Telegrafulu Romanu, 1868 (Anul 16, nr. 2-104)
1868-09-15 / nr. 74
294 esariténa a Imperiului se desvolta mai tarziu in o imperalia numai după nume romana, in sine inse grecesca. Sa cautamu in igton’a mai noua d.e. in Russi’a, carta dela Petru celu mare până astadi inca nu a pututu, preface pra lângă tóta superioritatea numerului, elementele celentare , chir— ghise, calmuce sî finlandice, nemicesci sî polone in elementulu seu , cu tote ca, afara de nemti sî poloni, celelalte suntu popore fara de cultura, — din causa ca nici falia cu acestea nu a avut a pune elemente cu multa mai superiore de cultura spre absorbirea aceloru mici nationalităti. Insisi nu au pututu face nimica cu Irlandezii pre Anglii lângă tuta cultur'a loru din causa ca elementulu englezu in privinti’a numerica nu pote precumpăni elementulu iriloru. Avemu noi asupra nóstra unu popom micu impunetoriu, care sa ne causeze răcori numedeallingulu spinarei de câte ori vomu cugetă la elu ? Precumpanesce elu cu o cultura copleșitoriu ? Nici că nationalitate, nici ca rasa elementulu magiam nu ne e superiorii, féra câtu pentru cultura, fara de a voi a detrage ceva din meritulu naliunei magiare, ea insasi va concede, ca luându romanimea in totalu nu suntu mai departe de câtu noi, ba déca consideramu natur’a culturei aflamu ca suntemu egali, căci si unii sî alții avemu mai raultu cultura străină. Noi sî cu alta ocasiune amu eseusu nu detaiu negatiunea acést’a a nóstra. Si cu tóte aceste, cine va crede ca noi suntemu pentru a nu ave nici o grigia de naționalitatea nóstra se instela. Noi amu dîsu inca in colónete acestei foi, ca popórele cari remânu înapoi in cultura făcu locu altora in drumulu mai departe, sî nu intielesulu acest’a apoi in adevaru vom I ave temere sî de popóre mai mici , nu ca ne voru desn ntiunalisa, dara, ca ne voru locurile spre a zidi pre ele, spre a cresce cuprinde vite si bucate mai bune sî mai multe de câtu noi sî noi ne vomu pustii Se intielege ca in tipuîu acest’a nu avemu sa ne tememu numai de magiarisare, ci sî dejide visare, nemtisarejete sare, cari tóte ne aducu totu același zeu. Dara sa nu aparemu ca ne abatemu deia temu, sa remanemu pre lângă magiarisare. Camu constatatul Ei bine! sa ducemu ca da! si sa-i cautamu in fatia sa o vedemu cumu e !? sa o apalisamu pu Unu in elementele ei. Sa incepemu deia legislatiune. Aci aflamu done lucruri si adeca toti cetatienii din statu suntu liberi si egalu indreptatiti. Acest’a trebuie sa nu o trecemu numai asta usioru cu vederea, pentru ca are insemnetate destulu de considerabila futia cu acea parte, in carea se dice, ca limb ’a discutiuniloru in dieta sa fia cea magiara. Caci se dice inse din vechime ca „salus rei publicae suprema lex esto“. Asta daradéca salutea statului trebuie sa fia legea cea mai înalta, atunci are voru stărui magiarii in instinutie de a contopi nationalizati, instinutie cari sa-i sustiena si pre ei in agitatiuni continue sî sa le absorba puterile cu cari aru putea face altu ceva, adeca asigurarea elementului loru, care e mai mai espusu decâtu alu nostru ? Daca si intielegu ei interesele proprie, ceea ce trebuie sa o presupune imi, bater dela barbatii de statu, atunci si legislatiunea presto scurtu va trebui sa se convingă , ca ea nu mai póte purta sî in viitoriu vestmentulu esclusivistaului. Acei barbati de stătu voru veni la acea convingere, ca puterile barbatiloru demni trebuie sa nu fia, in tempulu cându privilegiele sa delatera , privilegiate de a functiuna ca părinți ai patriei numai caci acei’a schi cutare limba, fara altii sa Ga eschisi pentru ca nu o seri. Salutea sau binele statului va trebui sa influintieze totu asia sî in alte afaceri, caci legea suprema va avea se ingriji de interesele si prin aceste de castigarea in parte si a tuturoru cetalieniloru statului déra nici ilecumu ai departi dela sine. Déra cându amu avea presupune ca voru fi cerbicosi sî nu voru lasă nici o iota din ideile cele cari porta inca in parte urmele trecutului, sau numai ale începutului unei none ere, cându institutele, publice voru fi supuse preste totu in dicmei magiare s. a. ce e dreptu al unei pusetiunea e pentru noi nefavorabile , déra in casulu acest’a , cu cdalieri liberi nu avemu libertate a ne face institutele nóstre proprie ? In anu atare casu vomu ave cu atâte spese mai multe cu câtu pre lângă contributiunea ce incurge din pungile nóstre in lad’a