Telegrafulu Romanu, 1868 (Anul 16, nr. 2-104)
1868-09-19 / nr. 75
‘208 ítfrn vülnLa in treb’a infintierei metropoliei, ci fiindu impedecatu de impreghirari, de a me putea consulta cu bărbații noștri, amu lucratu si singurii in intieresulu posilivdoru institutiuni bisericesci Sî asia amu lucratu uneori singuru spre ajungerea dorintiloru nóstre bisericesci , precum ii impuneau canonele , dara nu spre introducerea sî stabilirea vre-unui absolutismu ierarchicu, care eu totu deun’a l’amu combatutu, sî despre care esista in afacerile mele cele mai lămurite dovedi. Dara astadi, cându ti-au venitu Tie, noule Ierusalime iéra si lumin’a sî murirea Domnului preste line au resaritu , — depuiu cu deseversîla odihna sufletesc» Iota competinti’a legislativa sî administrativa a bisericei ióstre natiunale in mânile Congresului present» sî ale aceloru viitóre congrese, care singure suntu representantiele legali si canonice a intregei mistre provincii metropolitane, prin urmare competente , de a duce sî conduce trebile administrative economice bisericesci, scolari sî fundationali. De astadi incolo depuiu si responsabilitatea pentru ulterior a sorte a bisericei in manile acestui congresu sî coloru viitóre sî me mângâiu , râci cutediu sa dîcu , ca nu indesierlu amu alergatu, nici indesierlu m’amu ostenitu — Filipis. Capu li. v. 16. — ca si amu alergatu, ca sî cum n’asi fi sciutu, unde slergu , nici amu data cesboiu, ca sî cum a-si si batutu vazduhuiu — I Cor Capii IX. v. 26. — ci lupta buna m’amu luptatu , curgerea amu plinitu, sî credinti’a amu pazitu, si Timot. Cap. IV, v. 7. sî ca astadi potu sa me rogu de lumnedieu , cu acum sa me slobozésca pre mine in pace, ca vediura ochii mei mântuirea lui, carea au pregatitu înaintea felieloru tuturoru Româniloru de relegea gr. resariléna dai Ungari’a sî Ardeiu ! Luc’a i. v. 29—31. — In momentele aceste mari, care făcu in biseric’a nóstra ecumenien o epocha însemnata, me rogu de ■ Odien pre umiliu, câ Congresulu nostru presentu sî cere viitóre sa desvólte după sfatuluseu dumnicdicescu astfeliu de afaceri, care sa merite de a fi caracterisate de cartea unui’a nascutu fiiului seu, a Domnului si Manituitoriului nostru lisusu Christos, scrisa nu cu negrela, ci cu Ducitulu Dumnedieulu celui viu, nu in table de piatra , ci in tablele cele trupesei ale inimei Domnieloru Vostre , sî ale inimei membriloru dela viitórele Congrese, pentru ca numai astfel tu facendu Tu, noule Ierusalime ! Te vei înnoi, sî vei justifie din fapte, ca ti-au veniu tie earisi lumin’a, sî ca marirea Domnului earasi preste tine au resaritu , sî ca acesta casa Ta la lu o au zidiu. Fiiulu o au insaritu, sî Duchulu santu o au santitu. Care tóle fia, fia Aminul Acestea primiliendu dechiaru congresulu naționalu bisericescu romaim conchiematu pre 16 Septembre 1868 de deschis». Congresilu uatmnalu bisericesc« româim Inca de Vineri după amedi începu a fi cur- Stilu amblatoriloru pre stradele Sabiiului mai vin. Vivacitatea acést’a crescîift dóu’a dî, Sambata, idra Dumineca dimineti’a era de totu mare. Si viéti’a arest.’» in Sabiiu cine o aduce ? Membrii congresului nostru. Dumineca dimineti'a se aduimra membri căli erau deja sosiți la biseric’a „Schimbarei la falia“ din cetate. Câlva