Telegrafulu Romanu, 1872 (Anul 20, nr. 1-104)

1872-06-25 / nr. 51

Telegraful« ese de done ori pre septe­, mana, Duminec’a si Joi’a. — Prenume­­ratiunea se face in Sabiiu la espeditur’al foiei pre afara la c. r. poște cu bani­­ gat’a prin scrisori francate, adresate catra­­ espeditura. Pretinsu prenumeratiunei pen­­­tru Sabiiu este pre anu­l fl. v. a. car ) pre o jumetate de anu 3 fl. 50. Pen­. Invitare de prenumeratiune la „Telegrafulu Romanii“ pre o jumetate de anu (Iuliu-Decembre) anu anului 1872. — Pretiulu abonamentului pre Vî de anu e : Pentru Sabiiu 3 fl. 50 cr. v. a. Pentru Tranni’a sî Monarchi’a austro-unguresca 4 fl. v. v. Pentru Rom­ani’a sî străinătate, 6 fl. y. a. DD. abonanti suntu rugați a nu intardia cu tram­iterea prenumeratiuniioru. Adresele ne rugamu a se scrie cur­at­u, sî in locu de epistole de prenumera­tiune recomandamu on. publ. avisurile poștali, (Posta-Utalvány. — Post - Anweisung.) ca împreunate cu spese mai putiene si ca mai sigure pentru înaintarea baniloru de prenume­ratiune la ti Editur­a „Telegrafului Romanu” in Sabiia. Sabiiu, in 25 Iuniu (7 Iuliu) 1872. ( tru celelalte parti ale T­ansilvanie si pentru provinciele din Monarchia pre unu anu 8 fl­­iera pro o jumetate de anu 4 fl. v. a. Pentru princ. si tieri streine pre anu 12 anu6 fl. Inserat­ele se platescu pentru întâi’ a ora cu 7 cr. sirulu, pentru a dou’a ore cu 5 ‘­1 cr. b. pentru a trei’a repetire cu 3 V, cr. v. a. I KTM 51. WllA XX. Catra natiunea româna!*) Spre a chlarifica posetiunea nostra fatia cu cond­usulu conferintiei natiunale din Alb’a­luli’a, dela 27 Iuniu, ne adresămu câtra publiculu româin cu urmatórele : Cându amu alergată la Sabiiu in conferinti’a naționala din 5—6, Maiu la țarea s’au invitatu toti românii in forma corespund iatoria scopului, de câtra cluburu nationalu din Fagarasiu, carele represente din vointi’a aloru 80 mii de ro­mâni ai tierei Oltului, — amu fostu de convicțiune, ca acea invitare purcede din o necessitate imperativa, de cerea erau românii din tóte părțile tierei petrunsi, cari reclamau o asemenea adunare si consultare pana cându era inca tempulu, dara Cându noi dela acea conferintta — de­si mica, representata prin pârlile tierei, parte mare distinși inteliginti din tote trimisi ai c­l­u­­­buriloru naționali — amu primitu în­sărcinarea, de a duce programulu ei la îndeplinire, adeca de a lucra pentru neconditionata participare la alegerile dietali sî in totu locul», unde este pos­­sibilu, a se alege de ablegati români devotați causei nationale, apoi a initia convocarea unui congresu nationalu spre statorirea tienutei politice ulteriore, — nu amu cugetatu a face causa separatiș­ti­c­a , nici amu voitu sa ne facemu singuri con­ducători ai natiunei române sî causei ei, sau sa es­­chidemu pre alții dela acésta rola grea, ci petrunsi fiindu de sansieni’a causei naționali sî lepadandu-ne de ori-ce ambițiuni sî interese personali sî pero­­rescându lucrările ne­sincere sî pre sub ascunsu, precum amu declaratu in actele nóstre de până acum, amu nisuitu numai, a scote pre națiunea nóstra din letargi’a passivitatiei, a o readuce la viéti’a ren­­vata pre câmpuri politicu, a o îndemna deocamdată, cu planurile deja înscenate de corumpere si de se­ducere a alegatoriloru români in castre străine, sa le intempine cu resolutiune sî barbatia, sî sa nu­’si mai cededie scu tradedie in mâni neromâne, tere­­nulu, ce­’lu póle ocupă, iéra apoi după trecerea acestui viscolu (iu care ne an­umu iu momentulu de fatia­ in linisce sî după usulu vechiu, adoptatu de intrég’a națiune româna, sî practisatu dela an. 1848 până la an. 1863, sa mijlocimu