Telegrafulu Romanu, 1871 (Anul 19, nr. 1-103)
1871-07-22 / nr. 58
'i'telegrafilu cue ’de odue da pre sfeptenmna: Duminec’a si Joi’n. — Premmieratiunea se face in Sabiiu la espeditur’a Foiei pre afáfti IA e. r. £ este cu bmn _ gata ,prin scrisori francate, adresate catru espeditura. Premulu prenumeratiiinei periti*u Sabiiu este pre anul fl. v. a. eAfr pre o jumetate de anu 3 fl. 50. Peil-Sabiiu, in 22 Iuliu (3 Aug.) 1871. , tru celelalte parti ale Transilvanie si pentru provinciele din Monarchia pre unii anu 8 fl. fiera pre o jumatate de anu 4 fl. v. a. Pentru 1 princ. si tieri streine pre anu 12 l/3 anu 6 fl. Inseratele se platescu perttru întâi á Iara cu 7 cr. sirulu, pentru a dou’a ore cu 15 ‘, cr. si pentru ă trei’a repetire cu 3 V. dr.v. i XTM 58. AMV :XIX. In cansa bisericescu rumáno-serbésca. In nr. 55 alu acestui dînariu se publicase deja invoiel’a in privinti’a cbmurieloru amestecate romanesci si serbesci din decesele de mai înaintea Aradului, Versietiului si Timisiarei, care invoieia se combinaâe intre delegatiunile congreseloru natiunali bisericesci, români Si serbu, la CarióVitiu in 19 Iuniu (1 Iuliu) a. 6. Pașii Ulteriori, ce e’am facuiri in acestu obiectu din partea romana, suntu aceia ca Sinodulu nostru diecesanu dela Aradu prin barlHia presidiale din 29 luniu a. c. Nn preș. 175 a Prea S. S. Părintelui Eppu Procopiu Ivacicoiiciu, este ebnediamatu la siedmtia estraordinaria pre 25 Iuliu a. c. spre a luă mesurile de lipsa pechiei inaitnarfea cesiuriloru controverse. Acesta intetire a causei era de lipsa cu atât’a mai veriosu, căci terminulu pentru efertura din partea serbesca in privinti’a fonduriloru comune din Carlotitiu, după decisiunea respectivei delegatiuni, are valore oblegativa pentru ea, numai pana in 18/30 Sept. a. c., si pentru ca decisiunile, ce s’au combinatu in privinti’a comuneloru amestecate serbo-romane, au sa se puna in lucrare cu 1 Sept. c. tt. alu anului curentu. Totu de odata s’a dispusu, ca sinodala diecesana ala diecesei Caransebesiului sa se adune la siedintia estraordinaria Cu 4 zile mai tardîul adeca in 29 Iul. (10 Aug.) a. c., ăl acest’e din motivulu aceia; ca membrii delegatiunei române, cari au participatu la consultările din Carlotitiu, sa se poata intacisia in persona la amendoue sinedete, spre a da cu cuventa viu informatiunile de lipsa mai de aprópe. Decisionile, ce vom aduce venerabilele sinode diecesane numite, nu vomu lipsi a le comunică cetitoriloru nostri la tempulu seu. Evenimente politice. Dintre denumirile comitiloru supremi cetatienesci, publicate pana acusta, insemnamu cele urmatóre : Samuilu Fülep, pentru Costocn’a, Clusiu, Gherl’a, Sicu si Zilau, Mich. Lazaru pentru Breticu, Cicsereda, Iliesilva, Chizdiva siarheiu, Sepsi-St.Georgîu, Olaribo âî Gidorheiu, Daniilu Török pentru Abrudu, Radegu, Alb’a-Iuli’a, Ocn’a Sabiiului, Huniador’a , Grigoriu T Iiuri pentru Elisabetopole si Fagarasiú. Seriile despre intalnirea imperatului nostru cu imperatulu Wilhelm totu mai multu se corstateza, si acum Cu acelu adausu, ca si regele Bavariei va participi la acésta convenire. Se crede, ca imperatulu vostru va fi insotitu de Gorilele Beust si dar si de Hohenwart si Andrássy, ear Wilhelm de Principele Bismarck. Din Franc î ’a avenvu a însemna, ca Jules Favre starniesce a-si da demissiunea, carea inse Thiers nu va ai o priimi, la casa cându s'aru primoi acésta demissiune, prea lesne áru pote urma si demissiunnea altoru membri ai cabinetului actuale francesti. Credemu, Ca presto pucine dîle se va poto cunosce deja, daca motivele acestei retrageri suntu politice sau de alta natura. Tribunalele marțiali si-au inceputu lucrările cu judecarea comunalistiloru