inceputulu S. Lturgii preotimea carea servea sânt’a Liturgia in acea dî. e.sî imbracala in vestmintele cele bisericesci sî după densa totu adunarea din biserica preoți sî mireni, sî se îndreptară cu totii câtva resiedinli’a metropolitana. Cea dintâiu intra cu crucea sî Evangeli’a in resiedintia, cea din urma a formatu spalieru intre resiedinlia sî biserica. Intorcendu preotimeni urmau Archipastorii , Escelenic’a Sea Archiepiscopuluiî Metropolitulu Andreiu, sî Ilustritatile Lom Epscopii Trocopiu sîlvanusî acestor’a au urmatu in rendu cuviinciosu cei ce formaseră spalierulu până cându intrara cu totii in biseri.a. Aci Pre Sântilulu Metropolis se imbracâ spre a celebra cu preotimea împreuna sâns’a Liturgia, sub decursi Iu cărei se faci si chiamarea Stului Dudiu. Dupa finirea acesteia, se intersera Pré Santiere ioru in modulo are tutu la inceputulu servitiului ddicescu in ressedintia metropolitana. Acum urmara prescubrile deputatiloru si a altor «inoratiori la Pré Santiere Sele sî mai tare in mesa pantru unu numeru de deput d! la Esc. Set Metropolitulu. Luni demaneti'o pre la optu ore mulțimea de deparati congresuali sî alti iubitori de a fi de falia la solemnitatea acest’a se îndreptau spre biseric’a „Schimbarea cu făli» din cetate“, penru ca sa ia »parte sî sa asiste la deschiderea congresuli primit după o întrerupere astă îndelungata. La 9 ore erau deja adunați membrii in biserica sî cuprinsera locurile destinate pentru densii , ierii din auditori câți se putură prevede cu bilete de intrare si ocupare parte in chorulu bisericei parte aprópe de intrare josu sub dium locurile Ioru. De fatia se aflau la més’a pbsidiala si ambii Episcopi de dieceze Aradului sî Carensebesiului. llustritatea Sea dlu Spcrelariu de statu Georgiu Ioanoviciu , după o introducere care aminti însemnătatea congresului adunalu cu respectu la istori’a sî ia împlinirea unei dorintte asa de mari propune alegerea unei deputatiuni carea se invite pre Escelenti’a Sea Președintele congresului la adunare Deputațiunea se alege sî se pune sub conducerea Pre Santiei Sele Episcoliului Aradului. După unui restimpn de vre-o câteva minute deputatiunea se intorce sî iu cunosciintiaza pre Congresu despre venirea Escelentiei Sele Acesta scrie o primesce congresulu cursa traiasca.“ In data după aceste sosesce Escelenta Sea Metropolitulu sî congresulu sculanduse repetiesce de trei ori „sa traiasca“ Espel Sea ocupa scaunulu presidiiile sî face numai de câtu propunerea de a se alege .9 notari provisori, din fia—c.ire diecesa câte trei. Deci se alesera : Părinții Prot. Hosiesen, sî Au— dreieviciu sî P. Anca din eleru, sera dintre laici Dr. Meniu, ndv. Cosma, jade preces. Mangiuca, Auscvult, Brainsce, Dr. Iîailu si M. Besant. Ocupasdu acesti’a locurile la més'a presidiaJa Presiedinte se rostesce cuventarea ce o amu impar—tasitu mai susu. Acesta cuventare nu o descriemu mai departe, ea va mărturisi insasi de sine. Adaugemu ca impressiunea produsa de deus’a a fostu mare, sî ca nu a lasatu nici o anima cu simtiu omenescu nemiscata de puterea ei. La deosebie lunuii fu întrerupta de aclamatiuni, cari la fine se repetita mai de mlte ori. Congresulu se deehiura de desebisu. Terminânduse acest’agres, cere plenipotent fie deputatiloru, apoi