Telegrafulu Romanu, 1866 (Anul 14, nr. 1-103)
1866-09-15 / nr. 73
Telegrafulu ese ’de doue ori pe septemana ,| joia ai Duminec’a. — Prenume- J rațiunea se face in Sabiiu la espeditur’a I foiei pe afara la c. r. peste, cu banii gat’a prin scrisori francate , adresate catra espeditura. Pretiulu prenumeratiunei pentru Sabiiu este pe anu 7. fl. r. a. I ear’ pe o jumetate de anu 3.11. 50. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pen-Sabiiu, in 15127 Septembre 1866. WTM 13. AXULU XIV. Eveniminte politice. Sabiiu in 14 Septembre. După dnuarele vieneze, ce ni-a sositu până acum cestiunea ministeriului ungurescu, este amanata până candu diet’a pestana va fi votata asupr’a proiectului de lege despre afacerile comune. Despre denumirea lui Goluchowski de locut iitoriu in Galiti’o se vorbesce ea aru fi deja subscrisa de Imperatulu__ Memorialulu diplomaticu constateza apropiarea intre Austri’a sî Itali’a su^privinti’a lichidurei detoriei venetiane. Diferinti’a mai e numai de 25 milióne franci. Se pare a fi de siguru, ca in finea acestei luni se va subscrie tratatulu de pace. Indata după acest’a urmeza plebiscitulu in regatulu venetianu. După telegrame mai dincoce, din Parisu, s’a facutu o învoire intre Austri’a sî Itali’a, in urm’a carei despăgubirea pentru detori’a generala s’a li platit 100 milióne. Din Berlinu afirmu ca trupele reintorcende au fostu primite în modu forte serbatorescu. O depesia telegrafica din Parisu asigura ca principele Gorciacciu va sosi in graba la Parisu si pentru cause familiare se va duce indata la Biaritz. Asemenea se spune ca contele Károlyi fostulu ambasadore c. r. austr. in Berlinu inca au ajunsu la Biaritz spre folosirea bailoru de acolo. — Din Sicilia se spune de o insurectiune contra regimului italianu. 5000 de trupe se dice ca au desbarcatu la Palermo sî ca la scriea despre acesta debarcare insurgenții s'au retrasu. Se mai spune de dóue fragale engleze cari au sositu dinaintea Messinei si ca alte trei stau inaintea Siracusei. O nava francesa inca a sositu la Messin’a. Din Aten’a se spune ca entusiasmulu pentru Creteni cresce , oficierii sî alti creteni aflători acolo (cei dintâiu pre lângă licenția) se ducu in ajutoriulu crestiniloru. Luptele decurgu in favorea cestora din urma sî până acum celimu numai despre câștigări de arme (pusei, tunuri) si alte trofee. Russi’a după sohi din Petersburg ar vrea ca cestiunea orientala sa vina inaintea unei conferintie europene, insa Franci’a si Angli’a nu se invoiesca. De alta parte se duce ca Russi’a îndemna pre polonii din Posen sa nu intre in federatiunea germana. UE'.' J5SJ-*— '.a Inseratele se platescu pentru intera ora cu 7. cr. siculu cu litere mici, pentru a dou’a ora cu 5'4 cr. al pentru a trei’a repetire cu 3 V. cr. v. a. tru provinciele din Monarchia pe unu anu 8 fl. ora pe o jumătate de anu 4 fl. v. a. Pentru princ. si tieri străine pe anu ii pe */, anu. 6 fl .v. a. Dacii sî Românii. (Urmare sî capetu.) Resultatele finale suntu asta dara : 1. Românii suntu următorii coloniiloru române , cari au trecutu din Daci’a traiana in cea aureliana. Din caus’a migrarei poporeloru cari au atinsu imperiulu grecescu s’a impartîtu in doi romi de media-di si de media nópte. Cesti din urma locuindu mai cu sema in Bulgari’a de unde s’a colonisatu Romani’a, Transilvania sî Ungaria. Cei d’antâiu au remasu in locurile loru cele vechi in Tesali’a sî Macedoni’a. 2. Cultura româna din Daci’a traiana au peritu cu Neputendu-se sustíne aci populatiune romana asta nici unu totulu. locu romanu mai nu si-a pastratu insemnatatea sea, neci numele seu, s’a facutu tabul’a rasa. Tóte locurile mai de frunte din Romani’a, Transilvania, Banatu si Ungaria suntu întemeiate mai dincoce , sî numele nu si le deriva dela români, ci ei au primitu numele ce se-au aflatu date de alții. Batatoria la ochi e impregiurarea ca unele nume de riuri ce se deriva dela români suntu formate după unguria d. e. Oltu, Temesiu, Muresiu lat. Aluta, Tibiscus, Marisius. Alfa e cu totulu in Anglia, Elvetia sî Germania de média dí unde nu s’a facutu o ruptura asia perfecta cu trecutulu. 3. Transilvania sî principatele dunărene nu suntu tieri romane, ci numai tieri partialu romanisate forte tardîu. Continuitatea populatiunei române, in tiera este întrerupta prin o mia de ani. 4. Starea nomadica, ivirea neoservata a romaniloru in tieri deja cultivate, in tînuturi organisate in staturi explica starea loru cea fara nici unu dreptu in Transilvani’a până in cea din urma a trei’a parte a seculului alu 18. 