Telegrafulu Romanu, 1871 (Anul 19, nr. 1-103)

1871-05-16 / nr. 39

Telegrafiile ese de done ori pro, f=epte­. mana, Dum'nec­ a si .Joi’a. — Prenume-1 rațiunea se face in Salam­ la espeditur­a I foiei pre afara la e. r. poște cu bani­­ gata prin scrisori fran­ate, adresate catra­­ espeditura. Pretiusu prenumeratiunei pen­tru Sabiiu este pre anu­l fl. v. a. ear pre o jumetate­­ 1q anu 3 11. 50. Peu­ Sabiiu, in 1628 Main 1871. t tru celelalte parti ale Transilvanie si pentru­­ provinciele din Monarchia pre unu anu 8 fl. I­iera pre o jumetate de anu 4 fl. v. a. Pentru­­ ■ princ. si tieri streine pre Arm­­ 2 .‘/3 anu 6 fl. Inseratele se plate­scu pentru intrti'a I óra cu 7 cr. siruri, pentru a dou­a ore cu [ 5 ‘/a cr. si pentru a trei’a repetire cu 3 */*­­ cr. v. a. As 39. A MI A XIX. U. \t Z eV­nesc 10 Maiu. •1- Die Redactoru ! Eri­s a petrecutu o festi­vitate din cele mai pline de jale in comunitatea nóstra. Remasin­ele ilustrului barbato, septemvirului loanu cav. de A I­d­u­l­i­a­n­u s’a predatu aici m­ormentului spre eterna odihna. Scriea despre sosirea mentiunateloru remasit­e nici si despre de­punerea loru in mormentu a adunatu pre dic’a de 9 Maiu, afara de locuitorii Zernesciloru si Bra­­nului, unu numeru forte mare de brasioveni, ro­mani, m­agiari si sasi, carii asistara dimpreună la ultimele onoruri făcute celui mai demnu nationa­­lismu si patriotu. Cu deosebire românii brasioveni fura bine representanti la acesta serbare de doliu. Mai multi preoți cu preonor. p. protopopu alu Fagarasiului p. Popescu in frunte erau de fictia, iéra vre-o­u functionara doiescile servicie funebrale. Însemnătatea bărbatului repausatu, obidnt’a familia, aspectulu gelitoriloru adunaui in mode asia de spon­­taneu, corurile din Brasiovu si Zernesci, cu deose­bire inse retoriculu cuventu funebrale rostitu de dlu Dr. Nicolau P­o­p­u profesoru dela gimnasiulu nostru din Brasiovu a miscatu inimile tuturoru. Nu era orbiu, carele sa nu lăcrimeze. Sî nu adeveru acestu fiiu alu Branului, demnu de o jale generale de câtra toti românii, după lupte si fotige multe pre câmpuru bisericescu natiunalu si patrioticu se asiedia in O mangaiare, dara mica mormêntulu rece sî mutu. mangaiare este, ca fiinlu celu bravu alu acestui tienutu, si alu patriei, de­ s’ a traitu in anii din urma departaru de locuia nasce­­rei sale, se odihnesce acum sub acela­ si pamentu, pre care a vediutu, înainte cu 52 ani, mai intziu lumin a. Fia­i tierin’a­nsióra l Preon. p. protopresbiteru I. M­e­t­i­a­n­o in­tru pomenirea repausatului a data o mésa pentru sute de persóne. Mancarea si beutur’a era la dis­­pusetiunea celoru ce simtieau trebuinli’a loru, ci sa sustiena ritualei« fia­carei biserici in cuvenita veneratiune, conformu demnitatiei fiiloru unei na­tiuni luminate, carea vrea sa traiasca in iubire reciproca. — Austri­a invitase consiliulu federationei El­­vetia de a trimite representanti pentru o conferint­a internationale, care sa se consfatuiasca despre m­e­­surile contr’a introducerei balei de vite din Russi’a si Principatele dunărene. Cu privintia la acést’a ne im­part fisiesce unu telegramu din Bern, 19 s. c. ca consiliulu a primitu invitarea. Facemu atenti pre cetitori ca acesta mesura momentósa pentru in­­frâng­rea acestei calamități repetite avemu a multi ami sasectorei dini Dr. B. Szabó, fisiculu co­o­mitatului Albei superióre, prin raportulu seu catra inaltulu regimu dio 28 Decembre 1869 (publicata si de noi in nr. 103 din același anu) apoi pre­­venirei unoru barbati notabili de specialitate, caror’a le desln­ise dlu Dr. Szabó ide’a sea sî verbalu cu oca­­siunea caletoriei la Vien’a intreprinsa in luu’a c. anune spre acesta scopu. Eveneminte politice. In loculu acest’a engetamu ca va fi potrivitu sa iregistramu unu faptu