Telegrafulu Romanu, 1869 (Anul 17, nr. 1-103)

1869-01-02 / nr. 1

Teleeratuln e»e de done ori pe «epto­­mana , joi­a 11 Dixninec’a. — Prenume­­ratiunea ne sar ® *n Sabiiu la cepedilm­ ;■ 1 loiei pe »fum la c. r. poste , cu ban | gat­a prin »priaori francate , adrenale catra e»fierlitura. Pretitilu premumeratin­i nei p entru­ Sabiiu este pe anu 7. (I. v. a.l­ear pe o jmnetate de aim .­I. fl. 50. Pen­t­­­­ru celelalte parti ale Transilvaniei ai pen.. Xaptea spre am­uibii noi. Este insemnatu in viatia acelu pondu, rarele ti causiza o replie­re asupra unei catatim­i din­trei cutului leu. Intemplarile placate si neplăcute mai treci­ mixta, ra msée năluci pre duminica fantasiei, intemp­landuse fia­curea dop» felii la ei. ru unit n­om­niu de buc uia eren in m­i­lti­­ le instrislare. Amestecul« aci si’aj^ftfele varinz­i mereu in omn, la asum nea ocasimi servnsitalea aceea re e asia direndu carucUrtifi­ca tuti rom­ineim ntiloru mai in­sem­nate. O­re pentru națiunea nóstra , care e impres­­siunea acestui pi­n c­u însemnații «Iu templim, in care suntrmii in in­sem­ne de a reprivi imu­mplurile u­­nui ami înciudații ? Eramu mea cu vre-o câteva sperantie cându puseși­mu piciorulu pre prxgulu *1111111111 espiratu. Ulfa­ni s’a impliniit; celelalte vise au renvnsa, ca ea sa petrecute in categori­a celora numite „pia desideri«“ ? Un’a dîcemn ca ni s'a împlinit» A'es­ a e am­sitiiinea pre corupulu bisericesc« sî toi­ti odata sî nationale. Acest­a « legea sanction»!», prin ca­­rea se garantez;» î'U'onomi’a fi­en­cei nó­tre­ba nu treceam asta zisiorii preste intemplerea arest’a, «a­i ea este unica ce ne­­ motione­za cându foimu, ca acesta lege a familialii in sc«rlu in­tru­­nire­i celei mai fr­ump­e mier­gint­e române din pârlite U­gami, Băiatului si Tra­nsilva­nie • j­re te­ri­iu Iu autonomiei b­isencesci, pi­eoti sî mireni in Unu congiesu aciuivi le bisericetei­, a cărui insem­­­n dat" o respira din deslulu cuvinteli dini Sicre­­lariu de Siaiu G­orgiu­lo»«nvici", carele o numesce­­rmpuientii epocale in istori’a b­sericei m­astre“ , „templu ale liberluții confessiunale* , care rise a isginili libertatea consciinliei 11­­ iside sî propăși­rii l ei injie decale pre calea ci­uturei, iar» cat ea unu popom nu pote deveni 1 nn faploru însem­nații intre națiuni icra dlu Mission dice , « a dîli’a indh erei congre-mliii natiinaie bisericescu „va remane scrisa cu litere indeli­r si pre paginile isto­rici b­iser cei nostre“ , sî mai la vale ar­ta ca im marii adunati la arestu congres» au asemenatu pre tercuulu bisericei nóstre semenii a princpietori liberale democratice constitutiunale“, cari Ksc«I. Sen Piesanditulu Metr­op­olitu A­n­d­r­e­i­u, le recomanda tu sa ne fia ,­pâne buna“ sa nu adusâmu de ele, aducând tmne tutu de una aminte ca suntemu cila­tiein «11 snntii“. Kala dara o imp­regi­ura­re carea are sa n­* cansize hurnn­a cându­m o ins­tisiamu in sîmlu ceioru petrecute in decursulu anului mento. Cu lale, ra chiaru sî aici nu pisteniu suplime­nt­e si cari presim­iut­i nebiiuscilói­ie, pentru posi­b si ma­ri­­nări de a p­irali­ d cele dobemlite pro I bmtarea b­sericésca, sn­ cedamlu adeca strautilnrci a arunca veninnici i­n­d­o­i­e­r­e­i de fo ósele institutiuniUiru bisericesci sî intreboinicarea luni. cri acest’a tóte «sterielele de până 111 anu casu ammu sî in viituriu áru fi­­lesiette ; noi iusîue anm Iu­rá almi si stingerea vitt­iei bisericesci, carea toana acum era sa se pună in cursulu ei fire­ cu . sî sa ne a­­rate In nelurile ci prin regenerarea vietiei nóstre na­­tiunali. Daca trecemu mai departe domn numai de in­­templuri nepl ctite. La gia rlela care asceptam­u forte militii, n 11 a f­i ti­n­a I­i­t­a­t­i­l­o­r 11, premiu sî a umilitei nu ne a salisi cutii nici decmn. S' ima si > l­’a ne im­plii» numai deion'n