Telegrafulu Romanu, 1871 (Anul 19, nr. 1-103)

1871-10-24 / nr. 85

amestecă pentru delaturarea pericolului in afacerile loru interne, sa nu aiba nici ei protestú a vorbi in afacerile nóstre interne ; si că prin aceea sa evi­­tamu totu ce am­ putea suscită ur’a loru in ^contr’a nóstra ; a face possibilu ca sa incetecze ori­ care im­­pedecamentu basatu in dreptulu nostra de statu, care impedeca pre cele-lalte tieri sî regate asi potea re­gula afacerile loru interne, pre lângă conservarea legaturei necesarie intre părțile unui statu cu o au­tonomia de latitudine mare, care indeslulesce pre tiera sî imperiu , a face possibilu ca, ori-care directiune va lua cris’a erupta in alte tieri ale imperiului, statutu ung. sî tronulu ung. sa aiba unu spriginu sî o asta de tare sî secura in câtu ei sa remâna potere totu­­de­ un’a nealinsi de ordinile sî criseie erupte in alte state sî asta sa asigure atâtu­epesarea patriei câtu sî tronulu facia cu ori­care eventualitate. Ministrulu de justiția St. Bitte ascerne unu proiectu de lege despre regularea definitiva a co­­m­uneloru contractualiste sî ruga cas’a a transpune acestu proiectu sectioniloru iudata după desbaterea proiecteloru de lege urbarLIe ; afara de aceea elu róga cas’a a desbate câtu mai ingraba proiectulu de lege despre esecutari judiciari. Diu’a s’ ar’a siedintiei prossime se va publică pre calea obicinuita. 311 Legea comunale. (Article de lege XVIII, din anulu 1871 despre re­gularea comuneloru, sanctionatu in 7 Iuliu 1871, promulgatu in amendare camerele Ungariei in 10 Iuliu 1871.) (Urmare:) § 27. In contr’a tuturoru decisiuniloru vala­­matorie ale comunei, interesanții potu dă recursu, in termina de 15 dîle dela publicarea legala, re­spective dela admanitare, la municipiu, sî de acolo in 15 dîle la ministrulu de interne. In decisiune totu de­ un’a trebuie sa fia espresu­pusu, cum ca decisiunea se pote apelă numai fara a impedeca esecutarea ei (extra dominium). In lips­ a acestei clausure decisiunea se póte apelă cu inopedecarea esecutarei (intra dominium). § 28. Municipiulu, afara de căușele enume­rate la §­la 26 sî apelate in intielesuln ·-lui 27 numai, in acelu casu se póte amestecă in afacerile interne ale comunei, déca representantia comunei i cere si pretinde intervenirea seu ajutoriuiu seu. La casu contrariu comun’a póte cercă remediu la guvernu. § 29. Statuia comunei nu póte fi contrariu legei, ordinatiuniloru guvernului si ale jurisdictiunei in vigore ; e de a se substerne indata municipiu­lui sî numai după aprobarea acestui­a respirata eeu pro tăcute se pote esecută. § 80. Statutului care e contrariu ordinatiu­­nei din §~la 29, e de a se nulifică prin municipiu. Daca municipiulu nu s’a dechiaralu in aduna­rea generale prossiraa, ce urmeza după substernere, statutulu se considera că aprobatu. Decisiunea nulificatoria a municipiului se póte apelă la ministrulu de interne. § 31. Singuraticii pot t recură pentru modi­ficarea statuteloru vatemalerie la comuna, sî in con­tra decisiunei vatemalerie a comunei, aduse in a­­cestu obiectu, la municipiu, sî de acolo la mini­­strulu de interne. § H­ A. uuuiuu'a na potii face obiectu de des­­batere si decisiune din ordinatiunile municipiului sî ale organeloru lui competinte, relative la admini­­stratiunea publica de statu sî municipale sî este obligata a le esecută neconditiunatu. § 33. Cetatile cu consiliu regulatu primescu ordinatiunile municipiului nemidinlocitu sî eschisiva­­mente prin vice-comite, féra comunele mici sî mari prin oficiolatu cercuale (despartiementalu), sî rela­tive la aceste vinu in atingere cu municipiulu in calea acestoru organe municipali. CAPU IV. Despre representatiunea comunale. § 34. Comun’a eserceza dreptulu autonomiei (guvernarei) de sine prin corporatiunea sea repre­­sentativa. Corporatiunea representativa consta pre jume­­tate din aleșii publicului alegatoriu; féra pre d jume­­tate din acei civi ai patriei maioreni, locuitori sau posesori comunali, cari