carele se cuprinde in ur­­m­atorea: Programa, pre barea carei­a s’au infratitu romanii, maghiarii sî germanii (nesasi) din Brasiovu in 22 Aprilie 1871. I. Românii, maghiarii sî germanii d­i­n B­ra­si­i­o­v­u se lega intro sine, a pasi pre viitoriu solidariu in tote afacerile loru locale pre basea principiului de egalitatea naționala. II. In interesele generale ale nationalitatiloru din patria sî ale patriei comune s’a purcesu la in­­cheerea fran­tatiei din punctulu de vedere, cu toti in unire sa conlucre solidariu spre a aplana, după pulinica, diferintiele ce exsistu intre naționalitățile patriei, fiindu ca amu devenisu la acea convingere, ca numaî importiendu, nu numai sarcinile, ci sî drepturile, de o potriva intre toti locuitorii, fia ei de ori ce naționalitate, se póte as­gura viitoriulu tare sî ferice alu patriei. HI. Spre efeptuirea acestei programe s’a alesu câte unu comiletu din fie­care naționalitate infratita, care, după ce s’a primitu sî aflatu de bunu, s’a si subscrisu. Presiedinti: Notari: Lemeni m/p. Ios. Pușcăria m/p. AdolfKenyeres m/p. Franc. Vizy m/p. Wilh. v. Fehrentheilm/p. L A. Simigino vicz. Altu evenementu mai insemnatu avemu deschi­derea delegatiuniloru in Vien’a. Documentele din cartea rosia trateza conferinti’a din Lon­do nu si afacerea romana (Rumänische Angelegenheit). Despre cesta din urma dice „Köln. Zig.“. Este interesanta a vede ca Austri’a si Prussia in ceea ce privesce Romani­a „realminte si perso­nalminte“ suntu pre acelasi terenu. Si Beust si Bismark se interesedia, ca principiele Carolii sa re­­mana la postulu seu si cu ajutoriulu elementeloru mai bune, ori câtu de rari aru si ele, sa puna ca­petu sbuciumuriloru­celoru turbulente ale rosiloru. Acest­a e unu progresu demnu de insemnatu. Pentru ca trebuie sa ne aducemu aminte ca pre tempulu, candu principele Carolu s’a asiediatu in Romani’a, in Vien’a domina suspiciunea ca Prussi­a are cugete amenintiatóre pentru imperiu (Austr. ung.) S’a adeveritu vise ca Prussi’a nu are nici o causa de a urmări interese deosebite in Romani’a, sî cu atâtu mai putieru interese de acele, ce ara paie strica Austriei. Ca imperatu alu Germaniei, regele Wilhelm are interesse nemijlocite, ca la Dunărea de jos si carea curge până la Passau pre pamentu nem­­tiescu, sa se stabilesca civilisatiunea sî sa se sus­­tiena pacea si liniscea in loculu desierteloru planuri de cucerire (? R. T. R.) romanesci. Tratatulu de pace intre Franci’a sî Germani’a, ca unu acta insemnatu alu presentului su reprodu­ceam si noi mai la vale. După telegramele sosite dela Parisa amu anun­­ciatu sî nd­ luarea acestei capitale francesci. Cu tóte aceste Parisulu in tóta intregitatea lui nici astadi nu se afla in mânile Versaillistiloro. Multu vise nu va trece si insurectiunea va fi cu totulu sugrumata. Alegerile in Romani’a a esîtu favorabili pen­tru regimu. Vom nu vedé din lucrările nouei camere, déca­liér’a are dreptu de a se felicită de resulta­­tulu loru asia după cum a resultatu. Sântirea de stog­uri honve­­d­i­a­n­e. Din partea autorizatiei cercuale hon­­vediane din Kassovi’a s’a escitatu întrebarea, ca are ceremoniele sânlirei de stoguri la tóta intemplarea sa se seversiasca depa ritulu bisericei rom. cat.? Cu consideratiune la întrebarea acést’a a emisu mini­­steriulu honv. urmatoriulu cerculariu : „De­óre­ce conformu articulului XX din 1848 si celui alu LUI, 1868, confessiunea romano-catolica a incetatu de a mai fi domnitoria in patria a nóstra si confessiu­­nile primite prin legi suntu de a se consideră de egalu indreptatite, cu deosebire inse cu respectu la §§. 