Telegrafulu Romanu, 1871 (Anul 19, nr. 1-103)

1871-07-22 / nr. 58

'i'telegrafi­lu cue ’de odue da pre sfepte­­nmna: Duminec’a si Joi’n. — Premmie­­ratiunea se face in Sabiiu la espeditur’a Foiei pre afáfti IA e. r. £ este cu bmn­­­ _ gat­a ,prin scrisori francate, adresate catru­ espeditura. Premulu prenumeratiiinei peri­­ti*u Sabiiu este pre anu­l fl. v. a. eAfr pre o jum­etate de anu 3 fl. 50. Peil-Sabiiu, in 22 Iuliu (3 Aug.) 1871. , tru celelalte parti ale Transilvanie si pentru­ provinciele din Monarchia pre unii anu 8 fl. f­iera pre o jumatate de anu 4 fl. v. a. Pentru 1 princ. si tieri streine pre anu 12 l/3 anu 6 fl. In­seratele se platescu perttru întâi­ á I­ara cu 7 cr. sirulu, pentru a dou’a ore cu 1­5 ‘­, cr. si pentru ă trei’a repetire cu 3 V. d­r.­v. i­­ XTM 58. AMV :XIX. In cansa bisericescu rumáno-serbésca. In n­r. 55 alu acestui dînariu se publicase deja invoiel’a in privinti’a cbmurieloru amestecate romanesci si serbesci din d­ecesele de mai înainte­a Aradului, Versietiului si Timisiarei, care invoieia se combinaâe intre delegatiunile congreseloru na­­tiunali­ bisericesci, români Si serbu, la CarióVitiu in­ 19 Iuniu (1 Iuliu) a. 6. Pașii Ulteriori, ce e’am­ facuiri in acestu obiectu din partea romana, suntu acei­a­ ca Sinodulu nostru diecesanu dela Aradu prin barlHi­a presidiale din 29 luniu a. c. Nn preș. 175 a Prea S. S. Părintelui Eppu Procopiu Ivacicoiiciu, este ebnediamatu la siedmtia estraordinaria pre 25 Iuliu a. c. spre a luă mesurile de lipsa pechiei inaitn­arfea cesiuri­­loru controverse. Acesta intetire a causei era de lipsa cu atât’a mai veriosu, căci terminulu pentru efertura din partea serbesca in privinti’a fonduriloru comune din Carlotitiu, după decisiunea respectivei delegatiuni, are valore oblegativa pentru ea, numai pana in 18/30 Sept. a. c., si pentru ca de­­cisiunile, ce s’au combinatu in­ privinti’a comune­­loru amestecate serbo-rom­ane, au sa se puna in lucrare cu 1 Sept. c. tt. alu anului curentu. Totu de odata s’a dispusu, ca sinodala diece­sana ala diecesei Caransebesiului sa se adune la siedintia estraordinaria Cu 4 zile mai tardîul adeca in 29 Iul. (10 Aug.) a. c., ăl acest’e din motivulu aceia; ca membrii delegatiunei rom­âne, cari au participatu la consultările din Carlotitiu, sa se poata intacisia in persona la am­endoue sinedete, spre a da cu cu­­venta viu informatiunile de lipsa mai de aprópe. Decisionile, ce vom­ aduce venerabilele sinode diecesane numite,­ nu vomu lipsi a le comunică ceti­­toriloru nostri la tempulu seu. Even­im­en­te politice. Dintre denumirile comitiloru supremi cetatie­­nesci, publicate pana acusta, insemnamu cele urma­­tóre : Samuilu F­ü­l­e­p, pentru Costocn’a, Clusiu, Gherl’a, Sicu si Zilau, Mich. L­a­z­a­r­u pentru Breticu, Cicsered­a, Iliesilva, Chizdiva siarheiu, Sep­­si-St.­Georgîu, Olarib­o âî Gidorheiu, Daniilu Tö­rök pentru­ Ab­rudu, Rad­egu, Alb’a-Iuli’a, Ocn’a Sabiiului, Huniador’a , Grigoriu T Ii­u­ri pentru Elisabetopole si Fagarasiú. Seriile despre intalnirea imperatului nostru cu imperatulu Wilhelm totu mai multu se cor­stateza, si acum Cu acelu adausu, ca si regele Bavariei va participi la­ acésta convenire. Se crede, ca impe­­ratulu vostru va fi insotitu de Gorilele Beust si dar si de Hohenwart si Andrássy, ear Wilhelm de Prin­cipele Bismarck. Din F­r­a­n­c î ’a avenvu a însemna, ca Jules Favre starniesce a-si da demissiunea, carea inse Thiers nu va a­i o priimi, la casa cându s'aru prim­oi acésta demissiune, prea lesne áru­ pote urma si demissiunnea altoru membri ai cabinetului actuale francesti. Credemu, Ca presto pucine dîle se va poto cunosce deja, daca motivele acestei retrageri suntu politice sau de alta natur­a. Tribunalele marțiali si-au inceputu lucrările cu judecarea comunalistiloru