Telegrafulu Romanu, 1870 (Anul 18, nr. 1-103)

1870-06-25 / nr. 50

Telegraful­ este de doua ori pe lepte- i mana : joi’a bi Du­mioec’a..— Prenume­­­­ratiunea se face in Sahiiu !a espeditur’a ( foie) pe afara la c. r. poște , cu bani > jfat­a prin scrisori francate , adresate catra espeditura. Pretium­ prenumeratiu­­­­nei pentru Sahiiu.este pe ar.u 7. 11. v. a. î car pe o jum­atate de anu 3. fl. 50. Pen­t­­ țru celelalte parti ale Transilvaniei si pen.. Săbii­u. in 25 Iunie (7 Iulie) 1870. in provinciale din Monardi­a pe nnn ana fi. era pe o jum­atate de anu 4 fl. v.a. / Pentru prim­. ni fier» / V. «nu. fi fl V. a. / In peritoie a­­n­ ‘ia ora cu 7. o a nnu’a ora cu 5 i trei a repetire cu 3­­/c r. siculu , pentru cr. si pentru # cr. v. a. X sl 50. ANULU XVIII. invitare de prenumeratiune la „Telegrafulu Romanii 44. pre o jumetate de anu (Iulie-Decembre) alu anului 1870. — Pretiulu abonamentului pro i­i de anu e: Pentru S­a­b­i­i­u 3 fl. 50 xr. v. a. Pentru Trans’a sî Monarchi’a austro-unguresca 4­11. v. a. Pentru R­o­m­­a­n­i ’a si s­t­r­a­i­n­a­t­a­t­e 6 florinii. DD. abonanti suntu rugați a nu intârdîia cu tramiterea prenumeratîuniloru. Adresele ne rogâiiu a se scrie curat­u, sî epistolele de pre­numera­tiu­nea ni se tramite francate adresându-se dea­dreptulu la Editur­a „Telegrafului Romanu” in &a­>iiu. Even­em­inte politice. In decurgerea desbaterei generale asupr­a pro­iectului de lege pentru organisarea municipieloru vorbiră, până la sosirea scriilora din urma, doi deputați români: Alesandru Mocioni si Sig. B­o­r 1­e­a. Celu dintâiu vorbi, chiaru după marturirea barbati­­loru neromâni, cu multu spiritu sî talentu de parla­­mentaristu pentru seli guvernamentulu comitateloru, cu unu contrabalanluui fatia cu regimulu, carele totu déun’a este luatu din o partida politica, celu de alu doilea dice, ca aru fi vediutu bucurosu unu pro­­jectu deosebitu pentru Transilvani’a, nici decum nise unulu deosebitu pentru funduru regescu. Preste putienu credemu ca ni se va da ocasiune a vedé «aventurile in tóta estinderea loru sî atunci le vomu gel a pretiui mai bine decâtu din sch­ile, cari ne spunu asta ducea du numai unele parole. Din C­r­o­a­t­i ’a aflamu ca diet’a s’a redes­­chisu in 30 luuiu n. sî oposetiunea numai decâtu s’a folositu de ocasiune sî pasî cu vre-o câte-va interpelatiuni aspre s’ adeca, cu un’a pentru denu­mirea lui Mih­ailoviciu de ș Archiepiscopu in Agramu­sî cu alt’a pentru sistarea congregatiuniloru comi­­tatense sî libertatiei pressei. De dincolo de Lait’a ne aducu dînariele de­­missiunarea ministrului W­i­d­m­a­n­n, a cârui de­numire făcuse multu sgomolu, din causa, ca acest’a taiase mân’a unui cofetariu înainte cu vre-o dege­­rh­eci ani, cându că locoteninte se afla in armata. Opiniunea publica a primitii o satisfactiune vis-a­­vis de unu baronu. Inse Baronulu P­e­t­r­i­n­o , asupr’a carui’a inca erau agitațiuni in castrele „con­­stitutiunaliloru“, este intar­tu in postulu seu de mi­nistru de agricultura.—Alegerile pentru diete de­­cungu cam in defavórea constitutionaliloru. Missiunea archiducelui A­l­b­r­e­c­h­t la Var­­ssovi’a , lângă ziarulu rusescu, se vorbesce ca are sa mai tocésca din dungile cele ascuțite, cari ÎDStreinau pre Austri’a de Russi’a. — Ore­ si care apropiare intre numitele staturi deducu mai multe foi din impregiurarea ca, se duce, la cererea lui Beust, cabinetulu din Petersburgu a demis sionari pre gen. Fadjpjew, carele si acum de curentu scrisese o brosiura ostila Austriei, prorocind a­cestei­a că­derea. Alte foi inse recomanda Austriei tocma acum o atențiune mai mare in partea acest’a, din