Telegrafulu Romanu, 1868 (Anul 16, nr. 2-104)
1868-09-21 / nr. 76
Teleffrntulu ese de done ori pe nepte- Riana : joia ( II)liminec’a. — Prenmnerul iunra se sare in Sabiiu la espeditur’a foiei pe afara la c. r. poște , eu hani pat’a prin scrisori francate, adresate catra espeditura. Freiiuiu prenumeratiu j nei pentru Sabiiu este pe arm 7. 11. v. a. ear pe o jumetate de anu 3. 11. 50. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pen.. Sabiiu,in 21 Septembre (3 Oct.) 1868. Itru provinciele din Monarchia pe urmarm 18 fl. era pe o jumătate de anii 4 fl. v.a. I Pentru prine. si tieri străine pe anii 2> per anu. H fl v. a. I Inseratele se platescu pentru I inteia ora cu 7. cr. siculu , pentru fa darra ora cu 52 cr. si pentru a trei’a repetire cu 3 cr. v. a. XTM 76. AVLL XVI. La cererea ce s’au făcutu din mai multe pârli, in interesulu publicului nostru, vomu edi „Telegrafulu Romanul, pre tempulu câtu va dura sulu mai de multe ori , sî respective déca congreva si materialu totu a dóu’a dî. Prospecta congresualu. Ori câtu de mare a fostu silinti’a nóstra de a fi esacu in referatulu nostru despre congresu, trebuie sa marturisîmu ca suntemu departe de a fi descrisu totulu după cum esista in realitate. Ni amu trebui sa ne impartimu in mai multe parli sa avem mai multe mâni pentru ca sa putemu îndeplini tablouru, carele sa puna pre cetitori in stare de a ave inaintea vechiloru totu, dara totu ce se petrece In Sabiiu dela convenirea membriloru congresului nationalii bsericescu alu Romaniloru de religiunea gr or. din Transilvani’a sî Ungari’a Cu tote aceste ne tienemu de datoria a face aceea ce potu puteri omenesci sî a sebitiu incătva sî acele ce nu potu incape in cadrele relatîuniloru despre siedinitele publice. Cetitorii apoi voru ave bunetate a pune tóte la locurile unde se cuvine sî si vom face ei in modulu acest’a ión’a care sa o aiba despre congresu, despre aceea corporatiune, carea in adeveru e inaliiatori’a de anima. Inca înainte de începerea siedintteloru publice pentru înlesnirea lucruriloru in acestea, membrii aflama cu cu cale a se întruni in conferintie private, a discută sî pregăti lucrurile ca sa póta merge cu iunel’a cu care cetitoriulu póte vede ca au decursu siedinttele tienute pana acum. După acést’a se făcu impartirea in comissiuni, cari sî ocupa pre deputatii mai totu tempulu câtu prisosesce dela conferintiele private sî siedinttele publice. Acestea inca e unu mediu prin care lucrurile se accelereza, dara e si posibila decurgerea loru neteda, incâtu fara de a ne măguli, putemu duce in consciintia curata, ca acestu corpu este la inaltimea missiunei sele. Comissiunile au toté importanti’a loru , astă d. e. comissiunea pentru elaborarea regulamentului de organisare a provinciei metropolitane. Acest’a are sa elaboreze unu proiectu, carele sa fia basca desvoltarei vietiei nóstre natiunali bisericesci. Importanti’a regulamentului acestui’a nu l’a póte pierde din vedere nici decum sî interesulu ce ’lu descoperitu congresulu cu alegerea unei comissiuni asta numeróse suntemu dej’a incredintiali ca au trecutu sî asupra comissiunei. Totu asta de însemnata e acea pentru elaborarea unei proceduri in lucruri disciplinarie sî divortiale. La afacerile deosebirei a aceloru parti cari suntu inca mestecate cu serbi vedemu cae rugatu a partaripâ sî Pre Santi’a. Sea, Părintele Episcopu alu Aradului sî adeca la comissiunea respectiva spre a da deslusirile necesarie, de cari, pentru cunoscinttele detaiate ce le are in lucruri de acesta natura, Pro Santi’a Sea dispune mai bine. Si asta luându tóte comissiunile de a rendulu la tóte vomu afla insemnetate