internați. Din multe cetăli, cercetate mai tare de furia resbelului, intra petitiuni, cu contributiunile impuse loru, sa se parte Francia intréga, cu ce acest’a este o datorinica purcediatare din unitatea Franciei, carea carea fără vatomarea acestei unitati nu se póte ignoră. In privinti’a procederei, ce are a se urmă la judecarea comunaiistiloru prinși, ministeriulu nu este de nn’a părere, ci pre cându majoritatea «taruiesce a se pedepsi cei vinovați după fata strictéiig legilotii, pre atunci mintíritatea, scu deosebire ministrulu de justiția Dufaure, va ca regimulu se intrebuintieze puterea sea cu dementia. Multi dintre cei polini, aflându-se nevinovați, s’au eliberatu deja, cu tóte acestea mai suntu inca căteva mii de internați. Respunderea desdaunarei de resbelu la Prut si’amnéza cu o repetune in adeverii admirabile: o milliard», ce vino a se raspunde in Decembre, se va depură inca acum, si astfel iu rtribint’d se ocupaliune in Francia séra se va mai imputina. „France“ afirma, ca Bismarck aru fi premiau, ca până la 31. Augustu impregiurimea Parisului va fi deiertata de Prusi. Intr'aceea se lucra cu cea mai mare activitate in reorganisarea armatei. Coiussiunea esmisa in acestu obiectu a staboritü deja iluiamentele fiiiorei legi militari, după care a dat drirltiei de a milita este supusa fiacare francesii dela 20 până la 40 ani. Unu sezamu imbucuratoriu pentru reintorcerea stabilitatiei in tier’n cea multu bântuita este si aceia, dd 0 partida forte însemnată a carierei sa se faca moțiunea; că presiedifitia guvernului sa se sficredin tieza lui Thiers pe doi ani. Italienii alergându cu intettrb spre scopulu loru Supremiu natiunalu staruiescu a se incorona regele loru Victoru de imperatu, sta portă, titlulu Celu aveau vech’ii imperăti, adecă „imperatalu Romanii orii.“ Desbaterile ce au avutu locu in cari era franicesa in 02 Iuliu, cându veni la pertractare petitianea episcopilor si francesi in favorea papei, si cuventarea lui Thiers, care, intre aplausele adunarei, se areta forte simpaticu pentru Papa, da produsa in Italia adânca sensatiune. Tóte foile polemcisera contr’a lui Thiers si a franciei condusa de deusutiu, si este temere, ca iiîtaliuea acést’d intte cele doue poteri, póte sa aiba urmări aserióse, cu atâtu mai vertosu, cu cărui partid’a jesuitica nu inceteza, a largi predî ce merge prapadit’a, ce esista dija intre regatoiu Italiei si papismu. Póte in legatura cu aceste iritatiuni intre Itali’a si Franci’a s’a intitu faim’a, ca generalulo italianu Casanov’a este trimisu la Tend’a, pentru de a studia positiunile militari de câtra Franci’a. Sedice, ca după declaratiunile date de Gardianlulu Antonelli representantiloru puteriloru străine, nu mai este nici o indoiala despre aceea, ca Pop’a va remane si fte venitoriu in Rom’a. in Romani’a se pare ca se pregatesce de nou o catastrofa. Gaci precum scriu foile si faine, Carciu, in urm’a conflicteloru in caus’a Strasbergiana, este aprópe a’si da demissiunea si a se retrage. In Spani ’a s’a constituita definitivu ministeriulu celu nou sub presiedinti’a lui Zorilla. In palatiulu regescu se facu pregătiri pentru intempinarea principelui de coróna italiana, care le are se vina spre cercetare la frate-seu, regele Spaniei. Riussi ’a face pe dl ce merge înaintări cu IosibÜ in toti ramii vietiei sele publice. In cesle din urma iar se scrie despre iramustirea drumuriloru ei ferate, a societatiloru industriali si comerciali si a legaturilora ei cu Itali’a, Franci’a, Engliter’a, Oland’a si alteieri. — Meditationi asuprea proiectului de unu regulamentu scolasticu, asternutu congresului natiufiälu bisericescu romanu din an. 1870 de catra comissiunea