Telegrafulu Romanu, 1872 (Anul 20, nr. 1-104)
1872-11-26 / nr. 95
Telegraful ese de done ori pre septemana: Duminec’a si .loi’a. — Prenumeratiunea se face in Sabiiu la espeditur’a foiei pre afara la c. r. poște cu bani gata prin scrisori francate, adresate catra espeditura. Pretinsii prenumeratiunei pentru Sabiiu este pre anul fl. v. a. ear pre o jumatate de unu 3 fl. 50. Pentabiiu, in 26 Novembre (8 Dec.) 1872, tin celelalte parti ale Transilvaniei s pentru provinciele din Monarchia pre unu anu 8 fl. iara pre o jumetate de anu 4 fl. v. a. Pentru princ. si tieri sireine pre anu 12 anu 6 fl. Inseratele se platescu pentru intâia ora cu 7 cr. siculu, pentru a dou’a ora cu 5 V. cr. si pentru a trei’a repetire cu 3 V. cr. y. a. ]TM 95. ANULU XX. Nr. cons. 992. Prea cinstitiloru P. P. Protopopi sî Administratori protopopesci Sinodulu nostru archidiecesanu inca la anulu 1870 luându in serios’a consideratiune imbunatatirea slavei preotimei nóstre eparchiali sî regularea parochieloru, cari dóue lucruri stau in strensa sî nedeslipita legătură unulu cu altulu, aduse, precum ve este cunoscutu din Actele Sinodului acelui anu. In siedinti’a sea X din 28 Aprile 1870 nr. protocolului 87, mai multe conduse privitóre la acestu objectu, intre altele si acele a, ca P. P. protopresbiteri si administratori protopresbiterali sa culega din parochiale singuratice datele de lipsa din cari sa se pota vedea, Care este adeverat’a stare faptica a dotatiunei preotimei nóstre. După ce insa datele acestea pre lánga tote inviatiunile date de câtra consistoriulu archidiecesanu prin cercalariulu dto 7 Decembre 1870 Nr. cons. 1002 mai preste totu aneeitu atâtu de gresite, contr’adícatóre sî defectuase, incâtu nu s’a pututu lua de base sigure la portracturile ulterióre in acestu objectu, sinodulu nostru archidiecesanu din anulu urmatoriu 1871 in ssedinti’a V din 8 Aprilie 1871 Nr. protocolului 33 a decisu intre altele ca pentru constatarea venitului preotiescu actuale si pentru imbunatatirea lui in venitoriu sa se eftatia in fia-care protopresbiteratu câte o comissiune constatatóre din protopresbiterulu respectivu sî doi barbati distinși mireni, care comissiune mergendu dio comuna in comuna eo coro ©a constată mai intâiu cu esactitate venitulu celu adeveratu preotiescu, sî apoi pre bas’a acést’a a cercă imbunatatirea lui după potintia. Comissiunile acestea, terminându-si lucrările cele, sî acelea trecendu prin revisiunea respectiveloru sinóde protopresbiterale, apoi ascernându-se prin consistoriulu archidiecesanu sinodului eparchialu din anulu curgatoriu 1872, acest’a aprobata lucrările numite pentru urmatórele locuri : 1 Pentru tóte comunele bisericesci din protopopiatul Brasiovului 1, afara de parochi’a Stupinile Brasiovului, a carei regulare si dotare inca nu s’a făcuta in modu definitivii. 2. Pentru comunele bisericesci : Egersego, Nasn’a, Boghi’a, Medesfalau, si Cristuru, Fetea de Câmpia, Iclandulu-Mare si Muresiu-Orb’a, din palatulu Muresiu-Osiorheiului, remanendu, ca celelalte parochii tractuali sa se reguledie sî organisedie in veritoriu . 2. Pentru comunele bisericesci : Corabi’a, Poian’a Blendei, Mogos’a, Chiuesci, Osoiu, Gostil’a si Bab’a din ppiatulu Solnocului I, avendu iu celelalte comune bisericesci din poiatu a se regula vonitulu preotiescu succesive in venitoru . 