Telegrafulu Romanu, 1867 (Anul 15, nr. 1-104)
1867-06-25 / nr. 51
Telegrafulu ese de done ori pe septe- I mana, joi’a »i Duminec’a. — Prenume-I rațiunea se face in Sabiiu la espeditura Ifoiei pe afara la c. r. poște, cu banii gat’a prin scrisori francate , adresate catra espeditura. Pretiulu prenumeratiunei pentru Sabiiu este pe anu 7. fl. v. a. Iar pe o jumatate de aniu 3. fl. 50. Pentu celelalte parti ale Transilvaniei si pen NTM 51. AlSULU XV. Sabiiu, in 25 Iuniu (7 Iul.) 1867, I tro provînciele din Monarchia pe anu anu 18 fl. era pe o jumătate de anu 4 fl. v.a. 1 Pentru princ. si tieri străine pe anu 12 pe 2 anu. 6 fl v. a. 1 Inseratele se platescu pentru sinteia ora cu 7. cr. sirulu , pentru [a dou’a ora cu 6% cr. si pentru a trei’a repetire cu 30. cr. v. a. Nr. 89—1867. Anunciu Conforma condusului adusu in ssedinti’a II a adunarei generale a Asociatîunei transilvane române tenute la Alb’a-Iuli’a in 29 Augustu 1866 c. n. p. IX, adunarea generala a Asoc.tratie române pentru anulu curente 1866/7 se va tine la Clusiu in 14/26 Augustu a. c. Ceea ce prin acest’a in sensului lui 23 din Statutele Asociatîunei, se aduce la cunoscinti’a publica. *) Dela presidiulu Asociatîunei transilvane române pentru literatur’a si cultur’a poporului românu. Bar. de Siagun ’a Fressedinte. Ioane V. Rasa Seer. II. Escelenti’a Sea Presantîtulu Archiepiscopu sî Metropolitu Andreiu Br. de Siagun’a plecă eri la 5 ore de sér’a, la Brasiovu, unde va petrece pre totu tempulu Esamenebru Unende in Gimnasiulu nostru de acolo. Eveneminte politice. S a b i i u, 24 luniu. Mercuri in 3 Iuliu n.cetimu ca s’a prorogatu (amanatu) diet’a pestana pre tempu neotaritu cu tote ca presiedintele asiguru pre deputați, ca nu voru trece trei luni si diet’a iéra va fi adunata. Presidiulu porta sî până atunci neintreruptu agendele sele. Douariulu oficiale „W. Zig.a aduce un mulu de Duminec’a trecutu mai multe bilete de mâna imperatesci, prin cari. Baronulu de Beast se denumesce cancelariu imperialu, lasandulu in functiunele de până acum sî in conducerea presidiului ministeriale ; contele Taaffe se denumesce de suplentu alu presidiului ministeriale la propunerea cancelariului imperialu ; cavalerulu de Korners se demite din de ministru alu justiției sî se decoreza cu postulu crucea cea mare a ordinului Leopoldinu ; sî cav. de Hye se denumesce ministru de justiția pentru tierile representate in senatulu imperialu. Privitoriu la Croati’a cetinuit ca, Bar. Kussevici primi unu biletu imp. prin carele Banulu Croației Soccevici se demis Siuiéza, la cererea propria, din postulu seu de până acum sî se decoreza cu ordinulu Crucei celei mari Leopoldine. In loculu Banului s’a denumitu unu Locutistoriu in persón’a lui Levin Rauch, iéra in alte posturi mai inferiore acestui’a amintitu, precum secretariu de tabla banale, comite supremu in Posieg’a suntu denumiți pentru celu intâiu postulos. Zlatarovici si pentru ceste din urma Kraljevici. Scirile despre reductiunea procenteloru séu după cum o numescu unii bancrotulu de statu resufla acum de nou in „Schl. Zig.