internați. Din multe cetăli, cercetate mai tare de furi­a resbelului, intra petitiuni, cu contributiunile impuse loru,­ sa se parte Francia intréga, cu­ ce acest’a este o datorinica purcediatare din unitatea Franciei,­ carea carea fără vatomarea acestei unitati nu se póte ig­noră. In privinti’a procederei, ce are a­ se urmă­ la judecarea comunaiistiloru prinși, ministeriulu nu este de nn’a părere, ci pre cându majoritatea «taruiesce a se pedepsi cei vinovați după fata strictéiig legi­lotii, pre atunci m­intíritatea, scu deosebire ministrulu de justiția Dufaure, va ca regimulu se intrebuintieze puterea sea cu dementia. Multi dintre cei polini, aflân­du-se nevinovați, s’au eliberatu deja, cu tóte acestea mai suntu inca căte­va mii de internați. Respunderea desdaunarei de resbelu la Prut­ si’a­m­néza cu o repetune in adeverii admirabile: o milliard», ce vino a se raspunde in Decembre, se va depură inca acum, si ast­fel iu rtribint’d se ocupaliune in Francia séra se va­­ mai imputina. „France“ afirma, ca Bismarck aru fi premiau, ca până la 31. Augustu impregiurimea Parisului va fi de­iertata de Pru­si. Intr'aceea se lucra cu cea mai mare activitate in reorganisarea armatei. Coi­u­ssiunea esmisa in acestu obiectu a staboritü deja iluiam­entele fiiiorei legi militari, după care a dat drirltiei de a milita este supusa fia­care francesii dela 20 până la 40 ani. Unu sezamu imbucuratoriu pentru reintorcerea stabilitatiei in tier’n cea multu bântuita este si ace­ia, dd 0 partida forte însemnată a carierei sa se faca moțiunea; că presiedifitia guvernului sa se sfi­­credin tieza lui Thiers pe doi ani. Italienii alergându cu­ intettrb spre sco­­pulu loru Suprem­iu natiunalu staruiescu a se inco­­­rona regele loru V­i­c­t­o­r­u de imperatu, st­a portă, titlulu Ce­lu aveau vech’ii imperăti, adecă „i­m­­peratalu Romanii­ o­rii.“ Desbaterile ce au avutu locu in­ cari er­a frani­­cesa in 02 Iuliu, cându veni la pertractare petitia­­nea episcopilor si francesi in favorea papei, si cu­­ventarea lui Thiers, care, intre aplausele adunarei, se areta­ forte simpaticu pentru Pap­a, da produsa in Itali­a adânca sensatiune. Tóte foile polem­cisera contr’a lui Thiers si a franciei condusa de deusutiu, si este temere, ca iiîtaliu­ea acést’d intt­e cele doue poteri, póte sa aiba urmări aserióse, cu atâtu mai vertosu, cu cărui partid’a jesuitica nu inceteza, a largi pre­dî ce merge prapadit’a,­ ce esista dija intre regatoiu Italiei si papismu. Póte in legatura cu aceste iritatiuni intre Itali’a si Franci’a s’a in­­titu faim’a, ca generalulo italianu Casanov’a este trimisu la Tend’a, pentru de a studia positiunile militari de câtra Franci’a. Se­dice, ca după declaratiunile date de Gardianlu­lu Antonelli representantiloru puteriloru străine, nu mai este nici o indoiala despre aceea, ca Pop’a va rem­ane si fte venitoriu in Rom’a. in Rom­ani’a se pare ca se pregatesce de nou o­ catastrofa. Gaci precum scriu foile si faine, Carciu, in u­rm’a conflicteloru in caus’a Strasbergiana, este aprópe a’si da dem­issiunea si a se retrage. In S­p­a­n­i ’a s’a constituita definitivu mi­nisteriulu celu nou sub presiedinti’a lui Zorilla. I­n palatiulu regescu se facu pregătiri pentru intem­­pinarea principelui de coróna italiana, care le are se vina spre cercetare la frate-seu, regele Spaniei. Ri­u­s­s­i ’a face pe dl ce merge înaintări cu­ IosibÜ in toti ramii vietiei sele publice. In cesle din urma iar se scrie despre iramustirea drumuri­­loru ei ferate, a s­ocietatiloru industriali si comer­ciali si a legaturi­lora ei cu Itali’a,­ Franci’a, Engli­­ter’a, Oland’a si alte­­ieri. — Meditationi asuprea proiectului de unu regulamentu scolasticu, aster­­n­utu congresului natiufiälu bisericescu romanu din an. 1870 de catra