Telegrafulu Romanu, 1873 (Anul 21, nr. 1-104)

1873-04-22 / nr. 33

a multiumi d-lui Castelani pentru telegram’a plina de cordialitate ce a bine­voitu a-mi adresa cu oca­­siunea dîlei de 15 Aprilie, din’a nascerei mele. Amu fostu fórte miscata de acesta semna de arab­ia alu ministrului de stat a­, si i mult iaroescu de promissiunile credincióse ce fare pentru mine sî mai cu osebire pentru Franci’a. In totu-de-on’a ama privim națiunea spaniola cu amica ca a nóstra si totu-de-on’a ama dorita o perfecta unire. Pentru acesta scopu voiu lucră ciitu voiu potea, in tóte impregiurarile. „Rogu pre domnulu Castelaru in particulario, de a primi espresiunea perfectei mele stime pentru maritulu seu personalu, si in acelasiu tempu pentru luptele ce consacra la mantienerea ordinei in pa­­­rt’a sea. A. Thiers. La Constantinopole nestabilitatea sî pericolele sitnatiuoei crescu din dî in dl, sî după soirile ce aveau, se dice cumca o conspiratiune contr’a sul­tanului aru fi fostu descoperita. O revolutiune de palatu aru fi imininte. Noulu viziru s’aru ascepta a fi destituita. La Francforla pre Meine, triborurile au datu multu de lucru dilele acestea garnisónei prussiane din vechiulu orisiu liberu. In ser’a si noptea de 21 Aprilin, populatiunea a darâmatu siese-spre-diece bererii seu debite de bere — cum se va numi si la noi presto câtev’a dîle cârciumile — s’ a batutu pre soldați cu petrii. Trup’a a datu ca focuri. Doi­spre-diece morti sî 38 de răniți au fostu transportați la spitalulu civila. Numeralu persone­­neloru arestate trece preste o suta cinci-dieci. Una oficiera, anu comisariu de politia si alti trei agenți au fostu gravu rapiti. Caus­ a acestei rescele a fostu radicarea pre­­liului berei. Primariulu si siefulu politiei au inviatu sota burgesimea a contribui la restabilirea ordinei. Din Londr’a, cu dal’a din 21 Aprile, se aduce spirea ca cablalulu transatlantica francesa a fostu rupta. In siedinti’a din 22 Aprilie, in camar’a co­­munelor­ din Londr’a D. East Wick a ceruta do­­sarulu care contiene actele preschimbate relative la Chiv’a. V­a­r­i­e­t­a­t­i. *** Loteria filantropica, pentru terminarea unicei biserice române din Dev­ a. Sortituri 250 obiecte de acru, argintui, bronz, cristalit, porceanu, diverse metaluri, lemnărie preci­se, tablouri in oleiu bogata in­cadrate, manufacturi elegante si artistica lucrate : mai multe serviciuri de masa de arginta, o bresia de trei-dieci galbeni. Tóte obiecte d­ele in valore de 3500 florini. Nici una obiecta nu este de pretiu mai mica de 5 fl. cele mai multe valorédia dela 20—100 fl. v. a. Pretinsa m­ai losu 50 cr. Tragerea loteriei in lun’a Augustu 1873, in prim’a di a adunarei generale a Asociatiunei pentru literatur’a sî cultor’a poporului românu din Dev’a. Obiectele câștigate se voru­specta reclamân­­du-se până la 30 Septemvre a. o. Bilete de loteria se potu află sî la Dn’a Con­­stanti’a de Duoc’a-Schiaa presiedint’a comitetului loteriei in Dev’a. Rogâinu pre toti români a sprigini acestu apa de binefacere. b­inele ei a fostu intreruptu in anulu 1870 lempu de piese luat prin evenimentele resbelului. Prin urmare nu este de miralu ca importa­­tiunile si esportatiunile, după ce s’au urcatu in anulu 1869 la o valore de 6 miliarde 22 milióne, au scadiutu in 1870 la 5 miliarde 570 milióne. O diferintia in „minus” de 558 milióne. Chiaru trebuie sa se mire cine­va ca dife­­rinti’a n’a fostu mai considerabila. Navigatiunea a presentata iéra­ si o micsiorare de 1,073 caletorii sî 530,000 tone (o greutate) in compartitione cu anulu precedentu Imperatulu Japoniei a visi­­tata espositiunea articuiiloru de comerciu si altele, ce suntu destinate pentru espositiunea din Viena. Elu fu primitu cu mare solemnitate sî condusu prin tóte camerile, putienu tempo in urma visita sî im­­perates’8 acésta