platescu cea mai multa dare directa de statu. § 35. List­ a representantiloru cari nu vinu sub alegere se rectifica (corege) in totu anulu. Rectificarea se face pre basm a aratarei de­ dare in comunele mici sî mari prin sub-prefectu (szolga­­biró), féra in cetatile cu consiliu regulatu prin o delegatiune alesa de corporatiunea representativa. Delegatiunea in dare defipte sî publicate­­ si tiene si edinttele publice, sî despre procederea sea face raportu motivatu corporatiunei representative. La stabilirea listei sî ordinei se computa nu­mai darea directa de statu a averei din comun a sî din teritoriulu ei, si a venitului trasu in comuna sî teritoriulu ei ; mai departe se computa indoutu­darea directa de statu a profesoriloru dela institutele de invettumentu de statu confesionali sî private, a investatoriloru po­pulari, a membriloru de academii scientifice, a re­­dactoriloru de fóie periodice sî dînarie, a preotiloru, a membr­loru interni si esterni dela camerele indu­striali sî comerciali, asemenea sî a doctoriloru, ad­­vocatiloru, mediciloru, ingineriloru, apotecariloru, (farmacistiloru), chirurgiloru, montanisticiloru fore­­stariloru sî a economiloru (gazdauisztek) provediuti cu diploma valida in statuia ungurescu. In darea de statu a bărbatului sau a părinte­lui e de a se computa darea de statu a femeei, cum si a prunciloru minoreni, déca elu administreza averea femeei sau a prunciloru minoreni. Cându doi sau mai mulți platescu dare de statu de asemenea cuantitate, intre acesti’a decide sortea ; inse cându vine inainte acestu casu intre individi de acei’a, dintre cari m­ulu aru ajunge in corpora­­tiunea representativa in urm’a dârei de statu cal­culate simplu, iéra cel’a-laltu in urm’a dârei calculate in doitu , cesiu din urma are antaietate. § 36. Nu se póte luă in lista : a) cela ce s’a condamnatu pentru vre-o fapta criminale, dela publicarea sententiei condamnatóre pre catu tiene pedeps’a ; b) celu ce tiene in arenda bunurile publice ale comunei, seu sta in alta relatiune contractuale cu comun’a ; c) ostasji, cari servescu in fapta in statuia ar­matei (marinei belice) cum si miiitianii (honvéderi) in statulu activu ; d) funcționarii de statu si municipali déca nu platescu alta dare in comuna afara de darea după salariele loru. — § 37. Numerulu representantiloru comunali su normeza numerulu populatiunei, adeca după tóte 100 de suflete se alege unu representante. Inse numerulu totu alu [representantiloru alesi sî nealesi in comunele mici nu póte fi mai micu decâtu 10, mai mare decâtu 20, in comunele mari mai micu decâtu 20, mai mare decâtu 40, in ce­­lati cu consiliu regulatu mai micu decâtu 40 si mai mare de câtu 200. Alegerea representantiloru, déca Dumerulu to­­talu alu alegatoriloru comunali trece preste 600 , se face după cercuri, féra déca nu­­ in massa. In câte unu cercu alegatoriu nu potu sa fia mai pneim decâtu 200 si mai multi decâtu 600 alegatori. Cercurile electorali sa formeza prin corporatiu­­nea representativa. Unu cercu electorale alege după potinica un numeru cu pareehia numai atâti’a representanti, câti se vinu pre cercu din membrii supusi la alegere ai corporatiunei representative după proportiunea, in care stau alegatorii cercului catva toti alegatorii ; loti cu acesta ocasiune acolo, unde alegerea sa face in massa, suntu de a se alege membri sapienți până la 1/4 parte din numerulu totala alu represen­­tantiloru alegundi , iéra acolo, unde alegerea se in­­templa di­pa cercuri, in cercurile singuratice e de a se face si alegerea suplentiloru după numeruîu repre­sentantiloru alegundi acolo, inse află, câtu fia­ care cercu sa alega celu putinu 1 membru suplente. § 38. Alegatoriu comunale e : a) totu locuitoriulu comunale de 20 de ani, déca deja de doi ani platesce in comuna după averea scu Yenhulu propriu darea pamentului, a venitului casei, séu darea câștigului personalu ; inse celu ce nu platesce alta dare decâtu cea a câștigului per­sonale numai in acelu casu, déca