4. Pentru comunele bisericesci : Gur’a-Albacului, Albacu-Arada, Gârd’a de josu, Gârd’a de susu, Scarisiór’a Lazesci, Négr’a, Sohodolu, Supr’a petrei si Secătură din palatulu Zlatnei de susu, remanendu S’ aci ca in celelalte parochii tractuali sa se imbunatatiasca si reguleze venitulu preotiescu succesivu in venitoriu. fara câta pentru celelalte paiale, operatele acelor’a parte n’au intratu de locu, parte au intratu pre târdiu, parte luându-le sinodulu la revisiune, le-au aflatu defectuóse, lipsindu in unele regularea tasseloru stolari, in alte classificarea si modalitatea reducerei parochieloru, iéra si in altele propunerile positive, cum, de unde, si pre ce cale, e’aru potea imbunatati veniturile preotiesci. Totu in legătură cu acestu obiecto observă sinodulu archidiecesanu din operatele in curse cumca in prea pucine locuri s’a facutu încercare a se aplică gî In favórea preotimei nóstre folosele legei dietali 53 din anulu 1868 cerea in § 23 prescrie : „In comune sî prasie, locuitu din partea individiloru de confeesiuni religionari dliferite, cari comune dan din cass’a domestica spre scopuri bisericesci seu in favorea ori-carei scoli confessionali ajutorie, din ajutorele acestea fiacare confessiune religionara, aflatóre acolo e a se impartasi după proportiune drepta.“ De acea sinodulu archidiecesanu si in privinti’a acést’a recomenda comiteteloru si sinodeloru nóstre parochiali, mai multa interesare si activitate. Consistoriulu archidiecesanu, aducându tóte aceste conduse sinodali la cunoscinti’a Prea Cinstieloru si Cinstieloru Vóstre, si prin acést’a la cunoscinti’a comiteteloru si sinodeloru nóstre parochiali sî protopresbiterari retramite, de o parte operatele in privinti’a regularei parochieloru si a imbunatatirei starei preotiloru spre completare in inttelesulu indignationiloru de mai susu ale sinodului archidiecesanu, féra de alta parte re trage de nou afentiunea asupr’a articlului de lege 53 din 1868 insarcinându-Ve, ca sa Ve puneti tóta silinti’a asa pune in aplicare in tóte comunele, unde bisericele si scólele respective, preoții si invetiatorii de alte confessiuni se imapartasi escu de vre-unu beneficiu in bani sau naturale din averea comunale. Iara operatele respective parochiali si protopopesci se Veti inainta incóce negresitu, sî fara de a mai ascepta ursorie in caus’a acést’a, celu multu pâna la finea lui Februariu 1873, spre a se potea la tempulu seu revedea din partea consistoriului si a se înainta la sinodulu archidiecesanu alu anului 1873. Din Giidinic’a consistoriului archidiecesanu că senatu bisericescu, tienuta la Sabiiu in 9 Novembre 1872. Pentru Escelenic’a Sea Părintele Archiepiscopa si Metropolitu. Nicolaii Popea. (L. S.) Archimandritu si Vicariu archieppescu. Revista «lînaristica despre cris’a ministeriale. Despre cris’a ministeriale din Ungari’a impartasimn după „Fr Brit.“ din Vien’a urmatórele: Iéta împlinita si realisata dorinti’a cea mai fericite a conducatoriloru partidei lui Deak, că crisa sa se termine câtu se va polé mai curendu sî sa se formeze nou regimu, carele, basatu pre deplin’a încredere a partidei sa se apuce de reforme sî reorganisatiunea referintieloru Ungariei, lucrulu indoitu greu fatia cu dispusetiunea cea intaritata a opusesiunei. Ministeriulu celu nou unguresc a se póte consideră că constituitu. Eri la 10 ore (1 Decembre) înainte de media de a primitu Majestatea Sea in castelulu din Bud’a pre contele Lonyay , carele a substernutu demissionarea suscrisa de toti miniștri. Contele Lonyay a petrecutu cu unu patrariu de ora la Majestatea Sea. In acel’asi tempo erau adunați la Deak mai mulți deputați de frunte precum: Pulszky, Somssich, Csengery si alții. La 12 ore a primitu Majestatea Sea pre Deak. Acest’a a descrisa Imperatului situatiunea, a desfasiuratu tóte evenemintele de unu anu incece, stimulatiunea partidei de akiane si in fine ’si dede parerea sea despre cris’a cabinetului, cu care ocasiune a descoperito, ca Slavu aru fi barbatulu acel’a, pre carele majoritatea casei l’aru vedé cu cea mai deplina încredere in fruntea regimului. Terminându-se convorbirea, se dice, ca Mai. Sea Imperatulu a multtumitu domnului betrânu pentru desfassurarea sea cea abla, simpla sî sincera, iéra Deak asia spunu raporturile din Pest’a — erá pré bine dispusa cându la 1 ora a părăsita castelulu. La 13/4 ora i s’a sî comunicatu contelui Lonyay ca demissiunea cabinetului e primita sî ceva mai târziu Slavy este chiamatu la castelu, primitu de Maj. Sea si iosarciualu cu formarea unui cebinelu. Slavu se ruga a i se da tempu de o dhi spre a susteine o lista de miniștri Maj. Sele si numai decâtu s’a pusu in intielegeri ca colegii sei miniștri. Respiratulu intielegerei a fostu, ca mai toti miniștri românu in posturi. Procedere noaa este, după soirile ce le are „N. Fr. Pr.