Telegrafulu Romanu, 1867 (Anul 15, nr. 1-104)

1867-05-04 / nr. 36

NTM 30. Telegrafuli este de doua ori pe »epteniana : joi’a »i Dumineca. — Prenumeratiunea se face in Sabiiu la espeditura foiei pe afara la c. r. pește, cu bani gata prin scrisori francate , adresate catra espeditura. Pretiusu prenumeratiunei pentru Sabiiu este pe anu 7. N. v. a. ur’ pe o jumatate de anu 3.11. 50. Penu celelalte parti ale Transilvaniei si pen Sabiiu, in 4/16 Maiu 1867. Nru provinciele din Monarchia pe ann anu 8 fi. era pe o jumătate de anu 4 fi. v.a. Pentru princ. si tieri străine pe anu 12 pe V, anu. 6 fiu. a. Inseratele se platescu pentru intera ora cu 7. cr. siruiu , pentru a dou’a ora cu 5 cr. si pentru a trei’a repetire cu 3 V. cr. v. a. AXULU XV. Reuniunea Sodaliloru români din Sabiiu. Sabiiu 30 Aprile Dîu’a de astadi fu pentru noi românii Sabiienii 0 dî — cu totu dreptulu potu dice , însemnata, si speranti’a nóstra e, ca ea va deveni in scurtu timpu de asemenea însemnătate si pentru alții. Sodalii (calfele) români dela feliurite meserii, cari se afla aici, sub conducerea Domnului Redactoru alu „Telegrafului Romaira“ Nicolau Cristea, formara cu câteva luni mai înainte o societate, alui cărei scopu era , ca membrii ei sa se intâlnesca in Iota septemân’a de 2—3 ori ser’a după finirea lucrului, spre a asculta orecare prelegeri privitoaie la istori’a si starea de fatia a meserieloru, a se deprinde in esercitiulu limbei vorbite sî scrise, precum sî in computu sî in cântări. Lasîndu-se scriea despre infiintiarea acestei societati, sodalii români se strinsera pre lângă zelosulu loru conducatoriu, care punendu-le la inima importanti’a starei loru sî chiamarea cea mare a acelei’a falia cu poporulu nostru celu mai cu totulu strainu de câtva meserii sî in genere falia cu buna starea tierei , aduse până a se convinge ei insîsi de necessitatea unei întruniri regulate sî permanente. Astfel cu insotîrea deveni totu mai multu sî mai luminatu la cunoscinti’a chiamarei sele, sî spre a satisface acelei’a, la cunoscinti’a necesitatiei unoru legi, cari sa aduca sî sa tîna in ordine viéti’a ei ; sî emanara apoi din consimiliementulu tuturoru nisce statute, cu câtu mai usiare sî mai simple, cu atât’a mai meritóse sî mai garantalóre de consistintia. Statutele înainte cu câteva septemâni se subsrernura pe calea Oficiolateloru locale înaltului Guberniu regescu transilvanii, dela care sosiră intru sote aprobate sî întărite. Esc. Sea P. Archiepiscopu sî Metropolitu, Andreiu Boronu de Siaguna, precum dela primii germini ai acestei însoțiri aprobase întreprinderea, șî prin oferirea unei sale in instituțulu arehidiecesa nu i deduse unu document prea imbucuratoriu de viulu seu interesu pentru dens’a asta sî acum, la rugarea unanima aduse la inalt’a i cunosc intta prin o deputatiune anumita, se indurase a primi patronatulu asupr’a ei ; de Presiedinte alesese Reuniunea pre conducatoriulu seu de până aci, Dlu Redactoru Cristea, sî presle totu se constituise in launtrulu seu , * — sî astâ dîu’a de astadi se statorise a fi d 1u ’a deschiderei „Reuniunei sodaliloru români“ din Sabiia, insa mai multu numai ca in familia, fara multe forme ostentative. Inca dimineti’a se tramisera bilete de invitare — culese sî tipărite de insusi membrii Reuniunei — pe la inteliginti a româna de tola clas’a de aici. la 5 ore după amedî sal’a respectiva se umplu preste asceptare de ospetii invitați, preoțime de arabe confessiunile româniloru, amploiați, profesori , medici, advocați, negutiatori, professionisti, tierani, si junimea studiósa dela feliuritele instituie de aici, cari cu totii doreau a manifestă consimtiementulu loru pentru tiner’a întreprindere si a participa la o serbatóre cu totulu noua in sinulu poporului nostru. Dlu Preside Cristea deschise festivitatea cu o scurta reprivire asupr’a începutului sî desvoltarei meserielorusî