“ Firesce o asemenea scrie e de a se lua cu reserva. Calatori a Imperalului nostru e amanata pentru ca sa nu se intalnésca cu Sultanulu in Parisu. Din Parisu impartasîmu mai la vale cuventarea Imp. Napoleonu tînuta cu ocasiunea impartîrei premieloru celoru ce s’a distinsu la esposisîunea universala. In corpulu legislativu se desbate legea de organisatîunea militaria. Ministrulu Roucher duce ca acesta lege insemneza, ca Franci’a trebuie sa fia respectata, cu tóte aceste simpatica Celelalte douarie române inca suntu rugate a reproduce in colonele sele acestu Anunciu, poporeloru ; ea nu canta certa cu nimenea sî © insufletita de asecurarea pacei. Nu e de multu de candu trecuse Imperatés’a Russiei prin Galitî’a, in caletori’a ei la Odes’a sî la Crimea. Acum se duce ca sî Czarulu are sa cerceteze Lembergulu candu va calatori spre intempinarea Imperatesei. Din Cret’a vinu scîri de totu opus&. Fort’a se duce, ca se invoesce ca insul’a acest’a se fia guvernata de unu principe crestinu, nici decum insa sa se incorporeze Greciei. Din Romani’a cetiniu in dîuarele ce ne vinu de acolo ca Domnitoriulu in caletori’a sea prin Romani’a de dincolo de Milcovu fu bine primitu in tóte pârlîlej in cele străine cetinu ca va cercetă pre Domn’a Guz’a la mosî’a Rugines’a. Din Pest’a. In siedinti’a casei deputatîloru din 28 luniu inainte de amedi după formalizarîle sciute șî după ce se publică resultatulu alegerei din siedinti’a trecuta, ca s’au alesu de protocolisti Adicatiu Radicscu 231 sî Solomona Ganzago cu 198 de voturi ministrulu cont. Mikó pune pre mas’a casei unu proiecta de condusu privitoriu la calea ferata, in care se duce, ca ministeriulu se imputernicesce , a ingrigi pentru clădirea câtu mai curenda a calei ferate si anumita a liniei 1) Alföld=Fiume, 2) Cottori=Agram, 3) Oradea-mare=Clusiana , și 4) Miskolcz=Natvana. Consultarea despre proiectulu acestea de condusii se va face luni. După mai multe afaceri de verificatiune, urmeza la pertractare proiectulu de condusu despre tramiterea depuUUÎ unei regnicolare, spre a se consultă despre budgetulu imperiului, la care propune Deákunu adausu, ca adeca deputatîunea regnicolara sa aiba datorinica, a se consultă in privinti’a, cuptei, câtu are sa contribue Ungari’a la datori’a statului (după § 55 afaceri comune) mai intâiu cu deputatîunea corpului legislativu sî a așterne resultatele conferinției acestei’a dietei. Totu la condusulu acest’a face Deák unu amendamentu sî dice, ca sa se esprime in concusu, ca ministeriulu sa asterna casei dimpreună in raportulu deputatîunei regnicolare totu deodata sî propunerea seu proiectulu seu. După mai multe observări din partea unor’a sî altor’a deputat* la votarea generala sî speciala se primesce proiectulu regimului împreuna cu adausulu ministrului Lonyay sî cu amendamentulu lui Deák. Iéra alegerea deputatîunei se otaresce , că sa se faca la 5 ore după amedi, sî după ce se iau fote la protocol siedinti’a se încheia la 13/4 ore. Protocolulu acest’a alu casei de josu ilu aduce protocolistulu Solom. Gajzago in siedinti’a casei magnatîloru din 29 luniu. Aci se cetesce sî proiectulu regimului despre deputatiunea regnicolara, se desbate, sî in fine se primesce cu o modificatiune, sau mai bine dîsu chlarificatîune, ca adeca diet’a nu se amana insasi după cum se dice in conclusu , ci dreptulu acest’ai compete corónei, iéra diet’a insasi pote face numai pause in tinerea siedintieloro. Alegerea celoru cinci membri din partea casei de susu pentru deputatimea regnicolara se va face in dîu’a urmatóre la 2 ore d. a. — Afacerile acestea se anuntta casei de josu in siedinti’a ei ce o tînu la 6 ore ser’a. In siedinti’a acest’a intre alte afaceri se impartara tredulele pentru alegerea acelor 10 membri din cas’a deputatiloru pentru deputatimea regnicolara , resultatulu in privinti’a acest’a se va publica in siedinti’a urmatóre. de Singun fa , invndu de falia DD. membrii: îl. Lea