causa ca Russiei i place sa surprindă, dara nu sa pasiasca pre­fatia, cum făcu Fadjejew. In corpurile legiuitorie ele Franciei a fostu in detele din urma interesanta discursiunea despre reducerea armatei. Nu numai oratori impe­rialiști, dara chiaru sî orleanistulu Thiers vorbitu pentru sustienerea statului efectivu alu ar­a­matei francese, asta după cum se afla acum. Acest’a e uniculu mijlocii de a susutienea pacea. Parerea acest’a pare a fi latîta intre politicii francesi, cari urmarescu pre Prussia la totu pasulu, ca nu cumva sa se trediasca cu omnipotenti’a ei intr'o diminetia sî Franci’a sa perda prestigiulu autorilatiei sale in Europ­a. Isabel’a 11, fost’a regina in Spani­a, a abolosit formula de tronu, in favarea fiiului seu. Spaniolii inse sî cauta i alta parte regele sî put­enu le pasa d­eca abdice Isabel’a scu nu. putatii In Roman­i’a secțiunile camerei verifica de­Senatulu se pare a fi constituitu. Presie­­dinte este Plsgino , vicepresiedinti: Vei s’a sî crescu. In numerulu 25 alu fótei nostre din anulu acest’a amu publicata in foisióra unu estrasu din Jurnalulu „Le Nord“ o epistola adresata papei de catva unu <x profesore alu semenariului r. cath. din Baltimore, Biering, in care epistola, după ce arata retacirile bisericei apusene, ruga pre pap’a a se intorce de la acele rătăciri si a fi aceea ce nu aru fi trebuitu sa înceteze a fi, adeca pastoriu in intielesulu celu santu alu cuventului. Totu in epistola aceea sî esprima dorinti]a de a fi primitu in sinulu bisericei ortodocse resaritene, carea sin­gura „nu a cufundatu temporalulu cu spiritu­alului carea nu­ are papa­ rege sî carea sî amin­­tesce dicerea lui Christosu „ca imperali’a mea nu este de aici.“ Acum altu diurnalu, „Sant-petersburgske vje­­domosli“, impartasiesce, ca dumineca in 21 Aprile a. c. se severs! trecerea formale a lui Biering, cetatianu americana, la religiunea ortodsa resariteana prin lanisiera rectorulu Academiei. După reversa­­rea actului de trecere sî după primirea converti­tului in tagm’a preotiesca resaritena, urma tienerea sf. liturgii, caea­ ce Biering, o celebră in limb’a germana. Acele asi Biering a fostu adresata în 12/24 Ianuarie o. c. cârra sinodulu perm­anentu alu Rus= siei urmatórea scrisóre : Fara acum me tieneamu de religiunea apuséna. Acum sum insufletitu de dorulu, ca sa imbralisiezu religiunea ortodoxa resariténa. Temeiurile m­ele la acestu pasu suntu espuse in episttol­ a mea adresata Sânliei Sele Papei Piu IX, episcopulu Romei. Pre calea rugei si a sciintiei amu venitu la acea con­vicțiune, ca biseric’a cea ortodoxa resariténa este unic’a biserica carea a pestralu pana acum cura­­tieni’a invetiaturei evangelice, si m’a­ siu ticnea fe­rice, cându o a­ siu putea predică pre pamentulu celu estinsu alu Americei, unde spiritulu omenescu cauta cu deadinsulu sa afle adeverurile religióse. Ca sa potu severi­ acest’a cu recerut’a auto­­ritate, mi face trebuintta, ca sa fiu primitu in tagm’a preotiésca, de ce me si incumd­u a me ruga numai din acea causa, ca sa potu ajunge la sco­­pulu acum amintitu. Soti’a mea sî copiii mei dim­preună cu mine se lapeda de rătăcirile bisericei pa­­pale sî dorescu a trece sub aripile bisericei resa­­ritene ortodoxe. Binevoiesce sânjite sine de a deschide uisîle tale oiloru, cari se intorca dela rctacire, sî nu lipsi de binecuventarea ta pre celu ce se numesce etc. Diet­ a Ungariei. In ssedinti­a din 25 Iuniu a casei represen­­tantiloru se autentica mai intâiu protocolulu sie­­dintiei precedinte. Pressedintele anuncia, ca termi­­nulu de 30 de zile pentru insinuarea nescari va proteste contr’a