in mesura superióra a arteloru , la popórele vechi asiatice, apoi se pogori la popórele de lângă Marea meditierana . Greci sî Roimbii cari lasara după sine radie neperitóre ale spiritului loru, apostrofa in puține cuvinte, ca astadi acele popóre dau tonulu in Europ’a, sî in lume, unde meseriele suntu mai desvoltate sî in fine pervenita poporulu nostru, care pân’acum a fostu marginitu numai numai pre lângă „bâtiulu pastoriului sî cornele plugului“, sî cârui’a prin imbralîstarea meserieloru i se deschide unu câmpu largii de activitate pacitiica, folositóre si binefacatóre. Corulu sodaliloru , condusule Dlu Invettatoriu de canlu in Institutulu archidiecesanu, P. Diaconu Dimitriu Cuntianu , care cu zelu prea laudabila inca de la intemeiarea societatiei instruise pre sodalii in câte 2 ore pre septemana in cantori , intona in cuartetu Bolintinenu „Pe o stânca negra“, carea, poesie a lui esecutata cu promptitudine, produse cea mai vina multiumire in ascultători. Acum Dlu Preside, aducendu la cunoscinti’a adunarei o scurta genesa a infiintiarei societaliei si provocandu-se la statutele ei , ce fiacare membru le avea in mâna, multi ami in cuvinte alese Esc. Sele Dlui Metropolitu Baroni de Sagun’a, la alti carui nume adunarea ingufletîla pronuncia veneratiunea sea prin întreite: „Sa traiasca!“ apoi onorabililoru p. t. óspeti, cari sî mai nainte prin contributii generose manifestaseră, iubirea loru câtra infiniliend’a societate, in fine Dlui Inventatoriu de cantu Cuntianu, care a pusu atât’a ostenela pentru unu ranau forte insemnatu alu culturei tineriloru sociali, provocandu si pre tinerii reuniti a areta simtiemintele loru de multiumita, la care acesti’a prorupsera in strigări de bucuria. Dlu Capitanu in pensiune, Const. Stezam, caldurosulu partinitoriu a totu ce este bunu sî salutariu, rapitu de însuflețirea , ce i o dete acestu momentu, care in adeveru pote deveni epocalu intru un’a parte a vietiei nóstre sociale, pasî la mijlocu, sî ’n cuvinte nemaiestrite, dar cu puterea magica , ce i o inspiră convicțiunea cea mai profunda, dvte cum sa simtiemintelorusele de bucuria pentru acesta dî, demarca in cate-va linii insemnatatea acestei reuniuni, ce e chiamata a lega inteliginti’a cu poporulu si a formu stralulu de mijlocu intre aceste dóue, apoi adressandu-se catva Dlu Preside sî pronunciandu meritulu D Sele, ce venitorimea cu recunoscintia sî lauda lu va pastra, i multiami pentru punerea in lucrare a unei idei atâtu de fericite , in fine intorcendu-se câtra tinerii sociali , in cuvinte paintesci sî ’n tonulu unui adeveratu românu, „intru carele viclenia nu este“, i provocă ca pre „dragi copiii sei“ a se purtă totdeun a astfelu, incâtu sa faca onóre sî bucuria poporului nostru, care aștepta sî dela d in parte unu venitoriu mai bunu,— promitendu din partea sea dopa putintia totu spriginulu prin cuventu sî fapta.— Sodalii intonară acum totu in cuartetu bine arangiatu, ca sî d’anlâiu, o a dou’a poesia dela Bolintineanulu ; „Ca unu globu de auru“, carea seceră aplause sgomolese de câtva toți ascultătorii,— sî cu acést’a se ’ncheia festivitatea, ce mi propusei a o descrie in câte-va cuvinte pentru publiculu „Tel. Rom.“ Câtu pentru membrii acestei Reuniuni pline de sperantia, s’au insinuatu pân’acum 2 măiestri romani de aici , unulu pantofariu s’ altulu legatoriu de cârti, sî 30 sodali, dintre cari : 14 pantofari sau cismari, 2 fauri, 4 tipografi (2 culegători , 2 tiparitori), 1 mesariu, 1 petrariu, 2 zidari, 3 bardasi, 1 covrigariu, 1 croitoriu, 1 pardositoriu, 1 lacatariu ; dar credo, ca suntu inca mai multi , cari sau ca n’au soiutu inca de acésta reuniune, sau apoi s’au tînulu reservati pana candu i voru vedé pornirea, dar acum vedendu-i inceputulu atâtu de frumosu si scopulu atâtu de folositoriu, sperâmu ca se voru alatura sî ei lângă frații loru. Deci, fiindcă scopulu