comissiunea sea scolastica ad hoc. (Urmare.) Déca „organisarea“ insasi imbraca in­ vest­­mentu de scapare pre „părinții, cari nu-si traraitu fiii la scóla,“ si supune pre fii la mustrare, la pe­­dépsa ; cum­i va puié dar comitetulu parorhialu ese­­cută­, ce i se impune de câtva, si la ce este obligatu prin acestu § ? — bb) A dóu’o propositiumie secondara i ^pre călui tempu suntu ii etatea oblegata de a cercetă scoi’a,­ este după intielesutu ei aiributiVa, nnáé dupe forma — adverbiale­le tempii. Atributiva este ea, pentru ca hu h­i sehineza nici mai multu, nici mai pucinii, cu espressiunea urim­atoria : „cei in etale de 6—15 arii“, — si acést’a nu este altu-ceva decâtu atribritulu substan­tivului „hi“ din propositiíinea secundara cea d’art­­raiu. Si fiindu­ ca atributulu, sub ori­ ce forma áru apare (ca substantiva, adjectivu, pronume — ori si propositiune secundara atributiva), are sa-si ia loculu seri nemidirecitu dopa substantivulu, pre care ’lu otaresce mai de aprópe; loculu ei (propositiunei sécundarie de sub cessiune) cuviintiosu ’i este dar’ indata dupa substantivulu „fii“ ín propositiu­nea se­cundara cea d’antâiu. Din care loca si­le sub care forma nu o putea lua nimenea la desbatere; de­ore­ce atunci nu aru da ansa la vre-o neintie­­legere. Inse acum, hindu ca nici da­si­sie de la loculu cuviincioși), nici nu apare sub form’a unei propo­­sitiuni atributive, ci sub cea a unei adverbiali de tempu , trebuindu ca atare sa se raporteze, dupa regulele sintetice, la verbele „va mustră, va pe­depsi*, cari functioneza ca predicate ale proposi­­tiunei óei primărie, prin acést’a contribuiesce apoi mai multu, că ins’osi form­a cea nepotrivita a sub­stantivului „părinți,“ intru a supune pre substanti­­vulu „fii“ sub fortiete predicatelo­ru propositiunei celei primari. Déca vomu supune acum nessulu : „Părinții, cari nu-si trimitu fiii la scala, pre câtu tempu suntu ii etatea' obligata de a Cercetă scól­a, pentru prim’a data comitetulu parochia lu­i va mustră serio'su, déca nu' se vo'ru iri drept ca, apoi comitetulu­i va pedepsi“ — unei analise logice cu întrebări, vomu ave resultatulu urmatoriu : Cine -i va mustra perutru pre’a ^ata seriós­u“? „pă­rinții, Cari nu-si trimitu fiii la scaía, comitetulu pa­­rochialu“ ! „Apoi, déca nu se voru indrepta“, cine­„ii va pedepsi“? — „comitetulu“ ! Pre cine „i va mustra, i va pedepsi, pre câtu tempu suntu in etatea obli­gata de a cerceta scól’a“ ? —­ pre „ffii“ I cc) Se repetiesce subiectulu propositiunei cei primari: „pentru prim’a data comitetulu parochialu­i va must­ra seriosu , déca nu se vom indrepta, apoi comitetulu­i va pedepsi.“ Mai ’nainte de a 11.060 Ta pleonasmulu din aceste frase, sa cautama pucinu la propositiunea adverbiale conditionale: „déca nu se voru in­­drepta.“ Cu tóte ca acesta propositiurie dup’a intielesulu ei presupune o capacitate, apoi o provocare din partea comitetului parochialu catva cei nciri melegri­­lorî, pre carea insa acesti’a­rreut­endu sa se decidă a o îndeplini, numai asta sa" aiba comitetulu paro­­chialu dreptulu, ai mustră seriosu,' totuși can­tându­ la ea, după cum se afla pusă in legătură cu pro­­positiunea cea primara din m­essu": „pentru prim’a ’data comitetulu parochialu­i va' m­ust­ra seriosu, déca­r­u se voru indrepta“, aflamt­ ca $­lu da comite­tului parochialu dreptulu, a-i mustra seriosu fără de ai fi capacitatu, fara de ai fi­ provocatu­ mai intâiu la ceva, va sa dica fara de a fi pecatuitu bieții crestini, fara de a fi scintiti ei baremu’, de la ce sa se fi iasatu, si sa­ sî fi indreptatu pașii spre mai­ bine! Fiindu-ca: „pentru prim’a d­ata comitetulu pa­­roch­ialu­i va mustra seriosu, déca nu se voru în­dreptă“ — dela ce ? Ce le-au demandatu comitetulu parochialu sh‘ iaca, si Ci nu au vrutu ?

Next