Telegrafulu Romanu, 1873 (Anul 21, nr. 1-104)
1873-08-05 / nr. 63
241 Tiecumandro, Danesiu, Archil’a, Bisichiru, Hegea, Hieiusaleu, Hetur, Bunulu mico, Mosin a, Miclosi’a, Bunulu mare, Seleusele mare, Nedusio, Pipe, Pindu, Radesiu, Relen, Siarpalocu, Siaisiu, Szász-Bud’a, Dai’a, Chrizu, Chizdu, Nadesiu, Laslo, Sicirisiu, Volcani, Voslong, Zollani, Felaca. f) In comunele sedriei judecatoresci din Sabiiu, împărțite judecătoriei cercuale din Nocrichiu (Ujegyház), loandu afara cumun’a Vurpodu, care mai in urma s’a afiliații judecătoriei cercuale menționate, si in care comuna până acuma localisarea inoano s’a finisu, si adeca in comunele : Olon’a, Bendorfu, Tiechendalu, Fofelde, Guinari, Gumbac’a, Holzmani, Corneteu, Ilenbocu, Colunu, Chürpod, Marpodu, Nucedo, Olohojfalu, Sasauzu, Agnit’a, Nocrichiu, si Vordu. g) In cetatea libera regia Sebesiu, treritorie de judecătoria cercuale de acolo si de sedri’a judecatoresca din Safriu. h) In comunele din sedri’a jodecatorésca din Iíezdi-Vásá'hely, imparlite judecătoriei cercoeL de acolo, adeca in comunele; Alsó sl Felsö-Volál cu Caratn’a la olalta, Albis, Almás, Alcernaton, Torj a de susu sl de josu, Bélafalva, CiomorlaD, Daloocu, Eslelnecu, Fel- Csornaton , Futásfalva, Hatolyka, Iknfalva, Kézdi-AIartonos, Curtapatacu, Lemhény, M iksa, RIarchesiu, Martonfalva, Malisfalva, Nyujtod, Oroszfalu; Oszdol’a Peselnek, Pólyán, Sárfalva, Szárazpatak, Szászfáin, Szeut-Katolna, Szent-Lélek. i) Totu in comunele sedriei judecatoresci din Kézdi-Vásárhely, tienalório de judecătoria cercuale din Kovászn’a adeca in comunele : Barátos, Bila, Czofalva, Gelencze, IJaraly, Hilib, Imecsfalva Kovászna, Körös, Léczfalva, Papolcz, Péké. Páva, Pelöfaiva, Szörcse, Tamásfalva, Telek, Várhegy, Zabol’a Zágonu cu Szit’a Bodz'a lu olalta. k) In comunele sedriei judecatoresci din Csik- Szereda impartite judecătoriei cercuale din Csik- Szent-Márton, adeca in comunele: Bankfalva, Cs’tószeg, Csekefalva Csik-Szent-Márton,Zakabfalva, Kászon-Altiz, Kaszon-Feltiz, Kászon- Impér, Kozmás, Lázárfalva, Ménaság, Szent- György, Szent-Imre, Szent-Király, Szent- Simon, Tusnád, Újfalu, Verebes, i) in comunele sedriei judecatoresci din Muresiu- Vasiarheiu, impartite judecătoriei cercuale din Mezö-Band, adeca in comunele: Bárdos, Bazidu, Kis-Lekencze, Kölpény, Mezö-Bánd, Mezö- Bergenye, Mező-Madaras, Mezö-Itraj, Samsond, Kereső Sóóspatak, Szábéd, Száltelek, Székely- Uraj si Mező-Kapus; Riosiu, Grebenisiu si Pagoda se afla inca sub comasare: m) In fine, comunele tenatorie de sediia judecatoresca din Bistritia, si de judecătoria cercuale de acolo, adeca in comunele: Cepan, Terpiu si Dipsi’a, unde localisarea acum s’a finisi. Carlile funduarie pre deplina terminate a comuneloru menționate, dimpreună cu registrele parcelarie de posessiune, sî desemnulu liniamenteloru de acelea tenatórie se voru transpune dela 1 Sept. 1873 la oficialele de cârti funduarie ordinale lângă judecătoriile menționate sub II, unde ale vedé ori cui e permisa lu orele oficiase. II. Afacerile de cârti funduarie se prevede: 1. Sedria judecatoresca din Fagarasin pentru comunele enumerate sub 1. a si b. 2. Sedrica judecatoresca din Brasiovu pentru libera cetate regia Brasiovu enumerata sub s. c. si pentru comunele enumerate sub s. d. 3. Sedria judecatoresca din Sighisiora pentru comunale enumerate sub I. e. 4. Sedri’a judecatoresca din Sabiiu pentru comunele enumerate sub I. f. 5. judecatori’a cercuale din Sebesiu — împuternicita cu afacerile in trebile cartiloru fundarie pentru cetatea libera regia Sebesiu, enumerata sub I. g. 6. Sedri'a judecatoresca din Kezdi-Vassarhely pentru comunele enumerate sub I. h si i. 7. Sedrica judecatoresca din Csik-Szereda pentru comunele enumerate sub I. k. 8 Sedria judecatoresca din Maros-Vassarhely pentru comunele enumerate sub I. I. 9. Sedrica judecatoresca din Bistritta pentru comunele enumerate sub s. m. III. Cu privire la trebile si ,afacerile oficiase, care se voru începe cu 1 Septemvrie 1873, la fiacare din judecătoriile susui însemnate se emită urmatórele provocatiuni si dispositiuni: 1. Se provoca tóte personele, cari in urm’a vre-unui dreptu de