aduce la cunoscinti’a congresului ca Pres. s’a ingrigitu de unu regulamentu de afaceri provisoriu Dec+*cere procetirea amintitului regulamente si daca va corespunde •cerintieloru, atunci congresulu Iu va primi, deca nu, congresulu va elaboră altulu. Mai multe voui ceru impartirea regulamentului ceea ce se sî făce sî fiindu ca se primi propunerea făcuta de presidiu Dr. Maniu cetesce proiectulu regulamentului, dupa cetirea proiectului D. Cons. minist. Ioannldineanu, considerându, ca după natur’a lucrului e de lipsa sa si da congresulu orecare duosura pentru ordinea desbateril orusî ca e o convicțiune generala, entinciata sî din partea înaltului prvsidiu , cum ca stabilirea definitiva a regulamentului pentru afacerile interne a le congresului este unu dreptii ne— disputa verii »Iu congresului, din care causa sî projecturu de falia s’a presentatu numai pentru primire provisori», propune : 1. sa se primesca acestu projeclu, cu emiterea lui 25, de cunosura provisoriu pentru afacerile interne, până ce va stabili congresulu insusi unu regulimeitu definitivu in privinti’a acest’a ; 2. constatându-se drepturi congresului pentru de a face regulamentulu definitivu alu afaceriloru interne, numai decâtu (lupa a C tu Iu verificarei sa se esmita un’a comissiune spre elm rarea acelui’a. D. vine com te Sigisuinndu 1 Popoviciu Des- S‘anu din contra obiectându , ca acesta propunere presupune constituirea congresului ca intemplate, e de părere, ca vnabile de tote trebuie sa se intemple verificarea membriloru congresuali sî propune , sa se imparta deputații întregului congresu după decese in 3 secțiuni, cari un’a pre alt’a sa se verifice. Dintre deputati insinuați la vorbire DD. Branu de Lemetii, D. Maniu, cav. de Puscariu, Ioanoviciu, Protosing. Popea , Bic’a se alatura lângă vorbirea Dini deputatu Alduleanu ; iéri DD. deputat Dr. Glodanu, Radulescu, Dr. Tincu, Măcelărit, Bonciu , Ioanescu , Moldovanu sî Alexiu Popoviciu spriginescu propunerea dlui deputatu Sigismundu Popoviciu. D. deputatu Piposiu face o a trei’a propunere, ca presidiulu sa denumesca câte 10 membri din fia-care diecesa dintre deputații cei nedificultati, sî acesti’a sa formeze comisiunea verificatóriu. Desbalându-se obicciulu din destulu s’a procesu la votisore sî s’a decisa cu majoritatea votuîitoru ca : piu...uM presentatu de t’elejilra Sea. Diu presiedivito se pjirpesce de regulamentulu provisoriu pentru afacerile interne pan? ce va stabili insusi congresulu regulamentulu definitivu in asta privintia. După aceea in intielesului. 4 alu acestui regulamentu s’au ceritu registrulu acelora deputați, in contra caror’ariu au sositu nici o reclamatiune sî cercetanduse credentiunalele dintre membrii presinti se declara de verificați : 1. din Archidieces’a Transsilvaniei. D. V. protopresbit. Petru Badda, Nicolau de Crainici, Ioann Hani», Ioann Melianu, Nicolau Popea nrotosincelu, Ioann Petricu, Ioann Raliu, Vasiliu Rosiescu , Parteniu Trombitaim, Ioann Alduleanu , cons. ministerialii ioanu Buzura jude^procesualu. Dr. loanu Borcea advocatii sî fiscalu consist. Ioanu Branu de Lemehy capilatu suprema in pensiune, Moise Branisce , ascultantu ln curtea de casatiuie. ioanu Filipescu percept, reg. Dr. Iosifu Gallu secret. In