Telegrafulu Romanu, 1867 (Anul 15, nr. 1-104)

1867-06-25 / nr. 51

Telegrafulu ese de done ori pe septe- I mana, joi’a »i Duminec’a. — Prenume-I rațiunea se face in Sabiiu la espeditur­a I­foiei pe afara la c. r. poște, cu banii gat’a prin scrisori francate , adresate­­ catra espeditura. Pretiulu prenumeratiu­­­nei pentru Sabiiu este pe anu 7. fl. v. a. I­ar­ pe o jumatate de aniu 3. fl. 50. Pen­t­u celelalte parti ale Transilvaniei si pen­­ NTM 51. AlSULU XV. Sabiiu, in 25 Iuniu (7 Iul.) 1867, I tro provînciele din Monarchia pe anu anu 18 fl. era pe o jumătate de anu 4 fl. v.a. 1 Pentru princ. si tieri străine pe anu 12 pe­­­ 2 anu. 6 fl v. a. 1 Inseratele se platescu pentru sinteia ora cu 7. cr. sirulu , pentru [a dou’a ora cu 6% cr. si pentru a trei’a repetire cu 30. cr. v. a. Nr. 89—1867. Anunciu Conforma cond­usului adusu in ssedinti’a II a adunarei generale a Asociatîunei transilvane române t­enute la Alb’a-Iuli’a in 29 Augustu 1866 c. n. p. IX, adunarea generala a Asoc.­tratie române pen­tru anulu curente 1866/7 se va tine la C­l­u­s­i­u in 14/26 Augustu a. c. Ceea ce prin acest’a in sensulu­i lui 23 din Statutele Asociatîunei, se aduce la cunoscinti’a pu­blica. *) Dela presidiulu Asociatîunei transilvane ro­mâne pentru literatur’a si cultur’a poporului românu. Bar. de S­i­a­g­u­n ’a Fressedinte. Ioane V. Rasa Seer. II. Escelenti’a Sea Presantîtulu Archiepiscopu sî Metropolitu Andreiu Br. de S­i­a­g­u­n’a ple­că eri la 5 ore de sér’a, la Brasiovu, unde va pe­trece pre totu tempulu Esameneb­ru Unende in Gim­­nasiulu nostru de acolo. Eveneminte politice. S a b i i u, 24 luniu. Mercuri in 3 Iuliu n.­cetimu ca s’a prorogatu (ama­­natu) diet’a pestana pre tempu neotaritu cu tote ca pre­­siedintele asiguru pre deputați, ca nu voru trece trei luni si diet’a iéra va fi adunata. Presidiulu porta sî până atunci neintreruptu agendele sele. Douariulu oficiale „W. Zig.a aduce un m­ulu de Duminec’a trecutu mai multe bilete de mâna impe­­ratesci, prin cari. Baronulu de Beast se denum­esce cancelariu imperialu, lasandulu in functiunele de până acum sî in conducerea presidiului ministeriale ; contele Taaffe se denumesce de suplentu alu presidiului ministeriale la propunerea cancelariului imperialu ; cavalerulu de Korners se demite din de ministru alu justiției sî se decoreza cu postulu crucea cea mare a ordinului Leopoldinu ; sî cav. de Hye se denumesce ministru de justiția pentru tierile representate in senatulu imperialu. Privitoriu la Croati’a cetinuit ca, Bar. K­u­s­s­e­v­i­c­i primi unu biletu imp. prin carele Banulu Croației Soccevici se demis­ Siuiéza, la cererea propria, din postulu seu de până acum sî se decoreza cu ordinulu Crucei celei mari Leopoldine. In loculu Banului s’a denumitu unu Locutis­­toriu in persón’a lui Levin Rauch, iéra in alte posturi mai inferiore acestui’a amintitu, precum secre­­tariu de tabla banale, comite supremu in Posieg’a suntu denumiți pentru celu intâiu postu­los. Z­l­a­t­a­r­o­­v­i­c­i si pentru ceste din urma K­r­a­lj­e­v­i­c­i. Scirile despre reductiunea procenteloru séu după cum o numescu unii bancrotulu de statu re­­sufla acum de nou in „Schl. Zig.