proprietate, de pemnu ori de arenda, avuta inca pre seuipulu autenticarei protocaleloru cârtiloru funduarie, sau celu pucinu castigatu inca înainte de 1 Septemvrie 1873 credu ca poiu se pretindă vre-o îndreptare, întregire, descriere, adaugere, sau strămutare in protocalele cârtitorii funduarie; fia in privintia compunerei corpului funduariu sau a relatiuniloru de possesiune intabulate ; ca aceste pretensiuni pana inclusive la 30 Aprilie 1874 cu atâtu mai vertosu se le insinuedie, cu câtu la din contra acele spre daun’a unui alu treilea, care pre temeiuiu inscrieriloru cuprinse in protocolele funduarie, incependu dela 1 Septemvrie 1873 va castiga cu credintia buna alte drepturi tabularie, nu se voru lua mai multu in consideratiune. Acesta insinuare are a se întinde pe tóte drepturile de posesiune inca necuprinse in protocalele funduarie, fara osebire ca are acele in cartile vechi esite séu ne esite din usu, ori in fasiuni funduare sau alte carti, fóte si registre, suntu cuprinse ori ba si ori a intinsu o partida in privinti'a transcriere de posesiune a vre-unui bunu castigatu rugere la vre-o judecătoria, si judecătoria a decisu asupra acestei instante, ori ba. Deci îndatorirea spre insinuare cade mai alesu pre tóte acelea persone, ale cârora drepturi de posessiune la comissiunea localisarei nici prin s'ne nici prin representantii denumiți de comissiune s’au adusu in valare ; séu cari nu au fostu in stare dupa regulele localisarei a si legitimei afirmatulu dreptu mai tare de posessiune ori de composessiune in contr’a posessorului fapticu aflatu prin comissiune si inscrisu in protocalele funduarie; pretensiunea soru adusa inainte sia insemnata in protocolele funduarie sau in protocolulu generalu de pertractare, ori ba. 2. Mai departe lóié persónele cari: a) pre realitățile înscrise in protocolele funduarie după delermurirea preainaltei patente de antticitate din 29 Maiu 1852, si-au adusu in valare dreptulu de aviticitate sau de rescumperare pemporare, au sub altu titlu legitimu si au insufitu dreptu de proprietate, sau câroru : b) după ofarirea aceleiași patente de aviticitate li se cuvine terminu mai lungu spre realisarea dreptului de rescumperarea pemnorale prin asta se provoca aceste pretensiuni până celu multu la 30 Aprilie 1874 inclusive, spre incunjurarea urmariloru de dreptu amintite mai insusu sub punctulu smu, a se insinua, si in casulu amintitu sub a) procesulu de dreptu pendente, spre adnotare in protocolulu funduariu, séu dreptulu recastigatu prin calea legale spre straponere in același, ier’ in casulu b.) dreptulu de rescumperare pemnoralu, ce li se cuvine inca, spre însemnare io protocolulu funduariu alu legitima cu documinte autentice. 3. Asemenea tóte persónele, cari pre bonurile nemiscatóre improtocolare, séu si-au castigatu dreptu de prioritate, pemnu, servitute, séu alte drepturi prin intabuluri, însemnări, adnotatiuni, ori conscrieri pemnorale judiciari, séu până la 1unna Septemvrie 1873 inca si voru castiga, se provoca, aceste drepturi din scopulu inscrierei soru in fót’a sarcineloru corpuriloru funduarie până cela multa 31 Augustu 1874 inclusive cu atâta mai siguru ate insinua, cu câtu din contra dreptulu prioritatiei castigate mai nainte si tu voru perde, plecandu din contra facendu insinuare la tempu care uitu, dreptulu de întâietate castigatu pana la 1 Septemvrie 1873, i va remanea in valare falsa si cu acei câștigători si creditori impotecari noi, cari au castigatu dreptu de proprietate sau de pemnu după doua acum mentionata. 4. Acelea pretension, care se basedia pre deobligamintele urbariale, sau alte referintie de acea natura, regulate prin patent s din 21 Iunie 1854 edata in faim a de legi imperiale, bucata IV. Nr. 151 sunt deschise dela provocările edictate spre insinuare si demonstrare, precum si dela pertractările obicinuite in urm’a edicteloru fara deosebire, fia acele io protocolele de localisare prevotate, ori bă.* 5. Terminii edictali prescrisi in alioele precendinti, nu admită nici prorogare, nici justificare ori iubire de procesu. 6. Publicatele protocale funduarie se voru consideră si conduce dela 1 Septemvrie 1873 incependu cu carti funduare conforme. 