statului, de unde apoi se susținu institutele publice ale statului, noi vomu trebui a ne impune o noua cuntributune. Atunci inse statulu se instreineya insusi pre cetatienii sei si lucra in contr’a principiului salus republicae suprema sex. Ingreunarea dara in desvoltare, va pute fi possibila, dara nu desnationalisarea sau magianisarea din partea oricarei alte națiuni, carea avu voi a trage tóte folosele publice numai in partea sea. Asta dara daca vomu indentifica si acesta impedecare cu magiarisarea atunci noi suntemu datori a opune mijloce cari se puna stavila ameninttarei. In pana se , legislatiune barbatii cei vomu avè intreinterpeleze, faca totu ce vom află de nevoie in favorea individualizatiei nationale In oficii deca vomu ave barbati lucreze cu barbatia in contr’a nedreptățiiiloru ce aru vedé ca se arunca asupra intereselor» naționali. Iara noi cestivisti, preoți si laici, fiecare din posesiunea sea se spriginesca crescerea poporului, prin scóle, prin industria, prin sciinta. Aceste suntulese nu numai lucruri neiertate, ci suntu lucruri, cari suntu in cercu mai strimtu iu interesulu statului, a carui factoru considerabilu suntemu si noi românii, si in intielesu mi largu in interesulu societatiei omenesci , carea astadi cere concursulu tuturoru popóreloru cu o putere de viatia. In tipulu acesta, chiaru déca amu concede tendinttele magiarisarei seu germanisarei cu ori ce pretiu, ele se vomu sferm’a de vitalitatea nóstra. Deci in locu de a lati mereu neîncrederea in puterea nóstra de viatia, in astfeliu de lupta amu vrea sa vedemu pre barbatii nostrii, cari s’a combata periculii la tóta punctele, fara de audi macaru unu vaietu sî resultatulu aru ii ca póte ne-amu trezi cu aceste dóue popóra din lupta aru esi amice, am esi dóue columne tari in ecuilibrurii Europei orientale, de cari sa nu fia legali nici unu Samsoou, care sa le sgudue spre stricatinea cu muna, ci de cari sa seu teme trofeele progresului a fie-carei națiuni concurinte la progresul» general« alu omeniriei. Cându vise sortea aru aduce lucrurile altureliu, pre lângă ambitiunea nóstra nationala salvata, amu avea consciinti’a siniscita, ca din partene s’a facutu ^ptu ce a fostu cu putintia. Arenemisite politice. Saloia , 14 Septemvre. Din telegramele ce le aduce „Hr. Zigu astadi afirma ca M.j. Sea. din decisiune spontanea asistatu caletori’a in Galili’a. A doua scrie importatanta este demissiunea principelui Auersperg ministru pressedinte in lierile de dincolo de Lail’a Deocamdata presidiulu ministeriului e incredintiatu contelui Taaffe. Causa a acestei demissiuni o ascriu unii deputați ai dietei austriace rivalitatiei intre Auersperg sî Reust. In dieta Croației s’a luatu la desbatere operatura despre complanarea croato-ungurésca. Minoritatea vrea ca sa se amâne desbaterea acestui operatu, majoritatea inse a invinsu sî operatulu s’a luatu la desbatere. După schite mai dincoce numai atât’a mai putem» sei ca desbaterea acést’a inca decurge sî ca pana acum» mai multi oratori a vorbitu pentru operatii decâtu in contra lui. Deia diet’a galitiana afirma ca s'a facutu unu proiecta de adresa catva M»J. Sea, prin carele se cere auonomi’a tierei. Adres’a se pune pre terenulu politico—istoricii sî demustra ca Galiti’a nu are comuniune asia mare cu celelalte tieri translauane, cari de secuii au avute mai un’a sî aceeași istoria, pre cându Galiti’a mimai de unu secuiu si ceva mai bine a intratu in legatur’a tieriloru de sub sceptrulu Austriei. In politic’a dinafara atrage atențiunea Europei o noua revolutiune in Spani’a, carea după soirele ce le aveanu până acumu, e mai bine organisata decât u celelalte din trecutu. Soirile oficióse din Madridu spunu ca Topele, comandante de artileria a amagitu feciorii din mai multe nâi de resbelu si a început» rescula in sinulu dein Cadix. In Sevilla a unnatu asemenea generalulu Yquirdo dimpreună cu garnisona din locu. Regimulu a intreprinsu cele de lipsa spre a suprime revolutiunea si in urma a acestoru mesuri ale regimului opiniunea publica e liniscita. După alte scrii inca se spune ca revolutiunea a erumptu la Cadix. Pretensiunea revoltantiloru cetimu ca este urmatórea: Regina sa abdica in favorea principelui de corona si adunarea nationala constituanta sa se conchiame. Mai departe cetimu, ca generalii esilati toti se intorcu in sirurile resculatilor, Serrano a intratu in Sevilla fara de a