Telegrafulu Romanu, 1870 (Anul 18, nr. 1-103)

1870-06-11 / nr. 46

validare nobila intre cete dane biserici pre calea desvoltarei morali si intelectuali a natiunei române, daca acelea nu suntu practicabile si cum ca nu sontu practicabile o vedemu din esperinl­a propria si face in interesulu inimicitoru nostri, a sustienea cu tóte mijlocele discordi’a in sinulu natiunei române, silin­­du-i a stă despărțiți in dóue tabere inimice. Daun­a ce o au causatu româniloru despărțirea de biseric’a străbună șî unirea cu biseric’a Romei nu­mai jesuitismu­lu, ce a fostu causatoriulu acestei debinuri, o au putulu prevede, si iéra­ si acestu je­­suitismu, ce neincetatu atîtia pre români, ca nu cumva sa se impreune, e causatoriulu discordiei in care se afla ambele biserici sî iu­trensese națiunea româna. . Nu voiui, lungindu vorb’a, sa mai ilusire din aceste aserțiuni cu esempie, ci apelezu la espe­­rinti’a de lale dîlele a­celitoriului, care i va da o iCOHcl QGStUlU Ut) 1‘ulclii dcoj­ni rivolitoton ooa no­bila, ce esista intre ambele biserici române, conside­­rându deci starea reaa a bisericiloru si a credin­­ciosiloru ei români, credu ca antoriulu art. men­­tionatu in sinUien mitulu seu curatu de române de­­câtu sa laude desbinarea cea trista a bisericiloru române sî sa îndemne la acea desbinare, mai mare serviciu aru fi facutu natiunei române sî bisericiloru ei si mai multa satisfactia aru fi pututu sî singuru avea, cându insufletîtu de idei a concordiei sî a in­­tregilatiei nationale aru fi scrisu pentru împreunarea bisericeloru desbinate, pentru lepadarea interese­­loru materiale ce sustiene aceea desbinare destulu de trista si deplorabila sî pentru împreunarea aceea, prin cerea națiunea româna inchinându-se la­olalta la unu D­dieu sub acele dogme a credintiei, amu deveni mare si tare spiritualminte sî si material­­minte. N. Pr. Estragemu din jurnalele pessane despre lucrările sectiuniloru artmstórele . In 13 Iunie convenira, după siedinti’a pu­blica, cele sie­se secțiuni, care desbatu vnea pro­­iectulu de lege despre regularea municipieloru, spre a-si continuă portraturile respective. In sec' liunea a cincea se desbatura proiectulu până la alu 3-lea capitlu care trateza despre congregatiunile general­e, nr. 164—1870. Anuncii. Conforma conclusului adusu in si edintia a II a adunarei gen. a asociatiunei m­e. tienuta la Siom­­c­u­t ’a­m­a­r­e in 11 Augustu a. Nr. p XXIV, adunarea generale a asociatiunei transilvanne pen­tru anulu curente, 1870, se va trenea la Naseuda in 8 sî 9 Augustu a. c. după calendariulu gregori­­anu (nou.) Ceea ce prin acest’a, conformu §§­Ioru 21 sî 25 din statutele asoc , se aduce de tim­puriu la cu­­nosfiinti'a publica. Dela presidiula asociatiunei transilvane pentru literatur’a româna si cultur’a poporului românu. S­a­b­i­i­u in 20 iuniu 1870. I. H a n i ’a Y-pres. I. V. R u s u Seer. II. 1­0, in secțiunea a 8-’a se pricinuescu pentru §, care trateza despre constituirea comiteteloru. K. Tisza propune adeca ștergerea acestui­a, cu adaugerea, ca daca majoritatea nu va recepta, den­­sulu va face o propunere relativa la o construire pre principie liberale. Secțiunea a 9 se ocupa cu propunerea lui N­­o­f­f­m­a­n­n, in urm’a cari’a sa se determine conditiunea municipieloru orasienesci prin o lege deosebite. Desbaterile relative la acest’a au fostu forte animale. S­z­o­n­t­a­g­h replica la argumintele produse de secretariulu de statu Zeit, accentuându totu odata si discriuti’a intre comitate, in care se con­­centreza, asia dicendu, mai multe comune, sî intre orasie care representeze o comuna de unu interest­ comunu. Elu recunosce, ca dignitatea comitelui suprema e istorica in comitate, nu mai privesce inse pre com­ntele de astadi de unu dignitariu, ci numai de unu simplu prefectu alu regimului, care este oblegatu a efectui ordinatiunile regimului pen­tru 4000 fl. In orasie nu are