Telegrafulu Romanu, 1868 (Anul 16, nr. 2-104)

1868-09-21 / nr. 76

Teleffrntulu ese de done ori pe nepte- Rian­a : joi­a ( I­I)liminec’a. — Prenmne­­rul iunra se sare in Sabiiu la espeditur’a foiei pe afara la c. r. poște , eu hani pat’a prin scrisori francate, adresate catra espeditura. Freiiuiu prenumeratiu­­ j nei pentru Sabiiu este pe arm 7. 11. v. a.­­ ear pe o jumetate de anu 3. 11. 50. Pen­tru celelalte parti ale Transilvaniei si pen.. Sabiiu,in 21 Septembre (3 Oct.) 1868. I­tru provinciele din Monarchia pe urm­arm 18 fl. era pe o jumătate de anii 4 fl. v.a. I Pentru prine. si tieri străine pe anii­­ 2> pe­r anu. H fl v. a. I Inseratele se platescu pentru I inteia ora cu 7. cr. siculu , pentru fa darra ora cu 5­2 cr. si pentru a trei’a repetire cu 3 cr. v. a. XTM 76. AVL­L XVI. La cererea ce s’au făcutu din mai multe pârli, in interesulu publicului nostru, vomu ed­i „Telegra­­fulu Romanul, pre tempulu câtu va dura sulu mai de multe ori , sî respective déca congre­­va si materialu totu a dóu’a dî. Prospecta congresualu. Ori câtu de mare a fostu silinti’a nóstra de a fi esacu­ in referatulu nostru despre congresu, tre­buie sa marturisîmu ca suntemu de­parte de a fi descrisu totu­lu după cum esista in realitate. Ni amu trebui sa ne impartimu in mai multe parli sa avem mai multe mâni pentru ca sa putemu îndeplini ta­­blouru, carele sa puna pre cetitori in stare de a ave inaintea vechiloru totu, dara totu ce se petrece In­ Sabiiu dela convenirea membriloru congresului nationalii b­sericescu alu Romaniloru de religiunea gr­ or. din Transilvani’a sî Ungari’a Cu tote aceste ne tienemu de datoria a face aceea ce potu puteri omenesci sî a sebitiu incăt­­va sî acele ce nu potu incape in cadrele relatîuni­­loru despre siedinitele publice. Cetitorii apoi voru ave bunetate a pune tóte la locurile unde se cuvine sî si vom­ face ei in modulu acest’a i­ón’a care sa o aiba despre congresu, despre aceea corporatiune, carea in adeveru e inaliiatori’a de anima. Inca înainte de începerea siedintteloru publice pentru înlesnirea lucruriloru in acestea, membrii a­­flama cu cu cale a se întruni in conferintie private, a discută sî pregăti lucrurile ca sa póta merge cu iun­el’a cu care cetitoriulu póte vede ca au decursu siedinttele tienute pana acum. După acést’a se făcu im­partirea in comissiuni, cari sî ocupa pre deputatii mai totu tempulu câtu prisosesce dela conferintiele private sî siedinttele pu­blice. Acestea inca e unu mediu prin care lucrurile se accelereza, dara e si posibila decurgerea loru neteda, incâtu fara de a ne măguli, putemu duce in consci­­intia curata, ca acestu corpu este la inaltimea missi­­unei sele. Comissiunile au toté importanti’a loru , astă d. e. comissiunea pentru elaborarea regulamentului de organisare a provinciei metropolitane. Acest’a are sa elaboreze unu proiectu, carele sa fia basca des­­voltarei vietiei nóstre natiunali bisericesci. Impor­tanti’a regulamentului acestui’a nu l’a póte pierde din vedere nici decum sî interesulu ce ’lu desco­­peritu congresulu cu alegerea unei comissiuni asta numeróse suntemu dej’a incredintiali ca au trecutu sî asupra comissiunei. Totu asta de însemnata e acea pentru elaborarea unei proceduri in lucruri disciplinarie sî divortiale. La afacerile deosebirei a aceloru parti cari suntu inca mestecate cu serbi vedemu cae rugatu a partaripâ sî Pre Santi’a. Sea, Părintele Episcopu alu Ara­dului sî adeca la comissiunea respectiva spre a da deslusirile necesarie, de cari, pentru cuno­­scinttele detaiate ce le are in lucruri de ace­­sta natura, Pro Santi’a Sea dispune mai bine. Si asta luându tóte comissiunile de a rendulu la tóte vomu afla insemnetate mare, care