Telegrafulu Romanu, 1873 (Anul 21, nr. 1-104)
1873-10-18 / nr. 84
320 legea privilóriu la averile bisericesci si monastiresci se dicea ca pap’a va face o pusetiune strasinica, acum eata ce aflamu ca s’a intemplatu . In collegium Romanum primiră pre delegați rectorii colegieloru : romanu, englesu si inca unulu a altui colegeiu străina sî secretoriulu vicariului-cardinelu. După ce au spusu delegații caus’a venirei loru sî au cetitu unu procesu verbalu despre luarea in posessiune a colegiului romanu, rectorulu acelui colegiu, in numele societatiei lui lisusu (iesuititoru) ceti unu protestu contra luarei in posessiune, dicendu, in protestu, ca colegiulu romanu este unu institutu internatiunalu alu papei, destinatu pentru juni italiani si străini, sî termina protestulu seu cu dechlaratiunea, ca părinții jesuiti suntu gafa a cede fortiei. Unu astfeliu de protestu ceti sî rectorulu colegiului englesu in numele seu sî alu celoru-lalti rectori străini. In fine protestă sî secretariolu vicariului generalu sub cuventu, ca institutulu este proprietatea papei. Pupa ce au primitu delegații protestele veniră pre rendu toți părinții sî laicii iesuiti (vre-o 80 la numero) sî fia care primi câte o cota de pensiune. Apoi se începu inventariulu, care va da de lucru vreo câte-va dîle. Biblioteca colegiului romanu se va pune sub priveghiarea dlui Ennio Quirino Visconti, rectorului liceului regescu Procedure acest’a se urmă sî in monastirea generilatului „del Gesu.“ In monastirea Ava Coeli fura delagatii primiti forte amirabilu din partea generalului franciscaniloru si a calugariloru. Aici n’a protestatu nimenea in scrisu ci numai prin vre-o câte-va cuvinte din partea generalului. La intrarea delegatiloru in monastire consululu americanu si portugesa ii ruga sa intre in localitățile din suprafati’a pamentului, cari suntu ale natiuniloru loru sî sa le primesca protestele ; delegații iuse ducu ca acest’a se va intemplă după ce voru termina lucrurile loru in celelalte localități ale monastirei. Pre cându se intemplau aceste aci vre-o câți-va subcomisari au luatu in posessiune bibliotec’a franciscaniloru. Totu asie s’au armatu sî in alte monastiri. Toți călugării capatara sî acceptara cale de pensiune. In restempu de 14 dîle au sa parasesca toți călugării monastirile. — Din Roma aflamu ca generalulu jesuititoru P. Belix a refusatu a locui in Vaticanu sî ca generalatulu intregu a oblienutu voia dela Pap’a a se strămută pre insula Malt’a. — Pater Secchi, celu mai renumitu astronomui din doua de astazi, va conduce observatorii cu astronomicu din Rom’a sî moi încolo. — Archivele generalateloru se voru păstră in Vaticanu. Din Parisa se respandi in 21 Octobre scriea ca stâng’a republicana a trenutu o si ediatia in carea s’a buatu intre alte la protocolu, ca proiectele de a restaura monarchia in Franci’a au sternitu desplacerea tierei. Se asigura ca adunarea natiunale eia asiguratu deja majoritatea pentru republica. Interesanta este scirea despre o deputatiune la Mac-Mhon președintele republicei carea su întrebă daca suntu adeverate zgomotele respandite in publica despre densulu. Mac-Mahon respunde deputatiunei: „De-si stm ca soldatu totu-daun’a sa dispusesiunea tierei mele, — că omu politicu respingu neconditionatu ori ce presupunere, ca eu trebuie sa pastrezu poterea in mânile mele sub ori ce propregiurari. Sum alesu de majoritatea conservativa sî de acésta nu me voiu desparti nici odatat“ Generalulu Moriones inca totusi mai atribue siesi victori’a in lupt’a dela Puente sî acest’a se vede din o cuventare a sea catri truppe : Soldați ai armatei de Nord, companioni ! Prin disciplin’a sî liniscea, carea a ti aretatu in posetiunea teribila de la Santa Barbara sî in muntii de la Guirgillano, v’ati aretatu că soldați vechi sî adeverati. Prin virtutea, carea a-ti demustrat’o nu numai in resistintia, ci sî la atacu, a-ti acoperitu standardulu vostru cu gloria. Companioni! Patri’a compteza pre voi, pre noi toti. Sa implinimu cu curagiu detori’a nóstra sî cându veti audi tunetulu tunuriloru sî veti vede inaintea vóstra bataliunile inimice, atunci sa ve diceti insive . Înainte ! O lupta si o victoria noua la cele vechi.