Telegrafulu Romanu, 1871 (Anul 19, nr. 1-103)
1871-09-19 / nr. 75
Telegrafulu ese de done ori pre septe, mana, Duminec’a si Joi». — Prenumeratiunea se face in Sabiiu la espeditura foiei pre afara la c. r. poate cti bani gata prin scrisori francate, adresate catra espeditura. Pretiusu prenumeratiunei pentru Sabiiu este pre anu 7 fi. v. s. ear pre o jumetate de anu 3 fl. 50. Pen Sabiiu, in 19 Sept. (1 Oct ) 1871. tru celelalte parti ale Transilvanie si pentru provineiele din Monarchia pre anu anu 8 fl. iara pre o jumetate de anu 4 fl. v. a. Pentru princ. si fieri streine pre anu 12/3 anu 1 fl. Inseratele se platescu pentru intâia ora cu 7 cr. sirulu, pentru a dou’a ore cu 5 */a cr. si pentru a trei’a repetire cu 3 V. cr. v. a. IIa 75. AXtLI XI. Eveneminte politice. loru. In Cislaitani’a au eruptu torentumn protestari- Mai multe diete din acea parte a [imperiului protesteze in contr’a reconoscerei dreptului publica alu Boemiei, vediendu in acest’a periclitarea constitutiunei tieriloru Uenatórie de senaturu imperiale. Proteste de aceste vedemu ca s’au facutu până acum de cőtra dietele din Austri’a de josu, Carinthi’a si Silesi’a; diet’a dalmatina este impartita in castre marcate in privinti’a acestei cestiuni. dóne Minoritatea compusa din italieni si nemți protesteza ; slavii inse că majoritate voteza o adresa de încredere ministeriului pentru recunoscerea dreptului publicu alu Boemiei. Lucrările devin din divi di totu mai interesante dincolo de Lait’a. Unu evenementu nu de putiena însemnătate este mișcarea religiósa in sinulu bisericei papiste in Germani’a. Detiniu de mai multu tempu prin dinarie despre unu congresu alu catoliciloru vechi in München (Bavari’a). Curemurile si deciderile acelui congresu ne arata ca o parte însemnata de credincioși de ai papei voiescu sa eie de sub potestatea acestui’a si sa formeze biserici poporale. Unele date despre congresulu amintitu indigna si tendintie de a aduce o armonia intre biseric’a cea emancipata de sub papismu a catoliciloru si intre biseric’a creștina ortodocsa si cu cea protestanta. Din Russi’a sosiră sciri ,despre aliantie cu Franci’a, despre înarmări si altele ca acestea. Deocamdată putemu fi sinisciti de partea acest’a ca tóte scirile de feliulu acest’asurită mai muilu nisce sensatiuni. Sabinn, 18 Septemvre. In dalele din urma s’a tienutu aici in Sabiia adunarea generala a representantiei fostiloru granitieri din regimentulu români 1. Desbaterile acestei representantie atragu atentiunea si interesulu nostru si din acea causa, pentru ca audimu ca s’a desbatutu cestiuni cari trecu preste limitele unei administratiuni de oru fonda. Negru pare forte bine cându neamu află in placut’a pusetiune de a impartasî publicului nostru cresi cari schitie despre totu decursulu desbateriloru. Diet’a Ungariei. In ssedinti’a din 22 Septemvre a casei deputatilora se autentica mai intaiu protocoluluiiedinicei preceding. Pressedintele anuncia mai multe petitiuni dela jurisdictiuni, care se tramitu comissiunei petitionarie. Mai multi deputati ascerdu petiuitiuni private, care de asemeni se trimitu comissiunei respective. M. Jakay îndrepta câtva ministrulu de financie o interpelatiune in privinti’a lipsei celei mari de bani, ce domnesce in piaci ale Pestei. Ministrulu de financie promite a delatura, incâtu i va fi cu potintia, acest’a lipsa prin acea ca in dilele prossime va pune câteva milióne la dispositiunea pradei pentane de bani — se inttelege sub conditiuni pre lângă cari se statuia ’si are socotel’a sea. — Se mai