afla vreo opositiune. Alte scrii spunu, ca Malaga, Cartagena si Ferrol suntu resculate dimpreună cu toti locuitorii intre Malaga si Cartagena si ca regimulu provisoriu si aru fi inceputu in Sevilla lucrările sele. .Regina Isabella nu se va pute întâlni cu Napoleonii III pentru ca a trebuitu sa se intorne la Madrid, unde abia va fi putută ajunse. Tóle speranti’a de a suprime rescularea depinde dela armata, cu tóte ca o parte din acest’a a trecutu deja la insurgenti. Madridulu sa afla in stare de asediu. . ■ ■ Dieta Ungariei In ssedinti’a din 191 c, după verificarea protocolului din siedinti’a trecuta, aduce presiedintele la cunoscinti’a, ca nou alesulu deputatu Dobolyi din M. Osterheiu sî au presentatu mandatulu seu. Zsedenyi preda casei o petitione a superintendintiei Tissiane de confessiunea augsburgica, prin care aceea ruga predis’ii deputaților» , ca sa reguleze câtu mai curent lu desvoltarea ecuitatiei si reciprocitatiei, statorite in art faptica a 20. a. 1848 fara deosebire pentru toți credincioșii de ori ce confessiune, ca sa înceteze odata frecările interconfessionale. In urm’» acestei’» așterne Ministrulu de culte barlos. Eötvös pre mas’a dietei prnjectoru de lege despre relatiunea religiuneloru creștine recepte intre sine. Se primesce cu aplausu. In fine ia cuventulu Denk sî propune, ca, deórece budgetele pre anulu 1858 sî 1869 nu se mai pom amend, sa se voteze budgetulu pre an. 1868 din caus’a scurtimei timpului in sume generali, eara cu privire la budgetul» pre a. 1869 dice in propunerea sa: „Ministeriulu sa se provoce, ca sa presenteze câtu mai curendu pre anulu 1869 budgetulu ministerieloru sî totu ce nu sta in legătură cu delegatiunele si cu legile urinarei, care inca nu suntu sanctionate. Onorat’n casa sa otarasca insa, ca va luă la consultare partile acestea ale budgetului inca inaintea delegatiuneloru, si reductiunea finala a budgetului o va amend pre timpulu acei’a, cându se va curm’a lucrulu delegatiuneloru. Propunerea lui Deak se cetesce, se otareste, ca sa se tiparesca, sî in siedinti’a viitóre sa se aduca la ordinea dîiei. Cu acestea ae încheie siedinti'a la 11 ore. Siedinti’a din 21 Septembri. După carea protocolului sî după incurgere, mai auzentimultorii petitiuni vine la ordinea dasei propunerea lui Deak. Contele Luci. Raday se invoiesce cu partea aceea din propunere lui Deak, care privesce votarea budgetului pre a. 1869 sî adauge numai, ca totu odata sa se asterna casei si ratiotinsulu despre a. 1867.. eara in privintia budgetului pre a. 1868 e de părere sa se prelungiasca indemnitatea. Urmeza o desbatere generala mai îndelungata; unii suntu pentru, alții contr’a propunerei lui Denk, pentru propunere este sî ministrulu de Finantia Lonyay, observându ca ministeriulu sî pote da untiotinsulu pentru a. 1867, cându va așterne budgetulu prea 1868. In fine Deak sî motivezi de nou propunerea sa, carea se primesce de majoritate, puține Venindu la desbaterea speciala sî facendu-se amendamente, ambele proiecte de lege se dau sa se tipareasca sî la timpulu seu voru veni la ordinea dîsei. Ministrulu de finantia Longay asterne premis’a dietei projectulu budgetului prelanga elaboratele escerpte ale comissiunei finantiale. Ministrulu Gorove preda dietei projectulu de lege pentru stergerea decimei vinului, si cu acestea se incheie siedintt’a la 1 ora. De la universitatea sasesca. Universitatea sasesca in siediuti’a sea din 22 a lunei curente, dupa ce au verificatu si pre alu 22-lea deputatu alu scaunului Chedintiu Schuller Libley, au pasîtu la pertractarea formale a proiectului asternutu din partea deputatilor Bistrittei , care era putu pre tapetu pentru siedinti’a acest’a. Proiectulu despre care ne este vorb’a suna : „Cu universitatea natiunala (firesce sasésca) se statoréscu unu statutu despre compunerea sî alegerea tuturoru corpuriloru representative, precum a comunitatiloru comunale si cetatiene, adunariloru scaunale, precum sî a universitatiei natiunale — sî acast’a (statulu) înainte de superarea (deciderea) lui dafinitiva, a lu comunică scauneloru respective spre a-si da parerea asupra i.u Nu voiu sa amintescu aici, tóte observatiunile pro si contra ce s'au facutu din partea deputatiloru respectivi la acestu proiecta, — care in urma cu majoritate de voturi s’au primitu , — incredinicandu-se unei comissiune din 5 membrii pentru 6tatorirea lui — ci voiu mai multu se consta-