D. Consiliariu gubernialu in pensiune Pav. de Dunc’a, Rev. D. Protosingelu Nic. Popea , Rom. D. prof. I. Ilani’a , D. Advocatu Dr. Ioanno Nemesiu , D. D. prof. Zach. Boiu sî I. Popescu, D. Red. Nic. Cristea, Secr. III. V. Rusu , sî Dlu Cassieriu alu Asoc. Constantim Stezariu. După ce Esc. Sea D. presiedinte prescurtu i-si esprimă bucuri a, că după o absentia de a casa mai îndelungata, póte iarasi sa se afle in mijloculu aceloru barbati, caror’a adunarea generala le-a incredintiatu conducerea afaceriloru Asoc. că membrii ai Comit Asoc. se trecu la ordinea dîtei si mai intâiu: §51. Escel. Sea Dlu Pressedinte, presenteza conspectulu despre starea cassei Asoc. pre tempulu acestei siedintie , din care conspecte se vede, cum ea fondulu Asoc. — după subtragerea drogateloru depăna acum —« are in proprietatea sea sum’a de 26,830 f. v. a. Se ia spre solintia. § 52. Secret, impartasiosce scrisdrea Directîuiei gimn. române din Brasiovu dtn 24 Maiu nr. 79 a. c. prin care aceeași Direcțiune vnnesu cu condusulu Comit, din 7 Maiu aduce la cunoscinti’a Comit, cumea pentru biblotec’a gimn. de acolo nu a primitu nici unu esemplu de aiurea din actele sî prot. dieteloru din 1863/1 sî 1865, prin urmare, se roga că dat’a ocasiune de care se va ingriji numait’a Direcțiune, sa se trimita esemplariulu, din numitele acte, asemnatu din partea Comit. Asoc. in siedinti’a din 7 Maiu (§ 31). Se ia spre scientia. § 53. Aducandu-se inainte regatulu T elechianu facutu in favorea fondului Asoc. inca in 1865 si sentindu-se lips’a unei infomatiuni detaiate sî sincere iu acestu obiectu Comit. Asoc. se vede indemnatu a decide , ca D. advocate plenipotentiaru alu Asoc. Mateiu Nicol’a, sa se poftesca ca sa binevoiésca a servi catu mai curendu Comit, cu desluciri detaiate in cestiuatura obiectu, preste totu, sî iu specialii, ce privesce la respunderea pretiului casei, dăruite pentru Asoc, prin testamente!« Telechianu din 16 Aprile 1861 si vendute in 1865 cu 320 îl. iu folosulu Asoc. Aceea vindere s’a aprobate din partea ad. gen. tînuta la Abrudu in 27 si 28 Auguste 1865. § 54. Apropiindu-se tempulu tinerei ac. gen. a Asoc. Comit, la propunerea Esc. Sele Dlui presiedinte, decide : că conformu § 23. din statutele Asoc. terminulu viitórei adun. generale tînende la Clusiu in 14/26 Augustu a. c. sa se aduca de tempuriu pre calea dinareloru natîunale romane la cunoscinti’a publica, sî totu odata despre acestu terminu sa se incunoscioneze sî Inciitula magistrate cetatienescu din Clusiu. § 55. Se presenteza conspectulu cassei Asoc. despre interesele intrate la fondulu Asoc. cu 1 lul. a. c. după couponii obligatîunelrurbariale sî ale imprumutului de statu aflatorie in proprietatea Asoo. Din acestu conspectu se vede acum ca după couponii obligatîunebru urb. tranne cu la Iuliu după sutragerea 7 °/C s’a incassatu 119 fl. 62 xr. b) după couponii obligatîrnebru împrumutului de statu totu in la Iuliu dupa subtragerea de 7% s’a incassatu in argintu 22 f. 25 xr. ear in BN- 20- 5 xr, sum’a tatu incassata face in BN 119 fl. 82‘ 5 xr. in argentu 22 fl. 25 xr. Se ia spre sclentia. 56. In fine se reporteza despre banii incursi la fondulu Asoc. dela ssedinti’a trecuta pana la siedinti’a presenta anume : a) dela D. Librarii S. Filtsch pentru 2 esempl. din actele ad. generale I—III după subtragerea proc. TM/10B s’a primitu f Protocoluln Siedintiei Comitetului Asociatîunei trame române , tînute in 2 Iuliu c. u. a. c. sub presidiulu Escelentielele Domnului presiedinte Andreiu Baronu