Telegrafulu Romanu, 1872 (Anul 20, nr. 1-104)
1872-06-25 / nr. 51
Telegraful« ese de done ori pre septe, mana, Duminec’a si Joi’a. — Prenumeratiunea se face in Sabiiu la espeditur’al foiei pre afara la c. r. poște cu bani gat’a prin scrisori francate, adresate catra espeditura. Pretinsu prenumeratiunei pentru Sabiiu este pre anul fl. v. a. car ) pre o jumetate de anu 3 fl. 50. Pen. Invitare de prenumeratiune la „Telegrafulu Romanii“ pre o jumetate de anu (Iuliu-Decembre) anu anului 1872. — Pretiulu abonamentului pre Vî de anu e : Pentru Sabiiu 3 fl. 50 cr. v. a. Pentru Tranni’a sî Monarchi’a austro-unguresca 4 fl. v. v. Pentru Romani’a sî străinătate, 6 fl. y. a. DD. abonanti suntu rugați a nu intardia cu tramiterea prenumeratiuniioru. Adresele ne rugamu a se scrie curatu, sî in locu de epistole de prenumeratiune recomandamu on. publ. avisurile poștali, (Posta-Utalvány. — Post - Anweisung.) ca împreunate cu spese mai putiene si ca mai sigure pentru înaintarea baniloru de prenumeratiune la ti Editura „Telegrafului Romanu” in Sabiia. Sabiiu, in 25 Iuniu (7 Iuliu) 1872. ( tru celelalte parti ale Tansilvanie si pentru provinciele din Monarchia pre unu anu 8 fliera pro o jumetate de anu 4 fl. v. a. Pentru princ. si tieri streine pre anu 12 anu6 fl. Inseratele se platescu pentru întâi’ a ora cu 7 cr. sirulu, pentru a dou’a ore cu 5 ‘1 cr. b. pentru a trei’a repetire cu 3 V, cr. v. a. I KTM 51. WllA XX. Catra natiunea româna!*) Spre a chlarifica posetiunea nostra fatia cu condusulu conferintiei natiunale din Alb’aluli’a, dela 27 Iuniu, ne adresămu câtra publiculu româin cu urmatórele : Cându amu alergată la Sabiiu in conferinti’a naționala din 5—6, Maiu la țarea s’au invitatu toti românii in forma corespund iatoria scopului, de câtra cluburu nationalu din Fagarasiu, carele represente din vointi’a aloru 80 mii de români ai tierei Oltului, — amu fostu de convicțiune, ca acea invitare purcede din o necessitate imperativa, de cerea erau românii din tóte părțile tierei petrunsi, cari reclamau o asemenea adunare si consultare pana cându era inca tempulu, dara Cându noi dela acea conferintta — desi mica, representata prin pârlile tierei, parte mare distinși inteliginti din tote trimisi ai cluburiloru naționali — amu primitu însărcinarea, de a duce programulu ei la îndeplinire, adeca de a lucra pentru neconditionata participare la alegerile dietali sî in totu locul», unde este possibilu, a se alege de ablegati români devotați causei nationale, apoi a initia convocarea unui congresu nationalu spre statorirea tienutei politice ulteriore, — nu amu cugetatu a face causa separatiștica , nici amu voitu sa ne facemu singuri conducători ai natiunei române sî causei ei, sau sa eschidemu pre alții dela acésta rola grea, ci petrunsi fiindu de sansieni’a causei naționali sî lepadandu-ne de ori-ce ambițiuni sî interese personali sî perorescându lucrările nesincere sî pre sub ascunsu, precum amu declaratu in actele nóstre de până acum, amu nisuitu numai, a scote pre națiunea nóstra din letargi’a passivitatiei, a o readuce la viéti’a renvata pre câmpuri politicu, a o îndemna deocamdată, cu planurile deja înscenate de corumpere si de seducere a alegatoriloru români in castre străine, sa le intempine cu resolutiune sî barbatia, sî sa nu’si mai cededie scu tradedie in mâni neromâne, terenulu, ce’lu póle ocupă, iéra apoi după trecerea acestui viscolu (iu care ne anumu iu momentulu de fatia in linisce sî după usulu vechiu, adoptatu de intrég’a națiune româna, sî practisatu dela an. 1848 până la an. 1863, sa mijlocimu reînvierea