nu sta sub po­­testate de domnu (gozdai hatalom) ; b) mai departe ori­ ce­ corporatiune, institutu, so­cietate si firma, deca posede in comuna avere ne­­miscatoria sî după aceea platesce dare (§ 40); c) străinii cari cada sub dispusetiunea § 19, scu facutu destulu dispusetim­iloru­lui. § 39. N’au dreptu de alegere : a) ostasii, cari servescu in fapta in stătuta ar­matei (marinei belice), precum si min­tianii in sta­tulu activu; b) cei ce suntu in prinsóre prevenetiva pentru vre-o fapta criminale ; e) cei ce s’au condamnatu pentru vre-o fapta criminale dela publicarea sentintiei condamnatorie pre câtu tiene pedéps’a ; d) cei ce stau sub concursu (crida); e) funcționarii de stătu sî municipali, déca nu platescu in comuna alta dare, de câtu darea după venitulu salarieloru loru. § 40. Minorenii sî cei de sub curatela, cari poseda in comuna avere nemiscatória, se presenza la alegere prin tutori, respective prin curatorii, fera femeile, corporatiunile, mnele așișderea cu avere institutele,­­societățile, fii­nemiscatória in comuna, prin plenipotentiatii. Altmintrea dreptulu de alegere se pote eserce numai prin indreptatitulu si numai in persona. § 4L List’a alegatoriloru, si inca unde suntu cercuri electorale, dupa cercuri electorale, o com­pune unu com­iletu esmisu prin corporatiunea repre­sentativa din registrele de date de pre cei mai de aprópe doi ani decursi sî din alte date.­­ List’a compusa in ordine alfabetica se espune in cinci dile spre vedere la cas’a comunale sî sa rectifica prin comitetulu esmisu pre bas’a observa­­tiuniloru intrate in alte 5 date urmatóre. Primari’a publica prin spunere, afisiu g(placatu) seu in altu moda usitatu , ca in care di se póte privi list’a ‘numeriloru sî până cându se potu dă observatiunile. § 42. Se póte alége do representante co­munale : in comunele mici sî mari fia-care locuitoriu co­munale maiorenu, care are dreptu de alegere iu in­­tielesulu­i§­loru 38 sî 39 cu esceptiunea acelor’a, cari tienu in arenda beneficiele publice ale comunei séu stau in alta relatiune contractuale cu comun’a ; in cetati (prasie) cu consiliu regal tu totu in­­suiu, carele este indreptatitu la alegere de deputatu dietaie, déca totu­ odata scie scrie si ceti. § 43. Membrii corporatiunei representative, cari vinu sub alegere se alega totu la trei ani pre 6 ani. Dintre cei aleși cu ocasiunea prima la espira­­rea celoru trei ani primi, iese afara totu mem­brulu alu doile prin tragere de sórte făcută separatu pen­tru fia­care cercu electorale. Sora pre­venitoriu totu la 6 ani voru­esi sa­pientii (§ 44) si acei’a, cari au implinitu dejă cei 6 ani prescrisi. Tragerea sortiei o trage pressedintele in aduna­rea generale. Representantii repasati se potu realege. § 44. Celu ce ’si perde starea de represen­tante in urm’a decisiunei nulificatóre a comitetului verificatoriu (§ 53), mai departe celu ce intr’aceea mare, scu ’si perde capacitatea representante (§ 39, b, c, d), séu sa alege de primariu comunale sî in fine celu ce abdice dela representatiune, loculu acelui’a — déca a intratu in corporatiunea repre­sentativa pre­das’a contributiunei — sa ocupa ca membru suplente celu ce urméza in ordine cu plan­titoriu de dare mai mare ; déca mandatulu si l’a capetatu prin alegere, loculu lui lu ocupa după or­dine membrulu suplente, care a capetatu cu oca­siunea alegerei mai multe voturi. § 45. Celu ce s’a alesu de representante in mai multe cercuri electorali; representa cerculu de­­semnatu de elu insusi ; iéra loculu lui se imple prin membrulu suplentu urmatoriu in ordine. § 46. Déca sa alege unulu care deja, membru alu corporatiunei representative pre bas’a o contributiunei, sî ’si pastreza cualitatea de membru alesu, in loculu lui pasiesce celu ce urmeza in or­dine că platitoriu de dare mai mare. § 47. Diu’a de alegere : se defige in comune mici sî mari prin supre­­fectu (szolgabiró), in cetati cu consiliu rrgulata prin vice-comune. Terminulu se póte defga numai după ce s'a

Next