Telegrafulu Romanu, 1868 (Anul 16, nr. 2-104)
1868-10-24 / nr. 87
B XTM 87. WILI XVI. Telegrafulu est de doua ori pe septemana : joi’a si Duminec’a. — Prenumeratiunea se face * in Sabiiu la espeditur’a I foiei pe afara la c. r. poște , cu bani frat’a prin scrisori francate , adresate catra espeditura. Pretiii in prenumeratiunei pentru Sabiiu este pe anu 7. H. v. a. 1 ear pe o jumetate de anu 3. îl. 50. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pen.. Sabiiu, in 24 Octom vie (5 Nov.)1868. tru provínciele din Monarchia pe unu anu :8 fl. era pe o jumătate de anu 4 fl. v.a. I Pentru princ. si tieri străine pe anu 12. p ©, anu. H f| v. a. Inseratele se platescu pentru inteia ora cu 7. cr. siculu , pentru a dona« ora cu 517 cr. si pentru a trei’« repetire cu 3. cr. v. a. em Amesuratu condusului congresului nostru bisericescu nationale românii sau pusu sub tijiarîu din partea directiunei tipografiei archidiecesane protocolulu congresuale dinpreuna cu Statutulu organicii aiu intregei nostre provincie mitropolitane , si după putîne septamâni se va fi gata. De prisosii aici si a desiate însemnătatea acestei carti pentru viati a nóstra bisericesca ; după părerea nóstra ajunge a rspune atâta, ea ea este de neaparata necesitate pentru fiecare comuna bisericesca, si pentru toti cărturarii nostrii fara deosebire de pusetiune in biserica. Fretinlu unui esemplariu este 1 fi. vai. anstr. Se póte prenumera până la 1 Decembre cal. vechiu. Sabiiu 22. Octomvrie 1808. Direcțiunea tipografiei archidiecesane. La situatii vic torie. Scirile din dalele din urma erau forte alarma- Aru fi credintu omulu ca erumperea unui resbelu este înaintea usiei. Cu deosebire se intarea presupunerea acest’a in urm’a discursului ce se dice ca l’a rostita cancelariului imperialii de Benst in o comissiune a senatului imp., si in carele a demostratu până la evidintia necessitatea de a pune in piciure 800,000 omeni înarmați. Nici in daud a de astadi spiritele nu suntu deplinit liniscite sau celu putieri multumite de acésta surprindere. Pericululu desî nu era dîsu pre falia, dar a se parea a amenintia la apusu că sî la resaritu , pre malurile Ronului sî a Dunărei. Astadi aceleași isvóre începu a depănă sî negă mai intâiu alianti’a cea repetita de atâtea ori intre Russi’a sî Romani’a, o aliantia carea aru fi fostu sa fia manusi’a orientale, carea sa aprinda in acesta parte a continentului nostru materiele dispuse de a inflacara resbdulu. Nu avemu inca sciri de acele cari sa desvolteze sî sa slabesca temerile din occidente sî cari sa dea garanti’a de o decurgere pacinica intre Prussia sî Franci’a 0 singura impregiurare este , carea sî in acea parte face sa spereze lumea, ca încurcăturile intrebariloru europene se voru pute deslega fara de ajutoriulu armeloru celoru nou inventate, cari se intre cu unele pre altele in iuttel’a de a pute stinge mai multe vieți omenesci de pre fali’a pamentului. Impregiurarea acést’a e o carta publicata in dîuaristic’a francesa, cu unu micu comentariu, si de alta parte, despre carea se duce ca este făcuta celu putieru cu autorisatiunea lui Napoleonu alu III. Ce are sa derive lunea dela cart’a , carea însemna epocele dela 1815, prin cari a trecutu Franci’a, si carea in comentariulu seu arata starea de fatia a lucruriloru in Germani’a mai favoritória, decâtu trecutulu, e greu de a spune. Lumea carea iubesce pacea explica manifestatiunea acést’a de unu semnu de pace si in cotu-va conflictulu intre puterea francesa sî germana delaturata. Insa realitatea ne arata tóte puterile mari sî mici înarmate până in crescetu sî armandu-se inca pre puteri. Asta nu aru remane alta sperantia de pace decâtu combinatiunea , ca diplomatii au aflatu espedientulu, ca luptele astazi sa decurgă pre câmpulu finantiaru sî sa consume până atunci sume pentru înarmări sî pregătiri de resbelu, pana cându voru ajunge la impossibilitate sî acea putere sa remana învinsa , carea va gata mai curendu mjlocele de pregatre. . 