reînvierea congre­sului natiunalu generalu, sa preparamu de terapu­­riu pre toti connationalii pentru obiectele acelui’a, impartnsîndu-i starea causei româniloru până la an, curentu sî aci in congresu — iéra nu in allu locu — sa-’si statorésca națiunea program’a sea pre viitoriu sî solidaritatea in procedere. Actele nóstre împărtășite publicului până acum dovedescu din destulu cele dise. Acestu terenu alu activitatiei s’au primitu — putemu dice — in tóte părțile Ardelului locuite de români. Mic’a divergintia de păreri, au fostu numai aceea, ca unele parti doreau congresulu înainte de alegeri. După intentiunile Metropolitiloru nostrii națio­nali avea sa se satisfaca si aceloru dorintie, insa cerendu Metropolitu români s’au respunsu, ca congresulu se voia dela regimu — va putea trenea numai după seversirea alegeriloru. De aici — se vede — au luatu unii barbati români ansa, ca sa paralisedie cursulu naturalu consecinte alu lucruriloru acestui comitetu sî sa aduoasî — cu voia sau fara de voia — o noua confusiune intre românii Transilvaniei. Nu înainte de alegeri, ci dupa ce acestea s’au pusu in cursu, se conchiama prin unele jurnale, sub o considerante seducatóre la cond­usele dela Mercurea, conferintia la Alb’a­ luli’a pre 27 Iuniu a. c. s’ adeca de catva 3 barbati, dintre cari unulu dim­preună cu 4 alti passivisti, in conferinti’a din 5—­6 Maiu au primitu acea părere, ca sa se faca tóte pregătirile pentru alegeri, altulu s’au dec­laratu prin 22—23 Iuniu in fali’a româniloru din Glusiu pen­tru activitate, iéra alu treilea, s’au designatu deja de deputatu in Abrudu ; si cu tóte, ca majoritatea inteligintiei, ce au compusu comissiunea pregatitóre dela Alb’a­luli’a de cond­usulu acelei conferintie au propusu participarea la alegeri, carea propunere s’au referatu de corifeulu passivitatiei, totuși conferinti­a in carea cele mai multe parti ale tierei nu au fostu representate (cu o neînsemnata majoritate) au con­­d­usu abtienerea dela alegerile dietali ! Resultatulu momentatu a acelei conferintie na­tionali este dara, o confusione in mijloculu alegeri­lor», este sciisiunea natiunei in doua tabere m­imice, este deocam­data impedecarea solidaritatiei. Ce scopu putea avea condhiamarea acelei con­ferintte ? Déca­t participarea la alegeri”, pentru carea toti românii erau preparați sî cei mai multi reso­­luti ; apoi nu pute nimenea inttelege necessitatea acelei conferintie, de óre­ce acestu terenu eră deja preparatu de noi, sî acei domni convocatori sî ini­țiatori ai conferintiei, fiindu sinceri conaționali, tre­buiau numai prin jurnalistica sau in alta moda a sî dec­larâ francu părerile loru in asta direcțiune, iéra nu sa aduca pre românii alegatori acolo, ca sa fia preparați de a-’si da voturile loru — la able­gati neromâni. Déca insa scopulu au fostu „passivitate* apoi nu pricepemu, de ce s'au mascatu acestu scopu pre cont’a nóstra sî a Archipastoriloru, „ca adeca con­­feriuli’a naționala inca nu s’au conchiamatu* sî nu pricepemu de ce nu s’au conchiamatu atare confe­rintia la Alb­a-Iuli’a inca inainte de inceputulu ale­geriloru si câtu de tempuriu inainte de pregătirile pentru alegeri, iéra nu in cursulu acestor’a, cându prin unu non cond­usu de passivitate confusiunea cea mare nu se mai putea evită. Ce era pentru corifeii passivitatiei mai usioru, sî mai onestu de­­câtu séu sa-’si apere cond­usele loru dela Mercurea cu armele cele usitate — sau sa-’si descopere in­­tentiunea loru inca in conferinti’a din 5—6 Maiu, unde au primitu propunerea, de a prepara pre po­­porulu românu pentru alegeri (nu scimu spre alu cui scopu !) séra déca prin conchiamarea sî initiarea unei conferintie s’au intentionatu póte numai a se dă unu revansu conferintiei din Sabniu si dóra a desavua pre comiteluiu ei, séu a se pune alții de conducători ai na­­tiunei , apoi o spunemu, ca de o parte pretinsu, cu care erà a se ajunge acestu scopu, in sine nefasti, adeca noua confusiune intre români, e prea mare, e prea greu sî injustifica veru ; iera de alta parte noi inca demultu sî in deosebi in mani­­festatiunea nóstra din 8/20 Maiu a. c. (nr. 47 „Tel. Rom.