Telegrafulu Romanu, 1870 (Anul 18, nr. 1-103)
1870-06-11 / nr. 46
validare nobila intre cete dane biserici pre calea desvoltarei morali si intelectuali a natiunei române, daca acelea nu suntu practicabile si cum ca nu sontu practicabile o vedemu din esperinla propria si face in interesulu inimicitoru nostri, a sustienea cu tóte mijlocele discordi’a in sinulu natiunei române, silindu-i a stă despărțiți in dóue tabere inimice. Dauna ce o au causatu româniloru despărțirea de biseric’a străbună șî unirea cu biseric’a Romei numai jesuitismulu, ce a fostu causatoriulu acestei debinuri, o au putulu prevede, si iéra si acestu jesuitismu, ce neincetatu atîtia pre români, ca nu cumva sa se impreune, e causatoriulu discordiei in care se afla ambele biserici sî iutrensese națiunea româna. . Nu voiui, lungindu vorb’a, sa mai ilusire din aceste aserțiuni cu esempie, ci apelezu la esperinti’a de lale dîlele acelitoriului, care i va da o iCOHcl QGStUlU Ut) 1‘ulclii dcojni rivolitoton ooa nobila, ce esista intre ambele biserici române, considerându deci starea reaa a bisericiloru si a credinciosiloru ei români, credu ca antoriulu art. mentionatu in sinUien mitulu seu curatu de române decâtu sa laude desbinarea cea trista a bisericiloru române sî sa îndemne la acea desbinare, mai mare serviciu aru fi facutu natiunei române sî bisericiloru ei si mai multa satisfactia aru fi pututu sî singuru avea, cându insufletîtu de idei a concordiei sî a intregilatiei nationale aru fi scrisu pentru împreunarea bisericeloru desbinate, pentru lepadarea intereseloru materiale ce sustiene aceea desbinare destulu de trista si deplorabila sî pentru împreunarea aceea, prin cerea națiunea româna inchinându-se laolalta la unu Ddieu sub acele dogme a credintiei, amu deveni mare si tare spiritualminte sî si materialminte. N. Pr. Estragemu din jurnalele pessane despre lucrările sectiuniloru artmstórele . In 13 Iunie convenira, după siedinti’a publica, cele siese secțiuni, care desbatu vnea proiectulu de lege despre regularea municipieloru, spre a-si continuă portraturile respective. In sec' liunea a cincea se desbatura proiectulu până la alu 3-lea capitlu care trateza despre congregatiunile generale, nr. 164—1870. Anuncii. Conforma conclusului adusu in si edintia a II a adunarei gen. a asociatiunei me. tienuta la Siomcut ’amare in 11 Augustu a. Nr. p XXIV, adunarea generale a asociatiunei transilvanne pentru anulu curente, 1870, se va trenea la Naseuda in 8 sî 9 Augustu a. c. după calendariulu gregorianu (nou.) Ceea ce prin acest’a, conformu §§Ioru 21 sî 25 din statutele asoc , se aduce de timpuriu la cunosfiinti'a publica. Dela presidiula asociatiunei transilvane pentru literatur’a româna si cultur’a poporului românu. Sabiiu in 20 iuniu 1870. I. H a n i ’a Y-pres. I. V. R u s u Seer. II. 10, in secțiunea a 8-’a se pricinuescu pentru §, care trateza despre constituirea comiteteloru. K. Tisza propune adeca ștergerea acestuia, cu adaugerea, ca daca majoritatea nu va recepta, densulu va face o propunere relativa la o construire pre principie liberale. Secțiunea a 9 se ocupa cu propunerea lui Noffmann, in urm’a cari’a sa se determine conditiunea municipieloru orasienesci prin o lege deosebite. Desbaterile relative la acest’a au fostu forte animale. Szontagh replica la argumintele produse de secretariulu de statu Zeit, accentuându totu odata si discriuti’a intre comitate, in care se concentreza, asia dicendu, mai multe comune, sî intre orasie care representeze o comuna de unu interest comunu. Elu recunosce, ca dignitatea comitelui suprema e istorica in comitate, nu mai privesce inse pre comntele de astadi de unu dignitariu, ci numai de unu simplu prefectu alu regimului, care este oblegatu a efectui ordinatiunile regimului pentru 4000 fl. In orasie nu are ministeriulu