făcu inca unele interpelasiuni pentru noi de pucinu interesul si apoi se publica resultatulu alegerei făcute in ssedinti’a trecuta a trei membri in a 6-a comissiune judiciaria. Se alesera Ed. Turosányi, K. Barcsay si V. Szilágy; toti depusera indata jaramentul. La ordinea dilei sta una singura obiecta el adeca desbaterea propunerei lui I. Györffy privitore la esmiterea unui comitetu de 15 membri spre o noua pertractere si prelucrare a proiectului de lege relativa la industria. nerea. I. Györffy ’ai motiveza pre scurta propuMinistrulu Szlávy primesce propunerea sub conditiunea ca raportata comitetului sa nu se mai trimita apoi iarasi sectiuniloru ci sa se desbata indala de plenum. — Ca s’a rccepteza propunerea pre lângă acést’a conditiune. Referințele comitetului centralu K. Széli presinta raportulu despre proiectata de lege relativu la imprumutu, dimpreună cu unu votu separatu alu sectiunei 4, si raportulu creditului supletoriu pentru ministrulu de justiția. Siedinti’a din 23 Septemvre. După finirea formalieloru obicinuite anuncia pressedintele mai multe petitiuni, care de odata cu alte presintate de deputați se transpunu comissiunei respective. La ordinea difeista proiectulu de lege despre imprumutulu de 30 milióne. Se cetesce proiectulu de lege sî raportulu comitetului financiaru. Raportulu comitetului centralu resumeza prescurta argumentele comitetului financiare si recomanda primirea proiectului pre lângă dóue schimbări stilistice. Volulu separata ala sectiunei 4 recomanda respingerea proiectului. Referințele comitetului centralu K. Széli deschide desbaterea generale prin o cuventare, in care repeniesce arguraintele contierile in raportulu comitetului centralu si financiaru si apoi combate motivele votului separatu. — La desbatere iau parte Th. Péohy , Ed. Horn, P. Moritz, E. Simonyi, A. Gábody , A. Csiky , M. Jókay si K. Tisza, toti contr’a proiectului de lege. Se votiseza si se primesce proiectulu in desbaterea generale câtu si in cea speciale cu 109 voturi contr’a 88. In ssedinti’a din 24 Septemvre deschisa la 6 ore ser’a, se resolvescu mai întâia formaliere obicinuite, se face o interpelatiune de interesu particulari si apoi se trece la ordinea dilei, la care sta a trei’a cetire a proiectului de lege despre imprumutulu de 30 milióne. Se primesce definitiva si trimite casei magnatilorn. In ssedinti’a din 25 Sept. presinta deputatulu I. Benedek ana proiectu de condusu, in urm’a carui’a sa se insarcineze ministrulu de justiția a așterne unu proiectu de lege despre regularea relatiuniloru urbariale pre fundulu regia ; până atunci sa se sisteze insa tóte procesele urbariale incaminate. Se va tipări si distribui. La ordinea dilei sta desbaterea proiectului de lege relativa la creditulu supletoriu alu ministrului de justiția. I se voteza 434,900 fl. Urmeza alegerea comitetului de 15 spre revisiunea proiectului de lege despre industria. Încheierea siedintiei la 12 ore. onor. redactiune nu voiesce sa dea publicitatiei articululu meu, desi onor. redactiune dechbcra ca „e scrisa cu mai multa moderatiune si logica etc. decâtu atacurile.