mai cu sema cei din Nr 69, 74, 75, 79.— Atuncea sî „Telegrafulu Roma anu tace cum au facutu mai bine de nnu ana, sî cum va făcea póte, indata ce va încetă sî Gazet’a cu frigurile sele cele confessiunali. Va face sî „clic’a“ Tel. Rom. deca dlu Baritiu , va curma de a mai prigoni pre oficialii romani si pre omenii Tel. Rom. , cu totu feliulu de suspiciunari, cum a facutu dlui chiaru si atuncea, candu anuntia ca va trece la ordinea dîlei. Atuncea oficialii români voru lasă bucurosu pre dlu Baritiu sa fia numai elu „ablegatu“ pentru toti acei’a, de care dlui acum’a se vede ca numai încape,— sî sa capete numai elu tóte cavaleriele, subventiunile, donatiunile, si celelalte ce se mai numesce, ce vedemu, ca su chirie in tóta viéti’a lui 1 _______ _ y~7‘ Din tiera Oltului, 1 Dec. On. Red. a Telegrafului Românu ! Cu inima plina de bucuria Te inscrintie diu ca Inaltulu Gubernu alu Tierei, considerandu resultatulu celu estraordinariu favoritoriu a ambeloru intregiri de armata in DiBtr. Fagarasiului din anula acest’a, cu plă Dintre munții Abrudului. In dîu’a de S. Apostolu Andreiu. Dîu’a acést’a memorarera pentru totu naturu românu dreptu credinciosu s’au serbatu aci in Abrudu cu o mai mare solemnitate cu ori, candu alta data. Dîn’a Sântului Apostolu Andreiu— care credu ca cu litere de auru e înscrisa in anim’a fiacarui românu drept credinciosu — ni-au adunatu pre noi muntenii preoți sî mireni la împlinirea unei datorii sacre fatia cu mai marele bisericei nóstre si capulu natiunei Esc. Sea Preasantîlulu Archiepiscopu sî Metropolis Andreiu Baronu de Liagun’a. — Ivirea aurorei ne-au vestitu începerea acelei dîle sânte prin sunetulu campaneloru, candu fia care sufletu de românu bine simtîtoriu scie, ca eluare de a prasnui o dî memorarera, care va remand înscrisa in paginile Istoriei că o dî de mare serbare pentru tóte vecurile.— Deci pe la 8 ore dimineti’a adunandu-se tóta preotîmea tractuala dimpreună cu toti invetiatorii si mai multi mireni precum si tinerimea scolastica la sc. protopopescu in Abrudu — de acolo au purcesu in corpore cu Prea on. Adm. protopopescu loanne Galu in frunte la biserica, unde s’a celebratu cu cea mai mare ceremonia cultulu divinu, după aceea doxologi’a pentru indelungat’a sanetate a Escelentiei Sele Preasantîtului Archiepiscopu Metropolis— ear după doxologie s’au rostitu unu cuventu forte acomodatu solemnității decâtra Pren on. Adm. protopopescu loanne Gallu, in care ne-au depinsu cu vii colori tóte meritele Escelentiei Sele pentru biserica sî națiune, precum sî datorinti’a ce o are fiacare românu bine simtîtoriu de a serba dîu’a acest’a maretia pentru biserica sî națiune,— in fine s’au cantatu imnulu Escelentiei Sele. — După finitulu cultului divinu s’au compusu si subscrisu o adresa de încredere catra Escel. Sea Presantitulu Metropolitu. Deie ceriulu cu capulu bisericei sî a natiunei române se traiesca intru mulți ani— ear noi sa putemu serbă dîu’a acést’a însemnata sî pe venitoriu totu cu aceea bucuria sufletésca ca acum’a ! Clusiu 30 Nov. 1866. Die Redactoru ! Aveți bunătate de a primi in colónele pretiuitului DVestre dîuariu urmatórea descriere a serbarei dîlei onomastice a Escelentiei Sele P. Archiepiscopu sî Metropolitu Andreiu Br. de Liagun ’a . Dîu’a sântului Andreiu, dîu’a onomastica a Escelentiei Sele Inaltu Prĕsântitului Părinte Archiepiscopu si Metropolitu Andreiu Br. de Liagun ’a s’a celebratu sî aicea, ca ori sî unde, unde se afla siintiu adeveratu de recunoscintia fatia cu Escelenic’a Sea Părintele Archiepiscopu sî Metropolitu fatia cu capulu celu demnu alu bisericei gr. or. române din Transilvani’a sî Ungari’a , sî inca intr’unu modu, care póte va pune in ore care uimire pre on. publicu cetitoriu. Aflandu-se acum’a inclusiu statiunatu regimentulu Br. Alemanu, care in cea mai mare parte constă din români banatieni, Dlu Colonelu respectivu concese, ca spre inaltiarea serbarei capel’a militară se esecute die dóue piese bisericesci „Cheruviculu“ si „pricesn’a.“ Lauendu-se acesta faima prin Clusiu , la 9 ore înainte de prândiu biseric’a nóstra era indesuita de unu publicu forte nume-