lipsa de comiți supremi spre a capetă dela ei diferite raporte, caci acestea le implinesce primariulu orasiului, sî cându se făcu abusuri estraordinarie, se póte esmite si unu comisariu ad hoc. Elekes declara, ca, deorece secțiunea dU tUICei>ü £ i prinai propunere la «pg r.Ontr’d StilTO» esceptiunile asasinuru, pretinde, ca si celelalte orasie din Ungaria sa se reguleze, nu asemenea comitateloru, ci prin o deosebita lege. Vidricskay afirma, ca regimulu inca totu se mai tiene de prejudetiele tempului trecutu, voindu a aproba numai orasieloru libere r. juristrictiune propria sî ca nu voiesce a porni pre calea adeveratei reforme. Mai nainte erau acelea locuri regie, pentru ca formau posessiunea coronei regie sî se numiau „liberi“ fulia cu acei locuitori, cari arau iobagi. Acum’a inse nu mai au numirile acestea nici unu iniielesuect. Elu votéza pentru o lege deosebita relativa la regularea orasieloru. In direcțiunea acest’a mai vorbescu Samossy, Rimanóczy, Eder si Rannicher. După acestea se pune propunerea la votare sî se respinge cu o majoritate de 2 voturi. 182 Ad. nr. prot. 152 1870. Ordinea Incruriom Adunarei generale X, ce asociatiunea transilvana pentru literatur’a româna sî cultur’a poporului românu o va trenea la Naseudu in 8 sî 9 Augustu c. n. 1870. Siedinti’a I. 1. Membrii Asociațiunei, adunați fiindu la 9 ore dimineti’a in loculu destinatu pentru lienerea siedintieloru, alegu o deputatiune, spre a invită pre Escelensi’a Seu domnulii presiedinte la adunare. 2. Presiedintele ocupându loculu seu, deschide adunarea. 3. Adunarea alege pentru purtarea protocolului 3 notari ad. hoc. 4. Se alege o comissiune de cinci membri, spre a cerceta socotelele sî a raportă in siedinti’a a dou’a. 5. Se alege o comissiune de 3 membri care in inttelesulu §§Iorusi, 8, 9, din statute va conscrie pre membrii cei noi, va incassa tacsele, sî le va subministră cassieriului. G. Se flie pe o comissiune de cinci membrii, care in intielesulu <§ului 23 lit. f, g. sî h, din statute va prelimină bugetulu anului venitoriu sî=su va așterne adunarea in siedinti’a II. 7. 0 cumissiunei de 7 membri pentru examinarea si raportarea asupra altora moțiuni așternute adunarei gen. din partea comitetului asociat, sau a altora dintre doi membrii ai asociațiunei. 8. Secretariulu comitetului, raporteza despre activitatea Asocialiunei in decurgerea acestui anu, precum sî despre resultatele, ce s’au ajunsu prin tr’ens’a. 9. Cassariulu sî controlorulu așterne bolantiulu venituriloru sî speseloru anuale, si arata starea materiale a asociatiunei preste totu. Bibliotecarialu reporteza despre starea bibliotecei asociatiunei. 11. Presupunenduse, ca lucrările enumerate pana aci, nu voru absorbi totu tempulu gredintiei, restulu acelui’a se intrebuintieza pentru cetirea disertatiuniloru substernuto de tempuriu la presidiulu comitetului. Siedintia II. 1. Acésta siedintia se incepe cu cetirei disertatiunilorurestante din continuares siedinti'a premergatoria. 6. Adunarea primesce sî desbate raporlele comissiuniloru, delegate in siedinti’a precedente. 3. Se aducu si se desbatu proiectele si moțiunile, ce se făcu in priviori'a asociatiunei. 5. Fiindu ca Trieniulu oficialiloru sî membriloru de cimitetu ai asocialiunei, aleși sî respective realesi la adunarea gen. din Clusiu, a espiratu , pentru aceea adunarea generale, procede la alegerea noiloru membri de comitetu si oficiali pentru cei trei ani următori. 