*, ca de asta data se ceru sî opiniunea conducetoriloru stengei asupr’a fiacarui’a, cu deosebire se ceru opiniunea lui Tisza si Ghiczy. Se dechiarara gata de a primi portfeturi sub Slavy , Trefort, Pauler, Wenkheim, Pe jacevich si Toth. Cu cesiu din urma nu se steng’a nu e multiamita. In privinti’a acést’a inca nimic’a decisu. Si Kerkapoly remâne in ministeriu. Col. Tisza declarându-se forte multiamita cu Kerkapoly doresce numai sa proceda mai independente in cestiunea bancei. Slavy, care a fostu până aci ministru de comerciu, va avó de aci încolo numai presidiulu in ministerio, dara nu sî altu portioiu. Ministeriulu de comerciulu va primi contele Ios. Zichy, până acum guvernatoru in Fiume, carele dealtmintrea a fi sositu in Pest’a, ministeriulu aperarei tierei Iu va primi secretariulu de statu de pana acum Hoilan. Slavy posede —precum amu amintita — cea mai perfecta încredere a partidei de akiane si este o persona populara si stimata in tier’a intrega de tote partidele. Impregiurarea acest’a este de mare pretiu toam’a acum după cele intemplate in tempuri din urma. Dela cabinetulu celu nou pose omunu asceptu unu regimu vigurosu sî liberalu, care se va continuă cu energia si iubire reformele începute. Asceptarei acestei’a i s’a datu espressiune sî până acum, pentru ca — după cum se raporté dia din Pest’a — cabinetulu celu nou se numesce si ministeriulu cetatienescu. La speramu, ca acestu ministeriu va fi încoronata cu mai mari succese după insunnttele sele si ca elu va evita erorile si rătăcirile, cari au nimicitu tote insunnttele ministeriului cetatienescu austriacu. Mai adaugemu aici inca unele date despre ministrulu presiedinte ungurescu. sosivu de Slavy e nascutu in Pojonu. Elu e fiiulu unui oficieru din statulu majori sî a primitu educatiunea sea in Teresianulu din Vien’a. Inca in funeti’a sea frageda s’a distinsu prin o deosebita capacitate. Slavy este unu barbatu carele posede o cultura temeinica si cu barbatu de stata dispune de o liniste mare. Se afla acum in etate de 53 ani. Preminendu aceste după susu citat afcio, facemu sa urmedie unele reflessiuni ale dinanteloruung. despre schimbarea acesta ministeriala. Organulu stângei „Hon“ dice in nr. seu de Dumineca . Intregu ministeriulu ungurescu a demissionatu. Si pre ce a fostu causa acestei demissionari ? Aceea ca nu potea feri mai departe lucrulu. Ce lucru ? Acel’a de a glorifică Ungari’» ca unu stata ce unesce tóte conditiunile de viétia, in fine pentru unu stătu mare si polemicu. Glorificarea si mistificarea adeverului a pututu avea inse numai atât’a, pre câtu tempu a fostu sustienutu ministeriulu de parlid’a sea. Sî ce urmeza acum’a ? Unu ministeriu nou, a cărei sunetu prima in camer’a legislativa a Ungariei va fi a cere indemnitate pentru anulu viitoriu, sî ala doilea prin carele va cere imprumutulu celu colosalu pentru anulu viitoriu. Sî na ne indoimu ca cu greu se voru află pentru acestea remasîne eredi. Altcum suntemu pre siguri, ca nici partid’a de akiana si nici cea conservativa n’au de a si gratulă. Si in fine ce privesce partida a dhakiana e destula de caracteristica ca aceea e una complexa din cele mai eterogene elemente si au veritu laolalta cându era vorba de posturi, concessiuni, contracte lucrative cu statuia. Atunci se alipeau necondiționata lângă