ministeriulu lipsa de comiți supremi spre a capetă dela ei diferite raporte, caci acestea le implinesce primariulu ora­­siului, sî cându se făcu abusuri estraordinarie, se póte esmite si unu comisariu ad hoc. Elekes decl­­ara, ca, de­ore­ce secțiunea d­U­­ tUICei>ü £ i prinai propunere la «pg r.Ontr’d StilTO» esceptiunile a­sasinuru, pretinde, ca si celelalte ora­sie din Ungari­a sa se reguleze, nu asemenea co­­mitateloru, ci prin o deosebita lege. V­i­d­r­i­c­s­k­a­y afirma, ca regimulu inca totu se mai tiene de prejudetiele tempului trecutu, voindu a aproba numai orasieloru libere r. juris­­trictiune propria sî ca nu voiesce a porni pre calea adeveratei reforme. Mai nainte erau acelea locuri regie, pentru ca formau posessiunea coronei regie sî se numiau „liberi“ fulia cu acei locuitori, cari arau iobagi. Acum’a inse nu mai au numirile acestea nici unu iniielesu­ect. Elu votéza pentru o lege deosebita relativa la regularea orasieloru. In direcțiunea acest’a mai vorbescu Samos­­sy, Rimanóczy, Eder si Ranni­­c­h­e­r. După acestea se pune propunerea la votare sî se respinge cu o majoritate de 2 voturi. 182 Ad. nr. prot. 152 1870. Ordinea Incruriom Adunarei generale X, ce asociatiunea transilvana pentru literatur’a româna sî cultur’a poporului ro­­mânu o va trenea la N­a­s­e­u­d­u in 8 sî 9 Au­gustu c. n. 1870. Siedinti’a I. 1. Membrii Asociațiunei, adunați fiindu la 9 ore dimineti’a in loculu destinatu pentru lienerea siedintieloru, alegu o deputatiune, spre a invită pre Escelensi’a Seu domnulii presiedinte la adunare. 2. Presiedintele ocupându loculu seu, deschide adunarea. 3. Adunarea alege pentru purtarea protocolului 3 notari ad. hoc. 4. Se alege o comissiune de cinci membri, spre a cerceta socotelele sî a raportă in siedinti’a a dou’a. 5. Se alege o comissiune de 3 membri care in inttelesulu §§­Ioru­si, 8, 9, din statute va con­­scrie pre membrii cei noi, va incassa tacsele, sî le va subministră cassieriului. G. Se flie pe o comissiune de cinci membrii, care in intielesulu <§u­lui 23 lit. f, g. sî h, din sta­tute va prelimină bugetulu anului venitoriu sî=su va așterne adunarea in siedinti’a II. 7. 0 cumissiunei de 7 membri pentru exami­­narea si raportarea asupr­a altora moțiuni așternute adunarei gen. din partea comitetului asociat, sau a altora dintre doi membrii ai asociațiunei. 8. Secretariulu comitetului, raporteza despre activitatea Asocialiunei in decurgerea acestui anu, precum sî despre resultatele, ce s’au ajunsu prin tr’ens’a. 9. Cassariulu sî controlorulu așterne bolantiulu venituriloru sî speseloru anuale, si arata starea mate­riale a asociatiunei preste totu. Bibliotecarialu reporteza despre starea biblio­­tecei asociatiunei. 11. Presupunenduse, ca lucrările enumerate pana aci, nu voru absorbi totu tempulu gredintiei, restulu acelui’a se intrebuintieza pentru cetirea di­­sertatiuniloru substernuto de tempuriu la presidiulu comitetului. Siedinti­a II. 1. Acésta siedintia se incepe cu c­e­t­i­r­e­i disertatiuniloru­restante din continuares siedinti'a premergatoria. 6. Adunarea primesce sî desbate raporlele co­­missiuniloru, delegate in siedinti’a precedente. 3. Se aducu si se desbatu proiectele si moți­unile, ce se făcu in priviori'a asociatiunei. 5. Fiindu ca T­r­i­e­n­i­u­l­u oficialiloru sî membriloru de cimitetu ai asocialiunei, aleși sî res­pective realesi la adunarea gen. din Clusiu, a es­­piratu , pentru aceea adunarea generale, procede la alegerea noiloru membri de comitetu si oficiali pentru cei trei ani următori. 