4 " Mésnn’a acost’a abi^'n finte ajunge, din causa ca insasi desperatiunea pote da schintei’a nefericita, carea sa aprinda elementele nemultuumile la o conflagratiune. Atunci măiestri, cari conducu destinele Europei voru fi pre debili de a domină viforulu ; cu alte cuvinte, espedientulu de mai susu nu aru fi acel’a carele sa calmeze periculii cei mari ai unui resbelu , cari după ce a storsu sudarea, sa pasiasca unu pasiu mai departe, sa atace sî sângele si viati’a popóreloru europene. Possibilitatile dela cari deducemu pacea , precum vedemo, suntu forte reiu deslusitórie chiaru sî cându ele aru fi asta de usiorii reansabile precumu deusioru nile creaza imaginatiunea. Aciléra asta trebuie sa fie curva, prin carea sa se crutie popóreloru calamitățile, de cari se vedu amenintiate prin immultirea arsenaleloru din cari iesa miliónele de arme. A deslega acésta cessiune, va sa díca, a sci aretu modulu acestei cure , e problem’a cea mai grea. Greutatea acést’a vine din interesele cele crucisiite si din nechiauificarea din destul« a principieloru, cari conducu sortile popóreloru. In unu haosu cu aceal’a putie nu ajuta sperantiele, ce se pune cine-va in cutare sau cutare momentu, precum este o cuventare de tronu a regelui Prussiei sau a imperatului Franciei, sî după cum se ascepta in tempulu ~c .TinuT de aprope la ocasiunea deschideriloru corpuriloru legisative in Germani’a si Franci’a, pentru ca nici acele nu potu fi derivatóre sigure de periculii unui incendiu mare. Ce aru fi după parerea nóstra mai multa promitietoriu pentru unu statu, carele vrea sa scape curatii in temporn unei fortune e ca acést’a sa caute a departa elementele periculose din sinuhi si pregiurulu seu sî e-si câștigă elemente, cari la ori ce casu sa fia sigure in contr’a focului politicu. Că sa nu ne bagamu in afacerile altor’a sa vorbimu de cas’a nóstra, sub carea ne-amu aflatu până acum si sub carea sa ne aflamu sî de aci incolo scutulu nostru. Aci sa cautamu seriosu toti din tóte partile a stabili o multiumire perfecta sî alunei nu vomu ave a ne teme, vina orice aiu veni, pentru ca câte bratie vomu ave atâti aperatori voru fi cari sa ne scutesca de bantuielele unui veritoriu nesiguru, de care nu puteam sei ce ne va aduce. leg’sla’ivu Insa comentariulu nu pote ascunde sî nici nu ascunde,ca teori’a sau cam siraformatu prin conveni noile militare, cari lega tierile din media si cu cele de medianopte. De alta parte insa accentueza cu deosebire independinti’a deseversîta a puterilor», de cari e incnngiurata Franci’a sî precum se vede, vrea sa ne faca, sa precepemo, ca in casu de lipsa amu puté contă pre o aliantia cu Itali’a séu cu Austri’a , séu cu amendoue. Cei’ace tienu tesce comentariulu mai cu sema este disolverea federatiunei germane, carea se espune in carta că nimiculu celu mai teribilu alu Franciei. Parerea acést’a cu greu va putea alungă opiniunea generala, care se baseza pre fapte cunoscute. Amu vediutu, ce pote face federatiunea germana, cându sau lup— tatu in contr’a armatei cele mici a generalului Vogel de Falkenstein. Si déca are cari’a dreptu , cum s'aru pute explica impregiurarea aceea, ca noi amu urcatu greutățile nóstre militare in mesuria aceea, in care au scadiutu séu au disparutu puterea ini mici focu séu rivalilor nostri.