acestoru sîruri nu este a laudă o întreprindere, ce înaintea fiacarui Românii cu inima se lauda ea insasi, pentru aceea , desi astu are multe bune de a duce atâtu in privinti’a lucrului, câtu si a persóneloru— caci, incâtu sciu acésta reuniune este cea d’antâiu de fclulu sau in patri’a nóstra,— me marginescu de asta data numai pe lângă rolulu de referințe. Un’a insa nu polu a nu o pronuncia sî aici, dorinti’a ndeca, ca sa ne ajute Dolicu a vedé in scurtu tempu prin tóte orasiele patriei nostru resarindu asemenea reuniuni si punendu-se in legătură fratiasca unele cu altele pentru înaintarea împrumutata in cultura ,— spre care scopu sî rogu pre Reuniunea nóstra a publica câtu mai curendu statutele sele. *) b. Eveneminte politice. Sabiiul Main. Despre terminulu incoronarei vedemu ca duaristic’a cea mare e in nesigurantia. Precandu unele o punu pre 2 Iuniu n, altele o amâna pre 10 luniu sî altele sî mai departe. Unu corespundinte aiu Pressei celei neuedice ca terminulu acest’a nu se pote lipsa, din causa ca elu aterna dela unele pregătiri neamanabile si fara cari nu pote sa se faca încoronarea. Pregătirile aceste insa suntu de asta mare însemnătate, incâtu nu póte fi vorba ca acele sa se deslege numai in sboru. înainte de tóte, propunerea de impacare ce se primi in dieta unguresca, are lipsa de sprobatîunea séu consimtie meniulu senatului imperialu, sî déca voru sî fi ici sî colea unele puncte preste care se va puté trece mai ingraba, pre lângă unele reserve , de a se regula mai bine dupa acéstea; afacerile finantîale cari trebue regulate nu se voru putea trece numai asta usioru. După aceste vine diplom’a inaugurala, carea va cere o desbatere seriosa, pentru ca Imperatulu rarele are sa jure pre dens’a trebue sa promită padurea tuturoru legilora ce suntu in vigore sî aceloru ce va aduce diet’a— cu conscientiositate Legile care se afla acum in vigore suntu cele dela 1843 si acesteau a se supune unei revisiuni inainte de aceptarea diplomei inaugurale din partea Imperatului. Pentru ca nu va presupune nimenea ca Imperatulu va jură unii articoli de lege după cum se afla ei in legile reabilitate din 1848. Miniștrii unguresci trebue sa implinesca revisiunea aceloru legi prin dieta. Până nu se voru împlini tóte aceste sî până candu legile nu voru fi inarticulate formalu nu póte fi vorba de acceptarea diplomei inaugurale sî nici de încoronare. După scrrile ce le aveamu până eri despre diet’a Ungariei, acest’a nu a pututu tînca si admite din causa ca nu suntu deputați de ajunsa spre a aduce conduse. Unii afla in impregiurarea acest’a o face lien, prin carea deputații voru sa sondeze, sau romanesce dîsu, sa pipăie terenulu sî apoi sa se apuce de desbateri. Acum avemu telegrame cari ne spunu, ca luni in 13 Maiu s’a impârlîtu, avendu diet’a siedirilia, in noue despartieminte spre împărțirea lucrariloru legilatórie. Intr’aceea dincolo de Lait’a se lucra cu energia pentru cele de lipsa la convocarea senatului imperialu. In nr. trecutu arela remu statorirea liste de denumiri de membri in cas’a de susu unei Acele nume se publicară acum ca intarire cu unele adause inca. Pentru cas’a deputatîloru s’a denumita presiedinte Gi s kra. Mai departe aflamu ca deschiderea senatului imperialu se va face prin unu cuvenir de tronu, carele sa inaugureze acțiunea parlamentara cu promiterea de concessiuni liberale in o mesura mai mare. După aceea sa se desfasoare dezbaterea adresei. O alta greutate apară datele trecute pre orizonulu constitutionalu din mesurile cele din urma ale dietei croate, care in siedinti’a din 11 Maiu n. au concusu la propunerea lui Perkovac ca prin presidiulu sa se róge Maj. S. sa sanctiuneze articululu dieta iu die— talu dela 1861 privitoriu la immunitatea deputatî— *) Se voru face cunoscutii cu alta ocasiune membrii, cari constitue comitetulu R.) *) Se sî publica mai la vale. Red.)