alegerei deputatiloru conte A Z­i­­c­h­y si E. D­a­n­i­e­l­u a­espiratu si prin urmare respectivii suntu definitivii verificați. Deputatulu cercului de alegere Oraviti’a, B. Szende sî pre­­sinta protocolulu de alegere, care se transpune co­mitetului verificatoriu. După acestea ab­und­a pre­siedintele mai multe petitioni in curse, care deodată cu cele ale representanteloru E László, P. N­­e­r­e­s­s­y, Sz. M­a­j­o­r­o­s , A. C­s­a­n­á­d­y, D. I­r­á­n­y­i, K. I­­e­á­k­y cont, A. B­u­t­t­l­e­r, P. Királyi si Adm. S­z­i­r­m­a­y se tramita comissiunei de petitiuni. P. Horváth îndrepta câtva ministrulu de comunicatiune urmatórea interpelatiune : Are de cu­­getu regimulu a propune casei inca in anulu acest’a unu proiectu de lege despre construirea drumului de feru Csakathurn=Vara8din=Zaprezici. acést’a Ministrulu de comunicatiune cunosce dorinir’a a Croației sî regimulu a fostu tolu deun’a gafa a împlini acésta dorintia. Unu pr­oiectu de lege despre construirea acestei linie nu a propusu până acum’a din causa, ca prelucrările inca nu suntu gafa sî ofertele tne de ajunsu insinuate. concurentiloru de concessi­ Vorbitoriulu póte inse de chiara in numele regimului, ca ministeriulu do­resee clădirea liniei Csăkab­urn=Warasdin=Zaprezics, ca va continua studiulu asupr­ a acestei linie si după finire va presinta casei unu proiectu de lege. P. Horvath e multiumitu cu respunsulu ministrului de comunicatiune. M. Kraljevici face ministrului de co­­municatiune urmatorea interpelatiune: Facut’a re­gimulu pasi cu lin­­’a laterala Merzidorfu=Pi­kroc sa se cladésca sî déca, care suntu acesti pasi. Ministru de comunicatiune Gorove a pretiuesce pre deplina insemnatatea acestei linie literale sî se va sirgui, cu acesta linia sa se­­ cladesca cu câtu se pole mai mare usiurintia pentru statu. M. Kraljevics se dechiara multiumitu cu respunsulu. Cas’a ia respunsurile la acestea interpelatiuni spre sclintia. Notariulu casei magnaliloru conta I. Csáky preda nuntiulu, prin care se face cunoscutu ca cas’a magnt­loru a primitu proiectulu de lege despre clădirea palatiului post. sî teleg. sî despre drumulu de feru magiam de Nordu-Vestu. Proiectele acestea se voru escerne coronei spre sanctionare. Referentulu comitetului mnand­alu Kol. Széli reporteza despre proiectulu de lege relativui la creditulu supl. pentru ministrulu de interne. Referentulu comitetului centralu, P. Pe­rezet reporteza despre proiectulu de lege privitoriu la organisatiunea municipieloru. Se decide tiparea lui. Presiedintele e de părere ca sa se puna pre ssedinti­a de Joi la ordinea dilei. Br. L. S­i­m­o­n­y­i propune cu o motivare ma langa unu proiectu de cond­usu, in urm’a carui’a proiectulu de lege despre organisatiunea municipi­eloru sa se pună la ordinea dilei numai in sen­­siunea prossima. Rol. G­h­y­c­z­y sprigineste proiectulu de conclusu a lui S­i­m­o­n­y­i. B. Halász pre­tinde ca propunerea sa se tiparesca si puna la or­dinea dilei spre desbatere (Voci , votare !) I. Iustin . Pressedintele s’a pronunciatu deja conclusualmente, ca proiectulu de lege vino Joi la ordinea dîlei si asta nu se mai póte despre acéstea discută. (Contraduceri) A. C­s­a­n­á­d­y doresce ame­­narea desbaterei sî din causa, ca raportulu cuprinde siese care sî asta deputații nu au tem­pu de alu studiu după cim­­inica. (Voci alarmaliire : votare!) Se pune la votisare proiectul­ de cond­usu sî se ridica pentru elu numai steng’a si steng­a es­­trema ; majoritatea lu respinge ; prin urmare rapor­tulu comitetului central» se va pune pre­siedinti’a de Joi la ordinea dilei. Proiectul» de conclusu a lui K G­h­y­c­z­y

Next