sa atraga inte­resulu connationaliloru nostri cu deosebire aceloru ce se tiemu de biseric’a resaritena. Un’a din co­missiunile mai recente nu o putemu trece cu ve­derea acest’a este cea emisa la propunerea Diui deputatu Borlea , pentru proiectulu ministrului de culte incatu acel’a cu mesurile espuse acolo pentru scóla se pare a vatama autonomi’a bisericei nóstre in punctulu scaleloru. Incâtu se pare, dîcemu, pen­tru ca, folosindune de observarea dlui deput, Ba­­besiu a da o părere decisa după prim­a cetire a proiectului nu se póre. Cu tóte aceste temerea membriloru congresuali e justificata sî obligațiunea congresului este de a veghia asupra autonomiei bise­ricesci castigata cu atât’a greutate, carea­­ratemenduse in ori­care parte, aru fi ca o nava care póte lua apa si carea in urma se aru putea face netrebuinciósa pentru plutire. Punctulu acest’a atinsu de dlu Borlea este unulu din cele mai esen­­teîe, pentru ca inftuiati’a lui se­vera in sinulu familieloru sî póte ave urmări asupr’a generatiuniloru viitórie. Fiindu ca detaiurile le facemu cunoscute mai la vale , credemu ca si din cele schitiate pana aci, cetitoriulu sî va face idea despre fisionomi’a si despre activitatea congresului nostru.— Aceste premin­endu-le revenimu mai in detaiu la lucrările comissiunei de 27. Sicdinti’a I. a comisiunei de 27. s’a tienutu in 30. Sept. in carea infatistându-se 22 membri, s’a purcesu la constituire, si prin aclamatiune s’a alesu viciu 1. de preside D. deputatu Georgiu Ioanu­ 2. de notoriu D. deputatu Ioane Pușcariu 3. de referințe D. deputatu Ioane Albulea mu 4. de referințe substilulu D. deputatu Nico­­lae Popea. Astfeliu constituindu-se comisiunea, indata s’a sî aflalu de necesariu a hotărî vnnainte de tóte mo­dulu de procedere la lucrările comissiu­­nei, adeca : cum se lucra comissiunea ? sî s’a de­­cisu după o consultare , ca operatulu Escelentiei sale, sa se predea la u n­u membru alu comisi­­anei cu insarcinarea, ca acest’a studiandu operatulu, sî combinându părțile lui connecse de ameruntulu, se faca o propunere comisiunei întregi despre împărțirea materiei. Cu afacerea acest’a fu insarcinatu referințele comisiunei D. Alduleanu, apoi s’a incheiatu siedinti’a, sî spre convenirea cea mai de aprópe s’a determinatu dou’a urmatóre. II. A dou’a siedintia a comisiunei de 27. s’a tie­nutu in 1. Oct. c. n. in carea referințele face urma­­tórea propunere : Sa se imparta comissiunea intrega in 3. sub­­comisiuni, cu operaturu intregu după partile lui con­­nexe in 5 puncte principale , cari apoi se vina la subcomissiuni, sî adeca: a. organism­u­lu bisericei intregi peste totu de josu dela parochii, până susu la mitropolia, b. organisarea congresului bisericescu, in care se cuprinde sî legea electorala, c. regularea fonduriloru sî a episcopieloru, d. trebile școlare, e. regularea parochieloru. Din aceste 5. punte se póte vede indata mis­­siunea cea prea,sî ponderósa a comisiunei de 27. Referințele mai departe e de opiniunea , că lasandu-se tempu membriloru de a combină acesta propunere, de astadata sa se încheie siedinti’a, sî după amediadi sa se continue. In urmarea aces­­tei’a, comisiunea si-a disolvatu siedinti’a. Sied. III. 1. Oct. d. am. Referintiele recapitulându impartirea operatului intregu in 5­ punte, sî motivându acesta împărțire, propune a se decompune comisiunea in trei s­u­b­c­o­m­i­s­i­u­n­i, cari primindu insarcinarea de a prelucra materialulu impar­titu, la tempulu seu se refereze , in siedinti’a plenara a comisiunei de 27. sî adeca subcom. I. sa se ocupe cu organismulu bi­sericei in generalu, sî cu organisarea congresului in specie, subc. II. cu organisarea fonduriloru sî a e­­piscopieloru. Subcom. III