*) amu dec­laratu „ca bucurosu concedemu conducerea causei nationale la toti cei chiamati pen­tru acest’a, numai scissiunea sa se ocolésca intre inteligiuti’a Dostra.* Judece dara ori­ce românu intre intentiunile, lucrările si actele nóstre si intre acelor’a ce au condusu adunarea s’ au produsu cond­usulu dela A. Iuli’a din 27 Iuniu! Cu tóte acestea noi, nu ne admitemu a degrada acelu cond­usu, căci suntemu gat’a sa respectamu si parerea contraria a fratiioru nostrii, asemenea amu fi dorita sa respectamu sî pre conferinti’a connatio­­naliloru nostrii din 27 Iuniu. Déca inse aceea sau sortea româniloru au voitu asta, ca dóue cond­use contradicatorie aduse in doue conferintie (numescu-se ele sî particulari) sa des­partă pre națiune in partide pronunciare; apoi déca mai simte vre-onu românu pentru concordia, pentru întruni­rea tu­­turoru partidelor­u, pentru soli­daritate nationala — atunci cea mai imperativa necessitate se arata, ca sa se efectuieze după alegeri natiunalu pre calea, ce deja congresulu s’au preparatu si numai acelu românu póte sa fia in contr’a acestui congresu, acestei cofrintie generali, ca­rele doresce a vedea sî mai de­parte pre națiunea sca sfasiata in partide inimice pronunciate. Până atunci, sî in deosebi in decursulu alege­riloru, acestu comitetu, consolu de chiamarea sea, va lucră fara obosire sî după poterile sele in di­recțiunea de până acum, si din nou recomanda tu­turora româniloru, a-si inteti tóte poterile loru pentru alegerea de deputatu româno, unde acést’a se mai póte face, s’ a nu cede terenulu loru altor’a; sî acést’a o facemu cu atâtu mai multu, cu câtu scimu, ca o parte prea însemnata din conferinti’a din Alb’a­luli’a au fostu pentru parerea nóstra sî ca in cause asia grave naționali, o majoritate neînsem­nata, carea póte representa numai parerea ficsa din unu tienutu sau maltu dóue, nu póte sî nu vrea a aduce in periculu pre tóte tienuturile sî părțile tierei locuite de români! Româniloru­­ nu ve lasati amagiti de ideile cele vane ale acelor’a, cari voru a face m­onopolu din cause natiunali; nu ve amagiti de resbunare vana a unor’a asupr’a conationaliloru loru ; sa nu ve ama­­gesca nici preocupatiuni confessionali ; căci caus’a natiunale numai prin devotamentu curata, sinceru sî nepatalu se póte promova spre bine. In fine ne adresamu câtva ori­ ce româna sî nu provocamu, ca sî până la congresulu viitoriu sa conlucre pentru promovarea causei natiunali sî sa-si manifeste fara reserva opiniunile sete despre lucră­rile sî intentiunile nóstre câtu sî despre ale altor’a, sî in specie provocâmu pre tóte cluburile nóstre po­litice din trenuturi de a-si manifestă părerile sî cu deosebire a se enund­ă asupr’a materialului de pro­grama netiunalu publicata deja din partea subscri­sului comitetu, — a-si face observatiunile, modi­ficările sau adaosele ce cugeta a servi spre comple­tarea programului nationala — ce se va staveri in congresu — fia in jurnale fia in calea corespon­­dintiei; pentru ca noi conditionamu reesitulu sco­purilor« nóstre de concursulu tutoror’a, sî nu vomu Ori­ce diuariu românu este rogatu a reproduce acestu apelu.

Next