“ Argumentele si modulu de apreciare care le aduce onorata redactiune a „Albinei* fatia cu cruttarea de persóne nu le gasescu justificate, caci in astu mortu presa aru deveni instrumentulu câtoruva persóne de a monopolisa opiniunea publica, pre cându credu ca e de datori’a pressei a da publicitate tuturoru articuliloru care tocmai tindu a lumină opiniunea publica de a se cunosce fiacare paseze după adeveratele ei pene. Dreptu aceea ’mi iau refugiu la ospitalitatea onor. d-v. douariu in sperantia ca onor. redactiune nu va găsi proteste de relusu sî-’mi va publică articululu alaturatu. — Alti onor. redactiuni ca destinsa stima Diamandi I. Manole. Brasiovu, 15 Septemvre 1871. Dinu Redactoru alu „Telegrafului Romanul Domnule Redactoru I In mai multi numeri ai „Gazetei Transilvaniei au aparutu articuli care ataca pre comun’a intréga a româniloru brasioveni in genere si pre subscrisulu in parte. — Că respunsu la acele calomnii, suspiciuni, si denunciuri, amu traraisu dlui redactoru alu „Gazetei Tr.“ alaturatulu articula, care insa in locu de alu publică precum cerea buu’n cuviintia si misiunea unui dîuariu imparțiale, mi-a refasatu publicarea. — In asta positiune m’amu adresatu la redactiunea onor. dinariu „Albin’a“, dara precum vecu din nr. 73 la „O dechlaratiune si rogare“ nici acea Brasiovu, in Augusta 1871. Dlui redactoru alu dinariului „Gazet’a Transilvaniei“ Domnule redactoru intorcendu-me de curendu din orienta unde pornisemu inca dela 15 Maiu a. c. si luându in mâna dinariele localeme surprinse unu articulu scrisu in 6timabilulu d-v. dînariu nr. 45 de diu corespundinte alu d-tale din nr. 29, căci astă i place dlui G. Baritiu a se numi, in care acest’a, in locu sa se rectifice pentru procederea sea fatia ca festivitatea de infratire me gramadesce cu atacuri atâtu pre mine in parte câtu si pre toti românii brasioveni, numindu votulu de neîncredere ce il’a dalu elit’a româniloru brasioveni unu simplu pasquilu si calificându pre toti acei onorabili români, carii au subscrisu acelu actu, de inimicii sei personali. — Deorece subscrisulu este atacatu anume si mai multu inca că onor. publicu celitoriu sa nu fia sedusu prin sofismele si suciturile dlui G. B. Te rogu die redactoru că cu acea buna vointta, cu carea ai permisu dlui a-ti umplea 5 colóne in onor. dv. dîuariu, sa-mi permit s! mie a stă pulieru la vorba cu domnia sea. Dlui G. Baritiu i place a numi dechlaratiunea româniloru brasioveni, ce iau dst’a acesti’a că votu de blamu, pasquilu sub cuventu ca acést’a nu subscrisa de nimenea si dechiarându cele 147 de e subscrieri de litera mortu, precându d-sea scie siguru, căci ce nu scie dlu G. Baritiu, ca acei 147 suntu totu alatea persone onorabile cu convicțiune propria. — Cum ca subscrierile suntu reale recunosce chiaru dlu G. B. cându dice ca ataculu asupra-i a purcesu dela inimicii sei personali. — Ori ce omu póte avea intr’omu prasiu inimici, doi, trei sadicu diece, dara are de alta parte, déca e omu de caracteru solidu, are pre partea sea majoritatea conlocuitoriloru devotati. — Dlu G. B. inca pare ca are aici inimici personali, dara de unde provine are ca majoritatea poporatiunei române din Brasiovu s’a dechlaratu contra dlui G. B. Sa vedemu, die redactoru, cine e caus’a de au ajunsu lucrurile in positiunea actuala ? 2—3 inimici personali, cari pote sa-i aiba, séu purtarea d-sele a facutu, că sa se indignedie tóta elit’a româniloru brasioveni. — Mai intâiu sa-mi permită dlu G. B. a-i face o întrebare : Care anume sunta acei adeverati brasioveni vechi, cu cari dice ca au traitu in buna armonia si pre carei ia de martori in contra pasqunantiloru ? Nu credu ca face alusione la cei reposati in Domnulu. — Atâtu eu câtu si d-ta, die redactoru, scriu prea bine ca intre acei 147 suntu toti negutietorii bătrâni, incependu dela verst’a de 70 de ani si până la 20 de ani, este tóta intelginti’a, este ca una cuventu, cum dice d-lui adeseori tóta protipenda d’a ro-