5. Venirea româniloru din imperiulu grecescu, ca ei in mijloculu religiunei catolice domnitóre au remasu credincioși biserisei grecesci sî au conservatu legătură loru cu Constantinopolea sî cu muntele santu. 6. Reintorcerea romaniloru e forte obscura (întunecata) pentru ca ea a fostu o mișcare de pastori, numai cu incetulu neoservabila la începută sî fara de zgomotu in decursulu ei. Migratiunea in principate sî in Transilvania a fostu numai una din migratiunile cele mai cu succesu ale romaniloru* — Noi credemu in sinceritatea Dlui Dr. Rosier sî presupunemu , ca densulu, déca au trecut aici sî cotea preste marginea unui specialism, o au facutu acést’a numai condusu de consecintiele din premissele sele. Si din acésta causa dar sî din aceea, ca reflessiuni temeinice nu se potu face asta in pripa, ne restringemu pre lângă incunoscintiarea publicului nostru despre aparerea atâtui opu. La ce neamu pute slobozi mai departe aru fi sa amintimu, ca déca sî scrierea aru fi netendentiósa, póte seduce opiniunile altor’a, cari au si mai putîna cunoscintia despre istori’a sî situatiunea nóstra, precandu iéra altii folosindu-se de asemenea aparintie sî de nescrinti’a unor’a s’ altor’a, făcu capitala politica din asemenea scrieri sî se incerca a lu esplota in pagub’a nóstra. Ide’a ce se silesce dlu Dr. Rosier a o intemeia istorice, adeca ca romanii au venitu, seu după cum dace densolu s’a reintorsu, numai in seclulu 13 prevendu, ca pastori nomadi. In locurile aceste ce le locuimu, nu e cu totulu noua sî ea si-a avutu sî in trecutu la unii plausibilitatea mea, pentru ca ea da cresi care justificare la postpunerea sî neindreptatirea aceloru pre cari se credeau indreptatîti ai tîne de venetici. Amu putea totusi mentiuna pre scurtu, ca nu vedemu considerata in opu, starea precaria a imperiului romanu in secululu 3 după Chr., mișcările care erau in coloniele satule de reu’a si plin’a de coruptiune aministratiune a imperatoriloru celoru molesti. Sentint’a acea asta de desu usitata, ca au trecutu Aurelianu cu toti provincialii etc. dunarea, nu ni se pare ca va fi sî pre venitoriu consistenta sî nici impregiurarea ce o aduce dln Dr. dreptu argument, ca provincialii aru fi fostu bucurosi a trece in o tiéra carea mai nainte fuse pred’a invasiuniloru sî a epidemieloru etc. na ni se pare plausibila, pentru ca siguranti’a totu nu aru fi fostu acolo mai mare. De alta parte aflumi date mai dincoce de Aurelianu candu legiunile romane ierneza la Prutu si marea negra. In fine romane lucru de miratu, cum de romanii s’a immultîtu mai tare unde s’a trasu pre „furisiu“ sî intieri deja organisate, după cum dice dlu Dr. gî de unde au venitu, va sedîca din matc’a loru, in proportiune au remasu mai putini ? Numele locuriloru argumentéza contrariulu dela ce vrea densulu sa argumenteze pentru ca pre langa tóte opintirile germanisatóre românii nu sciu de Hermannstadt, Reussmarkt etc. ,ci de Sabiiu, Mercurea s. a. m. d. Ca ne pune in mijloculu catolicismului sa nu ne prindă nici o mirare, pentruca amu mai datu de barbati germani, a caroru cunoscintte geografice resp. etnografice suntu cu totulu confuse sî carii se mirau, candu audieau, ca Transilvani’a nu e tiera germana sî ca acolo suntu sî locuitori de alte nationalitati. Din Sachsen landulu ardelenescu are Presse urmatórea cor. orig, ce se ocupa cu colonisari germane in Transilvani’a. „Cugetulu ce in tempulu mai nou iarasi se descepta, ca regimulu s’aru puté otari, ca si mai nainte , se intemeeze colonii germane in partea resaritena a tierei, merita desbatere mai seriósa, atâtu in privinti’a cestiunei in sine, lasandu de o parte raritatea decisiuniloru mari sî de însemnătate din dalele de fatia sî pedecile prestatatóre ce se născu de autoritatea de statu a coroneistului Stefanu, precum sî in acea privintia ca ungurii, in casa sa-si veda candu va realisate tóte dorinttele loru avitice sî ca provinciela nemtiesci din Austri’a se fia inghitite de confederatiunea noua nemtiesca sub autoritatea prusesca, atunci ei ca politici intielepti singuri aru trebui sa se invoiasca cu proiectulu colonisatiunei nemtiesci. I