“ Mu incolo arata Nefftzer, ca anessiunea Savoiei au avutu sî urmări bune sî rele, prin ea s’au amelioratu marginile fie—rei si s’au immultitu puterea, dara totu ea au provodusu alianti’a englesa , care au fostu o urmare a resbelului de la Crimea ; de aici deduce elu situatiunea cea dificila, in care se afla Franci’a , sî stta— atiunea cea atâtu de nesigura, in care se afla lumea (ata, ducendu mai departe, ca déca nu s’aru fi nascutu intre Franci’a sî Engliter’a neîncredere, atunci Engliter’a fara îndoiala aru fi fostu in stare a aduce indeplinire sustienerea protocolului din Lindonn, sî de a zidi proiectele Dlui de Bismark in margineie utopiei. Câta de curendu va es’ o brosiura de Alfr. Assolant, provocata prin cart’a amintita. De ce sensu va fi brosiur’a acést’a, se póte vedea din cuvintele, ce le an esprimatu Dlu A. Assollant dicându: „Fiindcă resbel fi cu B smark e inevitabilii, pentru aceea dîcemu , ca cu câtu mai curendu, cu atât’a mai bine. In anula acest’a pote ca neama bate inca la tiermulu stânga alu Renului ; déca mai asceptamu vre-o doi ani , pote ca vomu fi siliti, a ne bate pentru Lotaringi’a sî Eliassi’a. Numai o lovitura puternica cu Jena , pote retiene pre Bismarck.“ Carta lui Duulaine. De are câtuva tempu se scrie multu despre aparitiunea unei carte privitorie la Franci’a si statele ei vecine. Dela aparerea ei a trecutu scirea despre dens’a in tote dinartele europene. Imprumuturu din acele umatórele : Cart’a lui Dumaine au aparutu deja’. Acest’a consta din trei carte , in care se asemena situatiunea Franciei si a stateloru ei vecine, din timpulu restauratiunei, de sub regimulu din Iulie si din anulu 1868. Pre cart’a a trei a e tiparitu de ambele parli una testa, prin care se deslusiesce mai iude Iniu positiunea Franciei fati a cu Europ’a din cele trei epoce amintite. Cart’a acest’a, precumu se vede nu este alt’a, decâtu o ilustratiune la teori’a lui Roucher la cele trei trunchiuri , in care sau rumptu Germani’a prin evenimentele din 1866 spre o mare usiurintia a Franciei. In dîuariulu „Temps“ scrie Nefftzer asupr’a cartei acestei’a , o critica cumu de cuprinsul urmatoriu: „Cart’a si comentariulu ei — dice du — ne representă leori’a , ce o au desfassuratu Dlu Roucher despre cele trei trunchiuri înaintea corpului Diu Pesta. Cestiunea nationalitatiloru a datu impulsu la mișcare mare. Nu e partida, care sa nu se intereseze in unu modu forte vivace de dens’a. După cele ce eetimu dela unu corespundinte pestanu in „Albin’a“, deputații români sî șerbi, câți se afla in Bud’a-Pesta se consultară asupr’a purtarei in secțiuni sî in dieta fatia cu proiectul» in cestiunea nationalitâtiloru sî se deciseră a sprigini volulu separatu alu româniloru sî serbiloru. Aflamu din aceeași corespundintia despre concordi’a frumósa intre deputații români in cestiunea acest’a, sî dîcemu ca déca in vre-o cestiune s’a cerutu concordia, acest’a este un’a, pentru ca are a decide in punctulu celu mai vital« alu popóreloru sî alu statului. Aici nu póte fi vorba, că cineva sa faca „opositiune“ pentru că sa fia „liberalu“, ci pentru că sa caute, in interesulu comuna, sa nu creeze o lege, carea sa producă cele mai amare resimtieminte sî carea sa dea arma inimiciloru ordinei de statu. Că patrioți buni voru lucră déra toti câți nu voru lasă că sa treca cu nsiuratate o lege, carea sa aduca mai multa paguba decâtu folosu. Raportulu comissiunei dietale in cestiunea natiunalitatiloru s’a cetitu in siedinir’a dietale a casei deputatiloru din 28 Oct. sî póte astadi mâne oi va