congresului natiunalu generalu, sa preparamu de terapuriu pre toti connationalii pentru obiectele acelui’a, impartnsîndu-i starea causei româniloru până la an, curentu sî aci in congresu — iéra nu in allu locu — sa-’si statorésca națiunea program’a sea pre viitoriu sî solidaritatea in procedere. Actele nóstre împărtășite publicului până acum dovedescu din destulu cele dise. Acestu terenu alu activitatiei s’au primitu — putemu dice — in tóte părțile Ardelului locuite de români. Mic’a divergintia de păreri, au fostu numai aceea, ca unele parti doreau congresulu înainte de alegeri. După intentiunile Metropolitiloru nostrii naționali avea sa se satisfaca si aceloru dorintie, insa cerendu Metropolitu români s’au respunsu, ca congresulu se voia dela regimu — va putea trenea numai după seversirea alegeriloru. De aici — se vede — au luatu unii barbati români ansa, ca sa paralisedie cursulu naturalu consecinte alu lucruriloru acestui comitetu sî sa aduoasî — cu voia sau fara de voia — o noua confusiune intre românii Transilvaniei. Nu înainte de alegeri, ci dupa ce acestea s’au pusu in cursu, se conchiama prin unele jurnale, sub o considerante seducatóre la condusele dela Mercurea, conferintia la Alb’a luli’a pre 27 Iuniu a. c. s’ adeca de catva 3 barbati, dintre cari unulu dimpreună cu 4 alti passivisti, in conferinti’a din 5—6 Maiu au primitu acea părere, ca sa se faca tóte pregătirile pentru alegeri, altulu s’au declaratu prin 22—23 Iuniu in fali’a româniloru din Glusiu pentru activitate, iéra alu treilea, s’au designatu deja de deputatu in Abrudu ; si cu tóte, ca majoritatea inteligintiei, ce au compusu comissiunea pregatitóre dela Alb’aluli’a de condusulu acelei conferintie au propusu participarea la alegeri, carea propunere s’au referatu de corifeulu passivitatiei, totuși conferintia in carea cele mai multe parti ale tierei nu au fostu representate (cu o neînsemnata majoritate) au condusu abtienerea dela alegerile dietali ! Resultatulu momentatu a acelei conferintie nationali este dara, o confusione in mijloculu alegerilor», este sciisiunea natiunei in doua tabere mimice, este deocamdata impedecarea solidaritatiei. Ce scopu putea avea condhiamarea acelei conferintte ? Décat participarea la alegeri”, pentru carea toti românii erau preparați sî cei mai multi resoluti ; apoi nu pute nimenea inttelege necessitatea acelei conferintie, de órece acestu terenu eră deja preparatu de noi, sî acei domni convocatori sî inițiatori ai conferintiei, fiindu sinceri conaționali, trebuiau numai prin jurnalistica sau in alta moda a sî declarâ francu părerile loru in asta direcțiune, iéra nu sa aduca pre românii alegatori acolo, ca sa fia preparați de a-’si da voturile loru — la ablegati neromâni. Déca insa scopulu au fostu „passivitate* apoi nu pricepemu, de ce s'au mascatu acestu scopu pre cont’a nóstra sî a Archipastoriloru, „ca adeca conferiuli’a naționala inca nu s’au conchiamatu* sî nu pricepemu de ce nu s’au conchiamatu atare conferintia la Alba-Iuli’a inca inainte de inceputulu alegeriloru si câtu de tempuriu inainte de pregătirile pentru alegeri, iéra nu in cursulu acestor’a, cându prin unu non condusu de passivitate confusiunea cea mare nu se mai putea evită. Ce era pentru corifeii passivitatiei mai usioru, sî mai onestu decâtu séu sa-’si apere condusele loru dela Mercurea cu armele cele usitate — sau sa-’si descopere intentiunea loru inca in conferinti’a din 5—6 Maiu, unde au primitu propunerea, de a prepara pre poporulu românu pentru alegeri (nu scimu spre alu cui scopu !) séra déca prin conchiamarea sî initiarea unei conferintie s’au intentionatu póte numai a se dă unu revansu conferintiei din Sabniu si dóra a desavua pre comiteluiu ei, séu a se pune alții de conducători ai natiunei , apoi o spunemu, ca de o parte pretinsu, cu care erà a se ajunge acestu scopu, in sine nefasti, adeca noua confusiune intre români, e prea mare, e prea greu sî injustifica veru ; iera de alta parte noi inca demultu sî in deosebi in manifestatiunea nóstra din 8/20 Maiu a. c. (nr. 47 „Tel. Rom.