321 din codicea civile generale, deci incependu de la diua mentionata, drepturi reali asupr’a bunuriloru nemiscatorie introduse in ele, se vom pute castiga si transferi asupra altor’a, precum si a se sterge numai prin intabulare legale in acele carti, fara de a deroga vise pretensiuniloru asupr a acestoru bunuri nemiscatorie mai nainte castigate, insinuate si legitimate in terminulu edictate. 7. Prescriptulu, după cari voru ave de a se indrepta pârlile sî judicatoriele la împlinirea si asecutarea trebiloru si afaceriloru oficióse, însemnate ia acestu ediciu, suntu cuprinse in procesur’a transilvana pentru curtile funduarie, emisa cu ordinatiunea Ministeriului de justitia ddto. 5 Februarie 1870 (Archivulu Ordinatiuniloru, anulu 1870 fascióre a 1. si II.). 8. Acei creditori, cari prin tre-carea transcriere aru suferi stricăciune cu privire la prioritatea pretensiuniloru Ioru transcrise sau transcriende, esentionale si fatia cu un’a a trei’a personale potu realise inca in siese luni dupa terminulu defiptu in punctulu 3, — adeca până la finitululunei Fauru 1875, referescu-se acele esepsiuni la validitatea pretensiuniloru, la încetarea, ori prioritatea soru. — După decurgerea acestui terminu fatia cu o a trei’a persona nu se voru mai pote realise asemene eseptiuni. 9. Judecatorieie indicate sub N. in afacerile Ioru voru intrebuinttu sigilulu judecătoriei respective. Clusio, 21 Iulie 1873. Direcțiunea r. u. de carti fundarie pentru Transilvanii. Abrudu 29 Iuliu 1873 Omulu bunu merita recunoscintia Siratiemintele si insaintiele nobile in viéti’a morale, compunu fiinti’a virtutiei, iéra faptele cari incununeza semtiemintele si insunntiele nobile, suntu atributele omului virtuosu. Nici unu bine comunu si nici o îmbunătățire in viéti’a sociale — fia ea civile fia bisericésca — nu se produce altcum decâtu prin operațiunea simtieminteloru si a insuintieloru bone ; sterpa si desiérta ara fi viéti’a omenésca fara de acestea dóne! Prin simtieninte si insuintie nobile s'au stersu institutiunile cele rele din viéti’a ómeniloru si s’a schimbatu sortea societatiei din rea in mai buna, din durerósa in mai consolatoriu, prin simtieminte si insunitie nobile s’au facutu tóte modificatiunile salutarie in viéti’a nóstra, si prin trensele s’au alinatu durerile celor suferitori si s’au stersu lacremile celoru ce plangeu. Suntu inse in lume ómeni multi a catoru insunntie si simtieminte nobile nu se potu contestă, inse sau ca inteliginti’a Ioru nu este destulu da agera, spre a pótu pătrunde si află calea cea adeverata a scopului salutariu, sau ca impregiurarila contrarie intre cari se lupta, suntu atâtu de vigarose si constante in câtu ii invingu pretutindenea, si nu se ierta a se apropia nici intr’unu modu det scopu ; aici se cere apoi sacrificiulu cela mare, *,1 aici numai subjugându-se impregiurârila cu fort ia potemu aplaudă glori’a stralucitoria. Suntu insesi de acei’a, câror’a atâtu intelginti’a câtu sî imbtregiurârile intru o maesura pre carea ii ajuta in activitatea soru, si ferice da acei ómeni, cari arenda simtieminte si insuintie nobile, si avendu si minte agera, traiescu in impregiurari favoritórie căci aceia mai curendu se făcu nemuritori. Dara oricum se fia, ori in ce impregiurari de aru trai cine va simtiemintele si insuintiele formé dia caracterulu, si simtiemintele si insuintiele suntu sorgintea fapteloru; si déca acelea suntu nobile, omulu ce le posiede este orna de demnitate. Si dómne, da natiunei nóstre si intregei omeniri, multi individi cu simtieminte sî nn sumtie bane numai, sî alanci voma inainta a buna sema! Ci va cugetă si publica cetiloria: ce au acestia ca combinationile filosofiei morale, ei ómeni se póte dice ai oricarei ocupatiuni, numai speciala ai filosofiei nu ? Pucinu sî bunu...........Santa momente in pari omulu pore se devină ostasin far’a fi soldata, sî póte se devină maiestra fara a fi meseriasiu. Asta este nesce momente favoritórie ne-a făcuta sî pre noi se scrotamu ca asta ocasiune pra terenulu pre carele ne aflamu, si se laudâmu simtiemintele gi aisuiottele nobile. Udo barbatu bine meci-