5. Se destina loculu sî tempulu celei mai aprópe adunări generale. Sabiiu in 7 Iuniu c. n. 1870. Comitetulu asociatiunei me. pentru literatur’a româna sî cultur’a poporului românu. *) Celelalte dinarte române inca suntu rogate a reproduce in colónele sele acestu anunciu. ReprLAnunt prov. pentru afacerile interne ale sinodului Eparchiei dreptu-meritorie resaritene - române a Caransebesiului convocatu 19 Aprile/1, Illuiu 1870. § 1. Sinodulu se incepe cu servitiulu dumnedieescu, pre lângă invocarea sântului dudiu, ce se va trece in dîu’a deschiderei dimineti’a la 8', ore. — § 2. După severearea servitiului divinii , membrii sinodului eparchialu adunați in biseric’a catedrala din locu chiama prin o deputatiune pre presiedintele Archiereu spre a deschide sinodulu. § 3. Sosindu presiedintele ocupa loculu presidiale sî provoca pre cei mai tineri membri sinodali 2 preoți si 4 mireni, sa ocupe loculu de notari interimari. lena. După acést’a pressedintele tiene cuventare socu a carei’a finitu dechiara sinodului de deschisu. § 4. După enunciarea deschiderei sinodului acest’a trece indata la verificarea membriloru sinodali. Spre acestu sfarsitu fia care membru sosindu, la loculu sinodului preda, de se póre, inca mai nainte de deschiderea sredintiei, credintionalele sale la presidiu, sau la persón’a insarcinata de densulu spre acestu scopu, care primindule, consemna intr’unu registru provediatu cu o rubrica separata pentru anotarea, déca in contr’a respectivului alesu a sositu vre-o reclamatiune ori nu ? Acestu registru se cetesce indata după deschiderea sinodului in prim’a siedintia, si toti acei’a in contr’a caror’a nu se râdica nici o indoiala despre indensitatea personeloru, séu nu a sositu nici o reclamatiune in contr’a le indata se declara de verificați, iéra in privinti’acelor si dificultăți, actele alegerei sî reclamation^ se indrepteza la comissiunea verificatória cu respectu la instrucțiunile (§ 9.) care le elamina esmise pentru alegeri sî in cea mai de aprópe siedintia a sinodului referedia asupr’a starei lucrului, iara sinodulu decide caus’a finalrainte. In casa de casarea vre unei alegeri, precum sî la casu de renunciare de buna voia indata se escrie alegere noua. Intru aceea sinodulu, la care iau parte sî membrii dificultăți pana la verificarea loru, continua lucrările sale mai departe. — Membrii intrati mai tarziu, se verifica in dou’a intrarei: § 5, au trecutu După verificare, daca membrii verificați de diurietate numerulu tuturoru membriloru, sinodulu indata purcede la alegerea definitiva a notariloru dintre cari 2 vom fi preoți sî 4 mireni. Dintre notarii aleși sinodulu designedia promuilu de notariu generale, care porta direcțiunea agendeloru notariale ale sinodului. In absintia sau impedecarea acestuia, direcțiunea o conduce celu mai betrânu totariu, sî asta mai departe după ordinea etniei. Personalulu noteriale sub conducerea presidiului formeza biroulu sinodului. §. 6. Presiedintele deschide sî închide siedintiele, duce presidiulu, vigiledia pentru trenerea ordinei afaceriloru, conduce desbaterile, da cuventu la vorbitori, pune resultatulu acestora, întrebările de voisare, enuncia grigesce pentru ordinea cea buna in adunare sî are dreptulu la casu de cunturbare, a suspinde si edinti’a sî a departă pre conturbatori din auditoriu, iéra in casulu estremu a eschide auditoriulu intregu. Presiedintele primesce sî deschide tóte scrisorile îndreptate câtra sinodu sî e organulu espedi7tiuiloru sinodului in afara. Espeditiunile in numele sinodului se subscria de presiedintele sî de notariulu generale alu sinodului, sau la impedecarea acestuia de notariulu, care urmedia alu substitui (§ 5.) § 7. Notorii au detormatia de a duce protocolele sinodului sî le a concipia tote espediliunile de lipsa predas’a conduseloru sinodali de cumva acelea nu se concredu unei anumite comissiuni.’* nerile Ei porta listele de votare, insemnedia propumembriloru sinodului sî prendeza pre cei ce se insinua la curentu după ordinea insinuat d. In fine ei stau sub dispusesiunea presidiulii in privinti’a tuturoru aceloru agende, ce se tieau de biroulu sinodului. 8. Membrii sinodului suntu datori a lua