*) amu declaratu „ca bucurosu concedemu conducerea causei nationale la toti cei chiamati pentru acest’a, numai scissiunea sa se ocolésca intre inteligiuti’a Dostra.* Judece dara orice românu intre intentiunile, lucrările si actele nóstre si intre acelor’a ce au condusu adunarea s’ au produsu condusulu dela A. Iuli’a din 27 Iuniu! Cu tóte acestea noi, nu ne admitemu a degrada acelu condusu, căci suntemu gat’a sa respectamu si parerea contraria a fratiioru nostrii, asemenea amu fi dorita sa respectamu sî pre conferinti’a connationaliloru nostrii din 27 Iuniu. Déca inse aceea sau sortea româniloru au voitu asta, ca dóue conduse contradicatorie aduse in doue conferintie (numescu-se ele sî particulari) sa despartă pre națiune in partide pronunciare; apoi déca mai simte vre-onu românu pentru concordia, pentru întrunirea tuturoru partideloru, pentru solidaritate nationala — atunci cea mai imperativa necessitate se arata, ca sa se efectuieze după alegeri natiunalu pre calea, ce deja congresulu s’au preparatu si numai acelu românu póte sa fia in contr’a acestui congresu, acestei cofrintie generali, carele doresce a vedea sî mai departe pre națiunea sca sfasiata in partide inimice pronunciate. Până atunci, sî in deosebi in decursulu alegeriloru, acestu comitetu, consolu de chiamarea sea, va lucră fara obosire sî după poterile sele in direcțiunea de până acum, si din nou recomanda tuturora româniloru, a-si inteti tóte poterile loru pentru alegerea de deputatu româno, unde acést’a se mai póte face, s’ a nu cede terenulu loru altor’a; sî acést’a o facemu cu atâtu mai multu, cu câtu scimu, ca o parte prea însemnata din conferinti’a din Alb’aluli’a au fostu pentru parerea nóstra sî ca in cause asia grave naționali, o majoritate neînsemnata, carea póte representa numai parerea ficsa din unu tienutu sau maltu dóue, nu póte sî nu vrea a aduce in periculu pre tóte tienuturile sî părțile tierei locuite de români! Româniloru nu ve lasati amagiti de ideile cele vane ale acelor’a, cari voru a face monopolu din cause natiunali; nu ve amagiti de resbunare vana a unor’a asupr’a conationaliloru loru ; sa nu ve amagesca nici preocupatiuni confessionali ; căci caus’a natiunale numai prin devotamentu curata, sinceru sî nepatalu se póte promova spre bine. In fine ne adresamu câtva ori ce româna sî nu provocamu, ca sî până la congresulu viitoriu sa conlucre pentru promovarea causei natiunali sî sa-si manifeste fara reserva opiniunile sete despre lucrările sî intentiunile nóstre câtu sî despre ale altor’a, sî in specie provocâmu pre tóte cluburile nóstre politice din trenuturi de a-si manifestă părerile sî cu deosebire a se enundă asupr’a materialului de programa netiunalu publicata deja din partea subscrisului comitetu, — a-si face observatiunile, modificările sau adaosele ce cugeta a servi spre completarea programului nationala — ce se va staveri in congresu — fia in jurnale fia in calea corespondintiei; pentru ca noi conditionamu reesitulu scopurilor« nóstre de concursulu tutoror’a, sî nu vomu Orice diuariu românu este rogatu a reproduce acestu apelu.