mare, care sa atraga interesulu connationaliloru nostri cu deosebire aceloru ce se tiemu de biseric’a resaritena. Un’a din comissiunile mai recente nu o putemu trece cu vederea acest’a este cea emisa la propunerea Diui deputatu Borlea , pentru proiectulu ministrului de culte incatu acel’a cu mesurile espuse acolo pentru scóla se pare a vatama autonomi’a bisericei nóstre in punctulu scaleloru. Incâtu se pare, dîcemu, pentru ca, folosindune de observarea dlui deput, Babesiu a da o părere decisa după prima cetire a proiectului nu se póre. Cu tóte aceste temerea membriloru congresuali e justificata sî obligațiunea congresului este de a veghia asupra autonomiei bisericesci castigata cu atât’a greutate, carearatemenduse in oricare parte, aru fi ca o nava care póte lua apa si carea in urma se aru putea face netrebuinciósa pentru plutire. Punctulu acest’a atinsu de dlu Borlea este unulu din cele mai esenteîe, pentru ca inftuiati’a lui severa in sinulu familieloru sî póte ave urmări asupr’a generatiuniloru viitórie. Fiindu ca detaiurile le facemu cunoscute mai la vale , credemu ca si din cele schitiate pana aci, cetitoriulu sî va face idea despre fisionomi’a si despre activitatea congresului nostru.— Aceste preminendu-le revenimu mai in detaiu la lucrările comissiunei de 27. Sicdinti’a I. a comisiunei de 27. s’a tienutu in 30. Sept. in carea infatistându-se 22 membri, s’a purcesu la constituire, si prin aclamatiune s’a alesu viciu 1. de preside D. deputatu Georgiu Ioanu 2. de notoriu D. deputatu Ioane Pușcariu 3. de referințe D. deputatu Ioane Albulea mu 4. de referințe substilulu D. deputatu Nicolae Popea. Astfeliu constituindu-se comisiunea, indata s’a sî aflalu de necesariu a hotărî vnnainte de tóte modulu de procedere la lucrările comissiunei, adeca : cum se lucra comissiunea ? sî s’a decisu după o consultare , ca operatulu Escelentiei sale, sa se predea la u nu membru alu comisianei cu insarcinarea, ca acest’a studiandu operatulu, sî combinându părțile lui connecse de ameruntulu, se faca o propunere comisiunei întregi despre împărțirea materiei. Cu afacerea acest’a fu insarcinatu referințele comisiunei D. Alduleanu, apoi s’a incheiatu siedinti’a, sî spre convenirea cea mai de aprópe s’a determinatu dou’a urmatóre. II. A dou’a siedintia a comisiunei de 27. s’a tienutu in 1. Oct. c. n. in carea referințele face urmatórea propunere : Sa se imparta comissiunea intrega in 3. subcomisiuni, cu operaturu intregu după partile lui connexe in 5 puncte principale , cari apoi se vina la subcomissiuni, sî adeca: a. organismulu bisericei intregi peste totu de josu dela parochii, până susu la mitropolia, b. organisarea congresului bisericescu, in care se cuprinde sî legea electorala, c. regularea fonduriloru sî a episcopieloru, d. trebile școlare, e. regularea parochieloru. Din aceste 5. punte se póte vede indata missiunea cea prea,sî ponderósa a comisiunei de 27. Referințele mai departe e de opiniunea , că lasandu-se tempu membriloru de a combină acesta propunere, de astadata sa se încheie siedinti’a, sî după amediadi sa se continue. In urmarea acestei’a, comisiunea si-a disolvatu siedinti’a. Sied. III. 1. Oct. d. am. Referintiele recapitulându impartirea operatului intregu in 5 punte, sî motivându acesta împărțire, propune a se decompune comisiunea in trei subcomisiuni, cari primindu insarcinarea de a prelucra materialulu impartitu, la tempulu seu se refereze , in siedinti’a plenara a comisiunei de 27. sî adeca subcom. I. sa se ocupe cu organismulu bisericei in generalu, sî cu organisarea congresului in specie, subc. II. cu organisarea fonduriloru sî a