cu trebile școlare , sî regularea parochieloru. Referințele propune mai departe a se staveri unele principii generali , cari sa servesea de cino­­sura, sî de iniireptariu la fia-care comissiune , că nu cum­va o comissiune sa lucre după unu prin­cipiu ier a ceea­ Ialta după a­ltu principiu. De­sî erau păreri diferite despre impartirea materialului la subcomissiuni, totuși in urma comis­­siunea s’au învoitu la impartirea propusa prin re­ferințe , sî acii s’au purcesu la decompunerea co­missiunei in 3. subcomissiuni seu secțiuni in mo­dulu urmatoriu: s’au alesu in subcomisiunea. I. D­. Popea , Alduleanu , Branu-Leményi , Romanu­, Babesiu, Cosm’a, Pesteanu, Georg. Ioano­­viciu, Maniu. II. DD. Hani’a , Pușcariu , Măcelăria , Bic’a , Ales. Mocioni, Radulescu, Iorin Popoviciu, Seracim­, Ant. Mocioni. III. DD. Metianu , Piposiu , Hodosiu , Russu, Sig. Popoviciu, Cermen’a, Iacobu Popoviciu,­­Fauru, Pascu. După acést’a se staverescu urmatórele principii generali: 1.) Operaturu Escelentiei Sele servesce de materialii sî de bas’a generala a lucruriloru, fara ca in adangere, modificare sau strămutare sa fie legate manile subcomissiuniloru, 2.j organisarea sa se ba­­seze pre sistem’a representativa sinodala, 3.) pre­­tutindenea sa observeze proportiunea de până acu­­m’a, adeca 1/3. formeza preoții, 2/3. parti formeza mirenii, incependu dela sinodulu protopresviteralu păna susu la congresulu metropolitanu, 4.) Presi­­diulu are sa-lu porte preoții, 5) Căușele dogmatice nu se tienu de feliu de lucrările comissiunei, ci nu­mai cele administrative, economice si judiciare, cari suntu de natura mirenésca. Aci s’a escatu o desbatere mai lunga sî vi­vace s’au pusu adeca întrebările: ca őre mirenii sa iee parte la Consistoriu ori ba ? cari suntu căușele civile sî cari cele dogmatice ? apoi: cine e forulu in cause disciplinare ? déca mirenii au dreptu a a­­lege pre preoți: óre au dreptu a-i sî destitui déca nu vom­ corespunde chiemarii loru ? etc. sî in urma se convoira toti la aceea, ca întrebarea acést’a, stu­­diendu-se sa se iee la desbatere atuncea, candu va fi vorb’a de consistorii, sî de procedura. Atuncea cu multu mai usioru se va putea face o paralela intre căușele strinsu dogmatice, civile, sî discipli­nare, decâtu acum’a, cându organismulu bisericei întregi nici nu s’au pusu in lucrare. Sî cu acést’a siedintia s’au incheiatu. S i e d i n t i’a IV. in 2. Oclobre a. c. Fiindu­ca subcomisiunile suntu alese, urmeza decompunerea faptica a comissiunei de 27 precum sî împărțirea materialului intre ele, avendu fie­ care subcomisiune a se constitui, sî totodată fie-care co­­missiune are a in cunosciintiu pre noviciu presidele comissiunei de 27 D. Georgiu Ioa­­de spre presse­­dintii, notarii sî referintii subcomisiuniloru respective, ca in casa de lipsa acesti’a toti sa se pota pune in cointtelegere, sau si a conchiama comissiunea in­­trega la siedintie plenare. In urmarea acestor’a subcomisiunile s’au re­­trasu in localitățile sele ca sa-si incepa lucrările. Comissiunea esmisa pentru elucrarea unei proceduri in cause matrimoniali sî disciplinare s’a constituitu, alegându de presiedinte pre D. proto­­presbiteru Hane’a sî de secretariu pre D. Gallu. Cum audîmu s’a sî apucatu de ventilarea princi­­pieloru generali pentru aceste proceduri sî e verosi­­milu ca sî aci se va lua de base tratatulu respec­­tivu din compendiulu dreptului canonicu edatu de Escelenti’a sea P. Metropolis. Congresi­lii natu­malu bisericescu ro­mânii Siedinti’a a dou’a se tînîi in 17/29 Sept. sub presidiulu ordinariu. Indata la inceputu se cetesce protocolulu sie­­dintiei precedente din 16/28 Sept. a. c. si după puține modificări se autentica.

Next