sea scolastica ad hoc. (Urmare.) Déca „organisarea“ insasi imbraca in vestmentu de scapare pre „părinții, cari nu-si traraitu fiii la scóla,“ si supune pre fii la mustrare, la pedépsa ; cumi va puié dar comitetulu parorhialu esecută, ce i se impune de câtva, si la ce este obligatu prin acestu § ? — bb) A dóu’o propositiumie secondara i ^pre călui tempu suntu ii etatea oblegata de a cercetă scoi’a, este după intielesutu ei aiributiVa, nnáé dupe forma — adverbialele tempii. Atributiva este ea, pentru ca hu hi sehineza nici mai multu, nici mai pucinii, cu espressiunea urimatoria : „cei in etale de 6—15 arii“, — si acést’a nu este altu-ceva decâtu atribritulu substantivului „hi“ din propositiíinea secundara cea d’artraiu. Si fiindu ca atributulu, sub ori ce forma áru apare (ca substantiva, adjectivu, pronume — ori si propositiune secundara atributiva), are sa-si ia loculu seri nemidirecitu dopa substantivulu, pre care ’lu otaresce mai de aprópe; loculu ei (propositiunei sécundarie de sub cessiune) cuviintiosu ’i este dar’ indata dupa substantivulu „fii“ ín propositiunea secundara cea d’antâiu. Din care loca sile sub care forma nu o putea lua nimenea la desbatere; deorece atunci nu aru da ansa la vre-o neintielegere. Inse acum, hindu ca nici dasisie de la loculu cuviincioși), nici nu apare sub form’a unei propositiuni atributive, ci sub cea a unei adverbiali de tempu , trebuindu ca atare sa se raporteze, dupa regulele sintetice, la verbele „va mustră, va pedepsi*, cari functioneza ca predicate ale propositiunei óei primărie, prin acést’a contribuiesce apoi mai multu, că ins’osi forma cea nepotrivita a substantivului „părinți,“ intru a supune pre substantivulu „fii“ sub fortiete predicateloru propositiunei celei primari. Déca vomu supune acum nessulu : „Părinții, cari nu-si trimitu fiii la scala, pre câtu tempu suntu ii etatea' obligata de a Cercetă scóla, pentru prim’a data comitetulu parochia lui va mustră serio'su, déca nu' se vo'ru iri drept ca, apoi comitetului va pedepsi“ — unei analise logice cu întrebări, vomu ave resultatulu urmatoriu : Cine -i va mustra perutru pre’a ^ata seriósu“? „părinții, Cari nu-si trimitu fiii la scaía, comitetulu parochialu“ ! „Apoi, déca nu se voru indrepta“, cine„ii va pedepsi“? — „comitetulu“ ! Pre cine „i va mustra, i va pedepsi, pre câtu tempu suntu in etatea obligata de a cerceta scól’a“ ? — pre „ffii“ I cc) Se repetiesce subiectulu propositiunei cei primari: „pentru prim’a data comitetulu parochialui va mustra seriosu , déca nu se vom indrepta, apoi comitetului va pedepsi.“ Mai ’nainte de a 11.060 Ta pleonasmulu din aceste frase, sa cautama pucinu la propositiunea adverbiale conditionale: „déca nu se voru indrepta.“ Cu tóte ca acesta propositiurie dup’a intielesulu ei presupune o capacitate, apoi o provocare din partea comitetului parochialu catva cei nciri melegrilorî, pre carea insa acesti’arreutendu sa se decidă a o îndeplini, numai asta sa" aiba comitetulu parochialu dreptulu, ai mustră seriosu,' totuși cantându la ea, după cum se afla pusă in legătură cu propositiunea cea primara din messu": „pentru prim’a ’data comitetulu parochialui va' mustra seriosu, décaru se voru indrepta“, aflamt ca $lu da comitetului parochialu dreptulu, a-i mustra seriosu fără de ai fi capacitatu, fara de ai fi provocatu mai intâiu la ceva, va sa dica fara de a fi pecatuitu bieții crestini, fara de a fi scintiti ei baremu’, de la ce sa se fi iasatu, si sa sî fi indreptatu pașii spre mai bine! Fiindu-ca: „pentru prim’a data comitetulu parochialui va mustra seriosu, déca nu se voru îndreptă“ — dela ce ? Ce le-au demandatu comitetulu parochialu sh‘ iaca, si Ci nu au vrutu ?