episcopieloru. Subcom. III cu trebile școlare , sî regularea parochieloru. Referințele propune mai departe a se staveri unele principii generali , cari sa servesea de cinosura, sî de iniireptariu la fia-care comissiune , că nu cumva o comissiune sa lucre după unu principiu ier a ceea Ialta după altu principiu. Desî erau păreri diferite despre impartirea materialului la subcomissiuni, totuși in urma comissiunea s’au învoitu la impartirea propusa prin referințe , sî acii s’au purcesu la decompunerea comissiunei in 3. subcomissiuni seu secțiuni in modulu urmatoriu: s’au alesu in subcomisiunea. I. D. Popea , Alduleanu , Branu-Leményi , Romanu, Babesiu, Cosm’a, Pesteanu, Georg. Ioanoviciu, Maniu. II. DD. Hani’a , Pușcariu , Măcelăria , Bic’a , Ales. Mocioni, Radulescu, Iorin Popoviciu, Seracim, Ant. Mocioni. III. DD. Metianu , Piposiu , Hodosiu , Russu, Sig. Popoviciu, Cermen’a, Iacobu Popoviciu,Fauru, Pascu. După acést’a se staverescu urmatórele principii generali: 1.) Operaturu Escelentiei Sele servesce de materialii sî de bas’a generala a lucruriloru, fara ca in adangere, modificare sau strămutare sa fie legate manile subcomissiuniloru, 2.j organisarea sa se baseze pre sistem’a representativa sinodala, 3.) pretutindenea sa observeze proportiunea de până acum’a, adeca 1/3. formeza preoții, 2/3. parti formeza mirenii, incependu dela sinodulu protopresviteralu păna susu la congresulu metropolitanu, 4.) Presidiulu are sa-lu porte preoții, 5) Căușele dogmatice nu se tienu de feliu de lucrările comissiunei, ci numai cele administrative, economice si judiciare, cari suntu de natura mirenésca. Aci s’a escatu o desbatere mai lunga sî vivace s’au pusu adeca întrebările: ca őre mirenii sa iee parte la Consistoriu ori ba ? cari suntu căușele civile sî cari cele dogmatice ? apoi: cine e forulu in cause disciplinare ? déca mirenii au dreptu a alege pre preoți: óre au dreptu a-i sî destitui déca nu vom corespunde chiemarii loru ? etc. sî in urma se convoira toti la aceea, ca întrebarea acést’a, studiendu-se sa se iee la desbatere atuncea, candu va fi vorb’a de consistorii, sî de procedura. Atuncea cu multu mai usioru se va putea face o paralela intre căușele strinsu dogmatice, civile, sî disciplinare, decâtu acum’a, cându organismulu bisericei întregi nici nu s’au pusu in lucrare. Sî cu acést’a siedintia s’au incheiatu. S i e d i n t i’a IV. in 2. Oclobre a. c. Fiinduca subcomisiunile suntu alese, urmeza decompunerea faptica a comissiunei de 27 precum sî împărțirea materialului intre ele, avendu fie care subcomisiune a se constitui, sî totodată fie-care comissiune are a in cunosciintiu pre noviciu presidele comissiunei de 27 D. Georgiu Ioade spre pressedintii, notarii sî referintii subcomisiuniloru respective, ca in casa de lipsa acesti’a toti sa se pota pune in cointtelegere, sau si a conchiama comissiunea intrega la siedintie plenare. In urmarea acestor’a subcomisiunile s’au retrasu in localitățile sele ca sa-si incepa lucrările. Comissiunea esmisa pentru elucrarea unei proceduri in cause matrimoniali sî disciplinare s’a constituitu, alegându de presiedinte pre D. protopresbiteru Hane’a sî de secretariu pre D. Gallu. Cum audîmu s’a sî apucatu de ventilarea principieloru generali pentru aceste proceduri sî e verosimilu ca sî aci se va lua de base tratatulu respectivu din compendiulu dreptului canonicu edatu de Escelenti’a sea P. Metropolis. Congresilii natumalu bisericescu românii Siedinti’a a dou’a se tînîi in 17/29 Sept. sub presidiulu ordinariu. Indata la inceputu se cetesce protocolulu siedintiei precedente din 16/28 Sept. a. c. si după puține modificări se autentica.