di* a pr­o­gbia sî mai m­ultir sî de « lucia­­­u miji ce legai sî mai tare pe­n­­tru ca 1 ei lg purii tu din acu­­c sa nu cresc« sî mai pare asupra capeleloru­ne ire. Reprivirea acést’a cătu e de scurta, ca'u e de cera ca de intemplari , totuși e de cuprinsu forte mare. Ea are in vedere sortile unui poporu cum e celu rom­ânu, carele aspireza a deveni folositoriu ome­nimiŭ!', nu numai prin noblețe» înnăscută lui , déra și prin civilis 'tiunea la care.'se m­ai'ia pre fia care dî. Cele citate despre insemnelare^ câștigului pre lerenulu bi­ ericescu. cumpanescu­, pre lângă tóte temerile nóstre espresse, spre bine ; celelalte dlone li­gi inse sui,tu cari ne arata sursile ameninttate. Déja sî aceste au ceva ce ni suscita unu felin tie bucuria ; arés­­t’a e vocea b­inesu­lui, ««rea a resunalii prin or­ganele deputatiloru nostri nalituiali in dieta sî in ti rnp’a, ari tândi­ acestei nedrept; lire» sî n* mul­ți > 111 *un­a cu care se însci­pina o națiune mare in era libertatiei constitutionale. Dela afacerile interne atinse in cele de mai susu, trecemu la cele estet­ne, cari ne plin­gu sî pre noi, pentru ca sî pre noi ne interesez» si semnul deca e de intemplate 111 pulit­ic*« mare ne d„u­ase­­curanti» de pac seu ne ameninti» cu resbelu. De pace se bucura tot 11 omu­lu, pentru ca «a este fór­te potrivita pentru eas­ig­­rea pânei, a ve­ni n1el«­,a si a ti­lororii treburii«' a « lom. £>. b d* ns'a inflo­­r' sce agricultura, indesta si se imtie , va se die», totu ce dovrdes­c pre d­rui m­illahum­a ce s e data lui de insusi creatm inlu seu, Ddieu. Rt­. b< Iu Iu pi­eu face pre emu in­fern crudele, iéra paciniciloru li se conțin ha aci vindea sî li se împuținez» aiAIu cast gulii trebuiun­d­oru tripesci câlu si a ceioru spirituali. *■­In anu­u trecu­tu nu a fostu nici unu resbelu, drf?r-ttrniÄrdr' sr ein-Hseee-H-s*; • «se cont­iuu in tóle pârlite. Eurup­a it­lrega e ' un arsenal» cu de tot 11 M­­iulu de arme. Atmiu trecutu se pote pr­in­de o preparatume pentru resbelu. Intre Franci’a si Prussi­a parea ca exista o in­­rordare, carea are sa se im­cheia cu unu resbelu iulie aceste bune puteri. Amu dîsn, parea, pentru ca e anevo­a de credintii, ca si un’a sî alta se va încu­meta a se aj­ata in brațele unei sorti nesigure, i­iraicându, ori mi’a, ori «Ir», r­esponsabilitatea cea mai mare a unui resbelu asupra-si. Ofien’ile ne lasa unu conflict» escatu intre Greci’a sî Turci­a, escatu din afarer le Cretense, ca rom le-a o­rm­a­­u acum sî o conferinl­a de repre­­sentanti ai pu­trriloru europine. Mane poimâne voinu sei resnil«t**ln cunlui viliei sî vomu sei sî ileca­­ lin acesta parte suntemu «meninliati cu, seu crutiati­­ le resbelu. Conferint’n mentiunnia porta in crdrele ei pa­cea seu ii* p«era, după cum se vom­ grij­ á pate­ric spre a pute seu p'C tn'a seu pre e­ ea­lalta parte de price a o iu­i pleca la concesiune. Rom'» sî acum e­sti'iennin de baionete franci­se. Ilnlmuii mnm 110 au pututu sa-si capete capital­a lorii naturale, pre carea o au reclam­a­i cu sacrificiile cele mai simb­lorie in 1867. Revolutiunea spaniola de care a amintiramu la r­ndulu seu a produsii contra revolut­uui la dife­rite puncte ale Spaniei, cari numai c­ircuiati mari se potu suprime. Intr’aceea alegerile m nncipali si ale com­esîmrii nu vaiu mai mnlârdiu 11 trage d­e pa sine sî decide;ea. fleca Spani­a are sa reman­a mo­narchia seu republica. La slâmu pre lucii si reamin indii ne încă 0- I data tóle cele diîse pâna aci sa dice mu :­ra nn sperantie desi de pre alin ce-va de­ alu pre resubtele Imiorei no Ir*­ in launtru, sa nem­laiésca, cum Iii puneaii­­­icior la s pre pregulu anului v uit­rin­ Barbari a nóstra sa ne «suire de greu­tatea de anini sî sa ne duca ca la o surle mai bun». In afara ins­i sa dea ceriul« >â acei ce ducu soriile popine­i*c*i»era