tabl’a septemvirala sect. Transilvanei , Dr Vasiliu Glodariu profesorii : Nie Macinariu cons. gubernalu, ioanu Noacu maj. ces. reg. in pensiune, Mirimilu Ordonasio advocatu, Ioanu liposiu, comite supremii in pensiune, ioanu Paraschivu, secret, magistrati iulu, loanu care de Puscuiu consil. de secțiune la minist. de cultu. Dr. Avramii Tincu advocatu. N. Iieces’a Aradului. Preoți: Petru Anc’a, Simionu Bic’a pompres., Petru Chirilescu prot. Ioanu Groz’s prot. Partenie Gnnescu paroihu, Moise Porumibu paroihu, Mironu Romanu protd Smcelu. Ioanu Rissu parociu si prof. la preparamîie, Ioanu Tieranu prof. Georgiu Vasilieviciu. 31 i reni : Michailu Bnzan, asesorii la sedria comitatensa, Sigismundu Bortea ,proto-notariu comitat., Stefanu Borosiu advocatii, Ioanu Bic’a notoriu comunalu, Demetriu Boriciu advocati, Petru Cermen’a, căpitănii, Parteniu Cosma advocați, Lazaru loncson advocatu si fiscalii consistoriali. Dr. Alan. Mnianu Marienescu asesori la sedin’a comitatensa, Ioanu Moldovanu notariu cornuuatu, Alessiu Popoviciu advocatu, Sigismundu Popoviciu v. cernite comitatensu, Constantinu Radulescu advocatu, Nicolae Zsig’a comerciantu. III Dieces’a Caransebesiului. Preotii : DD. Protopresbiteri, Nicolae Andreieviciu, Simeonu Dimitrieviciu, Dimitrie Iacobescu, Alessandru Ioanoviciu, Atanasiu Ioanoviciu , Georgiu Pesleanu, Ioanu Popoviciu, Iosifu Popoviciu, Iacobu Petroviciu, Ioane Seimanu. Mirenii: Ioanu Babosianu locotenente supr. Mihailu Buzea aspiranta Fauru comite suprema , Simeonu do oficierii, Ioanu Mangiuc a judo cerc. Dr. Aurelia Maniu advocatu, Ioanu Ianculescu perceptorii generalii comit tensu, Georgiu Ioanoviciu secretarii de statu, Ioane Popoviciu capilanu ces. reg. Vasiliu Popoviciu comerciantu, Ioane Posta. Nicolae Raichieiu locoteninte supremu, Iosifu Siracinu, maioru ces. reg. Georgiu Stanu locotente supr. Credentionalulului deputatu Dr. Vasiliu Glodariu, sunându din smintéla espeditionala pre numele Iosifu sî nu Vasiliu Glodariu, pre bas’a relatiunei suplemórie a comissiunei respective de alegere s’a coresu pre numele Dr. Vasiliu Glodaru. Constatându-se, ca numerulu membriloru congresuali verificați, fiindu vre-o 70 trece diumetate din numerulu tuturoru membriloru. Escelenti’a Sa Dlu presiedinte pre bas’a lui 5 alu regulamentului provisoriu de afaceri interne provocă congresulu la alegerea definitiva a notariloru , dintre cari 3 au sa fiu din elevu sî 6 din mireni cu respectu la cele 3 decese representate in Congresu, spre care scopulu deputata Fauru propune suspenderea siedintiei pre unu partariu de ora pentru a se consultă asupra personalelor legende; acesta propunere o sprjinesce si D. Macelariu cu acelu adausu , ca spre a castiga tempu sa se alega totu adi sî membrii comissiunei de verificare sî cele pentru statorirea unui regulamentu definitivu in privinti’a afaceriloru interne, sî timpulu câtu e suspendata si edinti’a , sa se folosească sî pentru o contielegere asupra acestoru membrii. Ambele propuneri se primesc unandun cu aceea observatiune, ca fiecare dintre aceste comissiuni are sa costea in intreresulu §lui 9 a regulamentului provisoriu din 3 preoți si 6 mireni cu respectul a diecese. Pressedintele suspeturiza dar siedintele pre unu patrariu de ora.