19 si 21 ai in urma atinsului articolu de lege, nici decum nu se póte admite, ca numai cerem­o­­niele bisericei rom. cat. aru fi sa se aseze la sân­­tiri de stoguri honvediane. — Din contra, nu sta nunic’a in cale, sî inca manecându din principiulu de egala îndreptățire alu religiuniloru, nici nu se póte pune nici o pedeea, ca in teritoriulu balaliuneioru, in cari prevaléza representantii religiunei protest­ante sau greco-or. sa se sever siasca Gântirea de steguri dopa ritulu confessiuniloru religióse pomenite. In teritorii», unde religiunile suntu amestecate — cuviiuti’a si principiulu de tolerantia reciproca pretinde, ca ste­­gulu cu aceea­si ocasiune sa se bineenvinte die de pastorii duóra seu a trei cofesiuni sî adeca de fla­­­care in modulu seu. — ritualele ce suntu a se sever si in biserica suntu sustienute parochului con­­fessiunei celei mai numerose, pre cându parochii celoru-lalte confessiuni, in locu libero polu sa tiena cuventare sî sa bine-cuvinteze sirgulu. In casuti de aceste dela tactici a comandantiloru cercuali res­pective celoru ai batalioneloru se astepta, ca pentru că sa se pota seversi ceremoniele religiose in cea mai buna inttelegere, sa se chiarifice înainte inca cu autoritatile bisericesci sî lumesci, astă incâtu festivitatea sa nu va teme pre nimenea in egal­a în­dreptățire confessiunale sî ia libertatea consciinliei. Diet­a Ungariei. Siedinti’a din 10 Main a casei dep.­o deschide pressedintele Somssich la 12 ore Pre foto­­liele ministiloru: Gorove Szlávysí Tóth. Protocolulu siedintiei precediule se Pressedintele anuncia mai multe petiliuni, autentica, care se transpunu comissiunei de petiliuni. Dep.­orasiului Aradu, Fr. C­h­o­r­i­n­u ’si presinta mandatulu. Se tramite comissiunei verificatóre. Dupa resolvi­­re inca unoru afaceri particulari trece cas­e la or­dinea dîsei, la care sta a trei’a cetire a proiectului de lege despre regularea judecatorieloru de instanti’a prima. Se cereste, primesce definitivu sî trimite casei magnatiloru spre pertractare. Ministrului de comunicatiune Gorove ascerne articolulu de lege, despre drumulu de feru Eperjes= Tarnow, sanctiunatu de M. Lea, se va publică si trimite casei m­agnaliloru spre acela­si scopu. . Referințele comitetului centralu E. Hodossy presinta proiectulu de lege relativii Ia nuraerulu sî resie dintrele judecatorieloru regie, mai departe despre o propunere a lui Er­. Simony si amendam­en­­tulu lui Ion. Hajdú. Comitetulu a primitu pro­iectulu nunutu ca modificatiuni însemnate, caci co­­miteti­lu de 25 a determinatu, in lips’a de date, nu­mai provisoriu resiedinti’a a 115 curti judecatoresci si 407 judecătorie cercuali. Afara de aceea ca regimulu a dec­laratu a nu putea esecută elabora­­tulu acest­a fara ingreunarea erariului , comitetulu centralu nu póte recomandă prefigerea unei atari legi provisorie. Elu este de părere, ca ministeriulu sa se incred intiedie cu prefigerea provisoria a nu­­m­erului sî resie din tiiloru judecatorieloru, ca sa as­­cerna după 2 ani legislativei date autentice despre decurgerea afaceriloru la deosebitele curti judeca­toresci sî judecătorie cercuali, cu pre basm a acestora date sa se póta prefige numerulu juditoru. Amen­damentele lui Simony sî I­­o­r d­u sa se resepte. Pressedintele: Raportulu se va imprime sî pone pre poimâne la ordinea dîlei. Ed. Z­s­e­d­o­n­y face propunerea, ea consi­­derându momentuositatea raportului sî proiectului asternutu de comitetulu centralu si considerândn impregiurarea ca in sessiunea acest’a numai o sie­­dintie se mai potu­sienea, pre lângă aceea tier’a intrega ascepta cu nestemperi deciderea finale a acestui obiectu — siedinitele sa se tiena dela 9—2 ore. Casa primesce propunerea lui Z­s­e­d­é­n­y. Incheerea siedintiei după 1 ora. Pressedintele M­a­j­l ă­t­h deschide siedinti’a din 10 Maiu a casei magnatiloru la 1/2 1 ora. Protocolulu siedintiei precediule se autentica. Contele G. Károlyi presinta raportele comis-

Next