5. Se destina loculu sî tempulu celei mai a­­própe adunări generale. S­a­b­i­i­u in 7 Iuniu c. n. 1870. Com­itetulu asociatiunei m­e. pentru literatur’a româna sî cultur’a poporului românu. *) Celelalte dinarte române inca suntu rogate a repro­duce in colónele sele acestu anunciu. R­eprLAnunt prov. pentru afacerile interne ale sinodului Eparchiei dreptu-meritorie resa­­ritene - române a Caransebesiului convocatu 19 Aprile/1, Illuiu 1870. § 1. Sinodulu se incepe cu servitiulu dum­­nedieescu, pre lângă invocarea sântului dudiu, ce se va trece in dîu’a deschiderei dimineti’a la 8'­, ore. — § 2. După severearea servitiului divinii , membrii sinodului eparchialu adunați in biseric’a catedrala din locu chiama prin o deputatiune pre presiedintele Archiereu spre a deschide sinodulu. § 3. Sosindu presiedintele ocupa loculu pre­­sidiale sî provoca pre cei mai tineri membri sino­dali 2 preoți si 4 mireni, sa ocupe loculu de notari interimari. lena. După acést’a pressedintele tiene cuventare so­­cu a carei’a finitu dechiara sinodului de de­­schisu. § 4. După enunciarea deschiderei sinodului acest’a trece indata la verificarea membriloru si­nodali. Spre acestu sfarsitu fia­ care membru sosindu, la loculu sinodului preda, de se póre, inca mai nainte de deschiderea sredintiei, credintionalele sale la presidiu, sau la persón’a insarcinata de densulu spre acestu scopu, care primindule, consemna in­­tr’unu registru provediatu cu o rubrica separata pentru anotarea, déca in contr’a respectivului alesu a sositu vre-o reclamatiune ori nu ? Acestu registru se cetesce indata după des­chiderea sinodului in prim’a siedintia, si toti acei’a in contr’a caror’a nu se râdica nici o indoiala despre indensitatea personeloru, séu nu a sositu nici o reclamatiune in contr’a le indata se dec­lara de verificați, iéra in privinti’a­celor si dificultăți, actele alegerei sî reclamation^ se indrepteza la comissiunea verificatória cu respectu la instrucțiunile (§ 9.) care le elam­ina esmise pentru alegeri sî in cea mai de aprópe siedintia a sinodului refe­­redia asupr’a starei lucrului, iara sinodulu decide caus’a finalrainte. In casa de casarea vre unei alegeri, precum sî la casu de renunciare de buna voia indata se escrie alegere noua. Intru aceea sinodulu, la care iau parte sî membrii dificultăți pana la verificarea loru, continua lucrările sale mai departe. — Membrii intrati mai tarziu, se verifica in dou’a intrarei: § 5, au trecutu După verificare, daca membrii verificați de diurietate numerulu tuturoru mem­briloru, sinodulu indata purcede la alegerea defi­nitiva a notariloru dintre cari 2 vom fi preoți sî 4 mireni. Dintre notarii aleși sinodulu designedia pro­m­uilu de notariu generale, care porta direcțiunea agendeloru notariale ale sinodului. In absinti­a sau impedecarea acestui­a, direcți­unea o conduce celu mai betrânu t­otariu, sî asta mai departe după ordinea etniei. Personalulu noteriale sub conducerea presi­­diului formeza biroulu sinodului. §. 6. Presiedintele deschide sî închide sie­­dintiele, duce presidiulu, vigiledia pentru trenerea ordinei afaceriloru, conduce desbaterile, da cuventu la vorbitori, pune resultatulu acestor­a, întrebările de vo­isare, enuncia grigesce pentru ordinea cea buna in adunare sî are dreptulu la casu de cun­­turbare, a su­spinde si edinti’a sî a departă pre con­­turbatori din auditoriu, iéra in casulu estremu a eschide auditoriulu intregu. Presiedintele primesce sî deschide tóte scrisor­­ile îndreptate câtra sinodu sî e organulu espedi7­tiu­iloru sinodului in afara. Espeditiunile in numele sinodului se subscria de presiedintele sî de notariulu generale alu sino­dului, sau la impedecarea acestuia de notariulu, care urmedia alu substitui (§ 5.) § 7. Notorii au detormatia de a duce pro­­tocolele sinodului sî­­ le a concipia tote espediliu­nile de lipsa pre­das’a cond­useloru sinodali de cumva acelea nu se concredu unei anumite co­­missiuni.’* nerile Ei porta listele de votare, insemnedia propu­membriloru sinodului sî prend­eza pre cei ce se insinua la curentu după ordinea insinuat­ d. In fine ei stau sub dispusesiunea presidiulii in privinti’a tuturoru aceloru agende, ce se tieau de biroulu sinodului. 8. Membrii sinodului suntu datori a lua

Next