espositiune. După câte-va dîle totulu fu ambalatu cu cea mai mare ingrijire sî trans­­portatu pre vaporulu francesu „Phase“, ce fu în­chiriațui , inadinsu pentru acestu scopu de câtra gu­­vernulu Japonesu. Pre roentionatulu vaporu care a si plecatu se gasesce renumitele botanica si amicu de multi ani alu Japonesiloru, din Sibold. Afara de acest­a mai suntu pre acea corabie, 65 japonesi intre care si câti-va lucratori ce au a rădică in gradin’a espositiunei unu pavilonu japonesui. Ace­știa suntu nogagiati de catra unu barouu austriaco, dlu de Stillfreld ; se vorbesc« ca­rî câte-va fete japonese voru servi ciaiulu si voru vinde curiosi­­tati sî fotografii celoru ce voru visita pavilonulu. Fetele au subsemnatu unu contractu pre tempu de unu anu de dile incheiatu la consulatulu anglesu sî legalisatu de câtra primariu. (Unu cimiteriu păgân­u) Pro udo câmpu lângă Concordi­ a in provinci’a Venitiana au descoperite nisce lucratori acum de curendu, cu ocasiunea sapurei de nesipo, unu cimiteru pagânu, care merita cea mai mare atențiune. Pana acum s’a găsită ca cinci-dieci urme de petra, si din insigurele puse pre ele results, ca ori­ginea loru datodia din intăiulu, celu multu alu doi­lea secolu după Christosu. Sapându mai departe se găsi, după cum se vede, sî dîdulu de impregiuru cu o seara, care póte sa fi servitu de intrare in acestu cimiteriu care ocupa onn spaciu de dóua prăjini. Pre mai multe urme ce sunt d espuse, a carora lun­gime este de 1, 90 pana la 2 metri, se gasescu nisce sculpturi forte frumóse ; daru ceea ce face sa se mire cinevă mai multa, este ca cu esceptiunea capacului, uru’a este făcuta dintr’o singura bucata mare de piatra. Spre sclintia! La redactiunea „Tel. Rom.“ se afla sorti (Sose) dela loteri’a carea se va trage in lon’a lui Augusta. Binevoitorii de a se trapartasi sa binevoiasca a se adresa in tipografi’a archidiecesana, unde redactiunea le-a depasu spre înlesnirea publicului. * Si unu radium de 10 °/C din pretiuni de estimatiune in bani gat’a la mânile comisariului de licitatiune. 2. Pretiuli cumperarei e de a se solvi in dóue late­­­ral’a prima in termina de 15 dîle, a dou’a in termina de 30 dîle dela cumperare cu 6 °/C la judecătoria . 3. Tóte spesele împreunate cu castigarea pro­­prietatiei acestei realitati le porta cumperatoriulu. Totu odata se provoca acei creditori ipotecari, carii nu locuescu in Sabau sau in apropiarea ace­­stui­a, a-si denumi plenipotentiati la scaunulu ofi­ciale, spre a fi representati la impartirea pretiului, sî a face cunoscutu numele sî locuintia acestor’a până la vindere, la din contra vomu fi representati prin curatoru, ce se va denumi din partea judecă­toriei. In urma se provoca sî acei’a, cari credu ca potu dovedi drepturi de proprietate sau alte pre­­tensiuni sau drepturi de prioritate pre bunurile sechestrate, pre langa tote ca nu li s’a trimisu o incunosciintiare speciale, că sa-’si dee incusele de pretensiune la susu memoratulu oficiolalu funduariu in terminu de 15 dîle dela dîa’a ultima a publicarei Edictului, la din contra atari incuse nu voru impe­­decă decurgerea esecutiunei sî pretendenții se voru avisa singuru la restulu pretiului de cumperare, ca va întrece. Din siedinti’a scaunalei judecatorescu. Sabina in 3 Aprile 1873. (1—3) ESPOSITIUNE PUBLICA IN DEV­ A. In zilele de 13, 14, 15, 20, 21, 22, s. c. vomu fi esposate tóte frumósele obiecte donate pentru loteri’a infiinttata pentru terminarea bisericei ro­mâne din Dev­ a. Intrare 10 cruceri. La espositiune mai multe domne sî domnisiere române vor­ vinde losuri. (Comerciala Franciei in a­n­a­l­u 1870.) Administrationen vamiloru a datu la lumina volumulu contienentu „Tabloulu generalu alu comerciului Franciei in anulu 1870.