“ Firesce o ase­menea scrie e de a se lua cu reserva. Calatori­ a Imperalului nostru e amanata pen­tru ca sa nu se intalnésca cu Sultanulu in Parisu. Din Parisu impartasîmu mai la vale cu­­ventarea Imp. Napoleonu tînuta cu ocasiunea im­­partîrei premieloru celoru ce s’a distinsu la espo­­sisîunea universala. In corpulu legislativu se des­­bate legea de organisatîunea militaria. Ministrulu Roucher duce ca acesta lege insemneza, ca Franci’a trebuie sa fia respectata, cu tóte aceste simpatica Celelalte douarie române inca suntu rugate a repro­duce in colonele sele acestu Anunciu, poporeloru ; ea nu canta certa cu nimenea sî © insufletita de asecurarea pacei. Nu e de multu de candu trecuse Imperatés’a Russiei prin Galitî’a, in caletori’a ei la Odes’a sî la Crimea. Acum se duce ca sî Czarulu are sa cer­ceteze Lembergulu candu va calatori spre intempi­­narea Imperatesei. Din C­r­e­t’a vinu scîri de totu opus&. Fort’a se duce, ca se invoesce ca insul’a acest’a se fia guvernata de unu principe crestinu, nici decum insa sa se incorporeze Greciei. Din R­o­m­a­n­i’a cetiniu in dîuarele ce ne vinu de acolo ca Domnitoriulu in caletori’a sea prin Romani’a de dincolo de Milcovu fu bine primitu in tóte pârlîlej in cele străine cetinu ca va cercetă pre Domn’a G­u­z’a la mosî’a Rugines’a. Din Pes­t’a. In siedinti’a casei deputatîloru din 28 luniu inainte de amedi după formalizarîle sciute șî după ce se publică resultatulu alegerei din siedinti’a tre­cuta, ca s’au alesu de protocolisti Adicatiu R­a­d­i­c­s­cu 231 sî Solomona G­a­n­z­a­g­o cu 198 de vo­turi ministrulu cont. Mikó pune pre mas’a casei unu proiecta de cond­usu privitoriu la calea ferata, in care se duce, ca ministeriulu se imputernicesce , a ingrigi pentru clădirea câtu mai curenda a calei ferate si anumita a liniei 1) Alföld=Fiume, 2) Cot­­tori=Agram, 3) Oradea-mare=Clusiana , și 4) Mis­­kolcz=N­atvana. Consultarea despre proiectulu ace­­stea de cond­usii se va face luni. După mai multe afaceri de verificatiune, urmeza la pertractare pro­­iectulu de cond­usu despre tramiterea depuUUÎ unei regnicolare, spre a se consultă despre budgetulu im­periului, la care propune Deák­unu adausu, ca a­­deca deputatîunea regnicolara sa aiba datorinica, a se consultă in privinti’a, cuptei, câtu are sa con­­tribue Ungari’a la datori’a statului (după § 55 a­­faceri comune) mai intâiu cu deputatîunea corpului legislativu sî a așterne resultatele conferinției ace­­stei’a dietei. Totu la condusulu acest’a face Deák unu am­endamentu sî dice, ca sa se esprime in conc­usu, ca ministeriulu sa asterna casei dimpreună in raportulu deputatîunei regnicolare totu deodata sî propunerea seu proiectulu seu. După mai multe observări din partea unor’a sî altor’a deputat* la votarea generala sî speciala se primesce proiec­­tulu regimului împreuna cu adausulu ministrului Lo­­nyay sî cu amendamentulu lui Deák. Iéra alege­rea deputatîunei se otaresce , că sa se faca la 5 ore după amedi, sî după ce se iau fote la proto­col siedinti’a se încheia la 13/4 ore. Protocolulu acest’a alu casei de josu i­lu a­­duce protocolistulu Solom. Gajzago in siedinti’a casei magnatîloru din 29 luniu. Aci se cetesce sî proiectulu regimului despre deputatiunea regnicolara, se desbate, sî in fine se primesce cu o modificatiune, sau mai bine dîsu chlarificatîune, ca adeca diet’a nu se amana insasi după cum se dice in conclusu , ci dreptulu acest’a­i compete corónei, iéra diet’a insasi pote face numai pause in tinerea siedintieloro. A­­legerea celoru cinci membri din partea casei de susu pentru deputatim­ea regnicolara se va face in dîu’a urmatóre la 2 ore d. a. — Afacerile acestea se anuntta casei de josu in siedinti’a ei ce o tînu la 6 ore ser’a. In siedinti’a acest’a intre alte afaceri se impartara tredulele pentru alegerea acelor 10 membri din cas’a deputatiloru pentru deputatim­ea regnicolara , resultatulu in privinti’a acest’a se va publica in siedinti’a urmatóre. de S­i­n­g­u­n fa , invndu de falia DD. membrii: îl. Lea D. Consiliariu gubernialu in pensiune Pav. de Dunc’a, Rev. D. Protosingelu Nic. Popea , Rom­. D. prof. I. Ilani’a , D. Advocatu Dr. Ioanno Nemesiu , D. D. prof. Zach. Boiu sî I. Popescu, D. Red. Nic. Cristea, Secr. II­I. V. Rusu , sî Dlu Cassieriu alu Asoc. Constantim Stezariu. După ce Esc. Sea D. presiedinte pre­scurtu i-si esprimă bucuri­ a, că după o absentia de a casa mai îndelungata, póte iarasi sa se afle in mijloculu aceloru barbati, caror’a adunarea generala le-a in­­credintiatu conducerea afaceriloru Asoc. că membrii ai Comit Asoc. se trecu la ordinea dîtei si mai intâiu: §51. Escel. Sea Dlu Pressedinte, presenteza conspectulu despre starea cassei Asoc. pre tem­pulu acestei siedintie , din care conspecte se vede, cum ea fondulu Asoc. — după subtragerea droga­­teloru depăna acum —« are in proprietatea sea su­­m’a de 26,830 f. v. a. Se ia spre solintia. § 52. Secret, impartasiosce scrisdrea Direc­­tîuiei gimn. române din Brasiovu dtn 24 Maiu nr. 79 a. c. prin care aceeași Direcțiune vn­nesu cu cond­usulu Comit, din 7 Maiu aduce la cunoscinti’a Comit, cumea pentru biblotec’a gimn. de acolo nu a primitu nici unu esemplu de aiurea din actele sî prot. dieteloru din 1863/1 sî 1865, prin urmare, se roga că dat’a ocasiune de care se va ingriji nu­­mait’a Direcțiune, sa se trimita esemplariulu, din nu­mitele acte, asemnatu din partea Comit. Asoc. in siedinti’a din 7 Maiu (§ 31). Se ia spre scientia. § 53. Aducandu-se inainte regatulu T e­le­ch­i­a­n­u facutu in favorea fondului Asoc. inca in 1865 si sentindu-se lips’a unei infom­atiuni detaiate sî sincere iu acestu obiectu Comit. Asoc. se vede indemnatu a decide , ca D. advocate plenipotentiaru alu Asoc. Ma­­teiu Nicol’a, sa se poftesca ca sa binevoiésca a servi catu mai curendu Comit, cu desluciri deta­­iate in cestiu­atura obiectu, preste totu, sî iu spe­cialii, ce privesce la respunderea pretiului casei, dăruite pentru Asoc, prin testamente!« Telechianu din 16 Aprile 1861 si vendute in 1865 cu 320 îl. iu folosulu Asoc. Aceea vindere s’a aprobate din partea ad. gen. tînuta la Abrudu in 27 si 28 Au­guste 1865. § 54. Apropiindu-se tempulu tinerei ac. gen. a Asoc. Comit, la propunerea Esc. Sele Dlui pre­siedinte, decide : că conformu § 23. din statutele Asoc. termi­­nulu viitórei adun. generale tînende la Clusiu in 14/26 Augustu a. c. sa se aduca de tempuriu pre calea dinareloru natîunale romane la cunoscinti’a publica, sî totu odata despre acestu terminu sa se incunoscion­eze sî Inciitula magistrate cetatienescu din Clusiu. § 55. Se presenteza conspectulu cassei Asoc. despre interesele intrate la fondulu Asoc. cu 1 lul. a. c. după couponii obligatîunel­ru­­rbariale sî ale imprumutului de statu aflatorie in proprietatea Asoo. Din acestu conspectu se vede a­­cum ca după couponii obligatîuneb­ru urb. tranne cu l­a Iuliu după sutragerea 7 °/C s’a incassatu 119 fl. 62 xr. b) după couponii obligatîrneb­ru împrumutului de statu totu in l­a Iuliu dupa subtragerea de 7% s’a incassatu in argintu 22 f. 25 xr. ear in BN- 20- 5 xr, sum’a tatu incassata face in BN­ 119 fl. 82‘ 5 xr. in argentu 22 fl. 25 xr. Se ia spre sclentia.­­ 56. In fine se reporteza despre banii in­­cursi la fondulu Asoc. dela ssedinti’a trecuta pana la siedinti’a presenta anume : a) dela D. Librarii­ S. Filtsch pentru 2 esempl. din actele ad. generale I—III după subtragerea proc. TM/10B s’a primitu­­ f Protocoluln Siedintiei Comitetului Asociatîunei tram­e române , tînute in 2 Iuliu c. u. a. c. sub presidiulu Esce­­lentiel­­ele Domnului presiedinte Andreiu Baronu

Next