cat­re a cast­ga valore drep­­tur­iei in tóte pârtile sî pentru cei ce se afla sul jugu paganescu sî chiaru si creslinescu , sa lucre ca in decursulu anului venitoriu sa se poti imbra­­tisiu tote poporele in egalit­­tea dreptulici. Aceste sî de aceste se fia cele ce le asceptamu de.'a anulu 1869 ! De sub P­r­e­d­e­i­u 1869. M­e­d­i­t­a­t­i­u­n­i a­s­u­­p­r­­a anula 1868. Era unu usu bunu­ la întruni, ca la firea dilii, la finea anu­lui repriveau asupr’a celoru ce le-au petrecutu­. Din ard t» repr­inre vedeau cele ce au do­­bendilu si mull­erneau lui Ddieu, si cele ce le s­­a­­pa­ e nefacute le numerau, ca sa nu le scape din vedere pre viitoriu. fliulii si­­ lin­eci­­­ e «îsludi facil acest’a. Imenii cna sî eu a reprivi I« c­­le ce amu dobenditu iu interesii consumi pre cum­ putu aj­utîc si a î­umeia d­i1 cele ce ne nu se.*satu ne­­lacule. De­­sî a fo­­s­t nefavor sorit­ acestu am­n in cele polit­ce . totusi amu dobend*tii in cile ecl**>'in>t ce. liege a diet i pentru n­articul­rea Metr­opoliei rom­ino gr. or. a uns utu C­o 11 s­r­e­s 11 l­u­n­a 1­i 11 n­a­s­u bisericesc 11. Folosu­­l acestui’u prec m s-a desfisu de la’ra altii in confierie înm­i orga­ni­­sarea metrop­oliei, nu arata numai anton­uni'» («se­ricei nóstre , ei a inlesnitu crestiniloni rom­ en­ gi. or. care» desvoltarei bisericesci p in s nóde p *ro­­b­ ale protopopesci si episcopesci. Ce nu potu la* c in ccestea pentru prosperarei socielâriei române? Cele de e mii de g Ibeni pre «iu car** s­au­­ soliendik­i pentru infiniti «r .* sadiatura. : 1 !?•­•— siovu sfintii f. ciorii p in li ii I li ni 1111 i' ea m­eiobaloiu clasei sociali de mijlocii, cere «ici mai ne lipseste. Cele trei mii de f ori în del« Uo­ versitfd* a din b­ biin ne-a aretatu dreptu­lu a ne interesă mai mulții de ceea ce nn m*i in p. m nlt.lii regesen Pien­ grigi­­ren Brasiovomloru pentru reunionea in*sieru b­­ru si fond. Iu pentru ingulieiorii nenorociti ar *la «s gu*a­­rea binelui. Dnimalu de feru in Transilvani’» ne «rata irebii­iitie, ca sa avem­u producte de micutu sî usioru de espedutu, ne «rata ne­essitatea ca sa nu vindemu pamêntulu, ci sa­ lu imi iulimo. Si alte felose «v­in­o d­i­n ace­lu «nu, care ori­cum ne a­­rata ca prin Idle impede­urile propasîmu , prin tote v Iniile înnotam­i, l­um­ai energia sî activitate s­a fia. In politica adeveratu ca amu m­ersu ce cam rm­ului, căci suntemu repusi iu deiepiu, dara tutu amu dobenditu multu in scal­a ei. Eroii luptei pol­it­ice din an 1808 nu î­mriu avutu­­oua «ci­nsta in­firm­ati. Lupi’n lom in<udr» ne-Hii folositi inului „ nu num­ai ca prin a* ecu a f­icutu­s« see Europ’a pusetiunea no­­tra, dar« e] are sî acelu foto­u , ca déca n a avutu asladi­re­­î su­latu de sigurii Iu va «ro­mâne. Lângă aceste, done interese mari de disvol­­t»re ne-a arelatu barbarii natrinei o()• re «ci vita— tea pre terenulu pol­it­icu sî eden iasti­u, sî sp­ iitulu sim­nlirei sî ale «soc­arei. Acestea, as­pr’a caror’a se pl ngeau mulți d­e scriitorii ro­b­’ului fiind i 1 cuprin­du impulsu­ln desvoltarei, e«ta le­emu ««di'ni- I risiatu. Deci de obste si pre i­n. le locuri (d­u «mu­­ propasîiu, nurlii'mita lutului ceresc«. — Cu tote acestea noi, mu cu séma partiale, nu rredu­, ca amu f­icutu t tu cutu­ tu­buia sa facemu iu dec­isulu «nul i b’a scris« ca se începem« bine deli f­nd«meniu, se m­urg­ mti, ci sa avenul 1 in tutu iocule scóle bune sî sa mjbicimu , că iti fi a-o« re comuna sa ce­re etc­­ lie toti fiii «pli scól­a , sa «venin scóle de catichisat une sî de Dum­inec­ a (trb* repetitiune). ele Se va fi facutu pre unele locuri ce s’a facutu (lira n’asi crede, ca in tot« luculu s a facutu, destulu. — Cându -ma fi ectitu mai multe S­­iri bmie scolastice, d­spre prunci vred­­i nici de scula si despre căli au cercetata stelele la HT

Next