“ Comercialu Franciei cu cele­lalte state sî co­ Redactoru respund ietoriu: Nicolau Cristea» 124 Incitatiune ediciala. Din partea judecătoriei reg­­io Sabiiu cu in­stantia reala se face cunoscuta : ca in urm’a rogurei lui Precupu­seu din Ludosiulu-mare, representatu prin adv. Dr. Borci’a de praes. 20 Aprile 1873 Nr. 2806, in causa de dreptu contr’a Stanu Ioana Martinu pentru încasarea presensiunei de 22 fl. 97­xr. v. a. c. s. c. prin decisiunea de dto, s'a incu­­viintiatu licitationea esecutiva a realitatilor a­cestui din urma, care suntu deja pre cale judecatorésca secuestrate si estimate : 1. A unui agru pe hotarulu Ludosiului-mare Nr. top. 1135 estimatu in 60 fl. 2. A unui senatiu pe hotarulu Ludosiului-mare Nr. top. 8867 estimatu in 30 fl. 3. A unui agru pe hotarulu Ludosiului-mare, Nr. top. 9179 estimatu in 50 fl. 4. A unei vii pe hotarulu Ludosiului-mare, Nr. top. 10­023 estimatu in 10 fl. 5. A unui agru pe hotarulu Ludosiului-mare, Nr. top. 7529 estimatu in 20 fl. Si s'au lipsatu pentru întreprinderea acestei licitatiuni terminulu dintânu pre 28 luniu 1873 sî terminalu alu doilea pre 28 iuliu 1673 de ambele ori la 9 ore înainte de at­edi in cancelari­a comu­nala in Ludosiulu-mare, sub urmatórele conditiuni de licitatiune : 1. Toti doritorii de a cumperă au de a solvi Concredeti­ve celor« adeve­rite de bune! Medicamente examinate chemice prin judecăto­ria, in anulu 1868 in Vien’a sî recunoscute de es­­celente prin mărturii sî atestate numerose. Balsamn-preservativu contr’a cârceilorn, midiloculu celu mai cu efectu contr’a nemistuirei, slabiciunei de stomachu, cârceiloru in stomachu, epilepsiei, dureriloru de colica si friguriloru gastrige (periodice). Pretinsu unei butelce întregi dimpreună cu po­­vatiuirea de intrebuintiare 1 fl. 50 cr., unei bu­­telce de jumetate 80 cr. Siropii de plante de muschiu preparatu de Dr. Miller. Suprindietoriu in efectulu seu contr’a cataru­lui de peptu, tussei, regusterei, mucositei (flegma), catarului de cârlegiu si noda, scuipirei de sânge si contr’a tuberculosei incepatóre de plumâo­. Afara de acestea siropuri acest’a s’a intre­­buinliatu cu succesu buna contr’a tussei cu gâfâire si tussei inadusitóre a copiiloru, si o parlaitiei de pele, din care causa acestu siropu su tienu multe familie totu­ deun’a in reserva. — Iu tigaitie originale pentru adulti si copii dela 4—5 ani. Pretinsu unei tigaitie dimpreună cu povasiuirea de intrebuinttare 50 cr. In Sabina se póte capeta adeveratu numai la Michael Sili, comerciante de specerie, de ase­menea in Barotu la M. Lebitzky, farmacistu­l Bi­­striti’a la F. Kelp ; in Blasio la C. Schiessel, far­­macistu ; in Orastia la C. Reckerd, farmacistu ; in Muercuru la F. Leicht ; in Deesiu la I. Kremer ; in Fagarasiu la I. v. Steinburg, farmacistu ; in Geor­­giu Ditru la J. Szathmári, farmacistu ; in G.­Szt.­­Nicolae la F. Fröhlich, farmacistu ; in Hossu-faleu la F. Jekelias, farmacista ; in Alb’a-Iuli’a la C. Boos ; in Kezdi-Osiorheia la F. Lukats; in Clusiu la C. H. Binder, farmacista; in Kovasn’a (Alovatu) la Medlich et Imre •, in Brasiovu la F. Jekelius, Ed. Kogler sî Gr. Sav’a, toti farmaciști ; I. Dusioiu, I. G. Gatz, comersanti de specerie ; in Muresiu Osiorheiu la M. Bucher; in Mediasiu la A. Hienz, farmacista ; in Aiudu-Mare la F. Horvath ; in Seghisiór’a la I. B. Teutsch, comersante; in S.­­St.­Georgiu la Schutag et Comp. in Reginulu sa­­sescu la S. Dietrich ; in Temisiór’a la C. Kessely. Oleu de Matrice sen in contr’a matricei (recelei). Subscrisolu aduce la cunoscintță C. P., cumca oleulu amintitu avendu până acum’a sucesulu celu mai eminentu, sî ne mai auditu, fia matrici’a (ra­­ciala) câtu de învechita, efectulu e sigura; una sticla de 1 lotu din preuna cu instrucțiunea costa 1 fl. v. a. comandeie se făcu la subscrisulu in B­l­a­s­i­u. (6—6) B. Fülep. Editur’a si tipariulu tipografiei archidiecesane.

Next