“ Incorporarea unei pârli din Chiv’ala imperiulu rusescu se desfassara de catva „Morning Post” cu crésicare amaretiune. Nu a promisu regele prin contele Simaloff, dice acestu dinariu, ca Chiv’a sa nu se fiena pre mai multu tempu ocupata ? La tóta templarea acésta asigurare s’a datu, inse respunsulu fu lasatu la dispositiunea imperatului, carea hotaresce anecsarea. Deci se adeveresce aceea, ca dechiaratiunea imperiala a fostu numai o vorba. Afacerea s’a decisu radicalminte in tóta linistea, sî Russi’a are sa mâna inca o linia de comunicatiune cu Indi’a. Politic’a sea va starui după acest’a intr’acolo, ca in Chiv’a sa se imprascie cuvinte catu se pote de pricine asupr’a procederei sele. Ce privesce pre Russi’a, ne putemu încrede acelei impregiurari, ca întrebarea Chivei se va delatura deocamdată. Acum se trateza de acea, că cuceririle făcute sa se consolideze in launtru, inainte de ce Chiv’a sî Oxus voru fi folosite de stațiuni spre a cuceri Persia sî Belkulu. Procesata lui Bazaine. Siediuti’a din 8 Octomvre. Siediuti’a nu începe astadi decâtu la o ora după amedi sî seiu ca déca esactitatea este politeti’a regisoru, ea lipsesce absolutu consilieroru de resbelu. O óra de asceptare face calu dóuedieci. Asceptandu, până ce cei diece generali care forme dia acestu tribunalu militaru, voru intră in siedinica, credemu ca nu vomu face ceva nefolositoriu, cându vomu da câte va dataile asupr’aceloru ca se voru petrece in dîu’anmatóre. S’a dlusu ca lectur’a raportului va fi terminata asfadi sî ca mâne. Vineri celu mai târziu, va ave locu interogatoriulu maresialului sî audienti’a martoriloru. Acést’a este o erőre. Ducele d’Aumale a decisu ieri că interogatoriulu sa nu aiba locu decâtu Luni. Se observamu apoi ca ducele d’Aumale a concediatu pre martori până Luni, ceea ce implica a priori certitudinea ca audientiele reale nu voru începe inainte de acea di. Ieri s’a facutu, dopa audientia, repartitiunea exacta a travaliului ce trebuie se proceda interogatorului. Remâne de cetitu unu fragmenta de a dou’a parte, împreuna cu tóta partea a trei’a, sî care este sî cea mai lunga. Intre celelalte, sî nimenea n’a trenutu comptu de acésta complicatiune, trebuie sa ne mai atraga atențiunea pre lângă raporta, sî alte apendice forte voluminose (cuprinse in 192 pag.) S’a decisu dara astadi sa se silesca a ajunge până la resumatulu 120 pagine de cetitu. generalu, ceea ce fice aprópe Dara indata voru veni ancesele relative: 1 la artilerie; alu 2-lea la trenulu equipageloru ; 3-lea la subsistentia Aceste ancese ne voru amend până Lunea viilore. Desbaterile reale nu voru poté începe dara decâtu prefera. Lectura anecseloru nu va oferi dara decâtu unu interesu secundariu, cu totulu inferioru acelui’a alu raportului, caci este vorb’a in ele de materii cu totulu speciale. Este probabilu dara de acum ca Joi nu va fi siedintta (afara de mâne). Se ignora inca ór’a cându voru incepe esactu audientiele. Vomu duce inca câte-va cuvinte asupr’a unui incidenta cu totulu particular de o importantia estrema. Ne aducemu aminte póte ca la finele audientiei, cându s’a procedatu la apelulu martoriloru cari nu au comparatu la inceputulu ei, pressedintele a anunttatu ca citatiuni speciale voru fi adresate martoriloru cari locuescu teritoriele anecsate sî ca li voru facilita medila cele de a „respunde la apelulu consiliului.* Bata esplicationea acestora cuvinte: Guvernulu germanu se opusese că citatiele sa fia remise martoriloru ce locuiescu in Lorenta. A trebuitu data sa se recurgă la o negociatiune diplomatica pentru a face sa dispara acesta dificultate. De aici intârzierea martoriloru, de aici, asemenea, necesitatea mesuriloru speciale de care vorbesce ducele d’Aumale. Sala oferă inca puliena animatiune, este acelasi publicu ce a asistatu la audientie. In primala ranga se gasesce d. Bazaine, fratele acuzatului, care nu lipsesce dela nici o sredintia. Pare ca nu va fi nefolositorii, in acesta privintta, de a anuntta ca membrii adunarei au dreptulu la bilete speciale ce li se vor u da de questori. S i e d i n t i ’a de Joi 9 Oclomvre. Afluenti’a publicului este din ce in ce mai considerabila. Cu o jumatate de ora inainte de deschiderea siedintiei incint’a reservata (incinta deschisa publicului pre tempulu marturiloru pârtiei de desbateri interzise marturiloru) este cotropita de o mulțime acum prea dea sa. Astadi damele suntu aprópe jumetate din numerulu auditoriului. Bata care va fi ordinea audientieloru pentru finele septamânei . Joi sî Vineri sfersîtulu cetirei reportului sî a unui numeru precare de acte anecsate, indestulu de importante , apoi se va abandonă resumatulu raportului, in care se voru grupă in modu sumariu princpalele puncte de acusatiune, pentru a nu se precurma interogatoriulu. Reluarea desbateriloru se va remite atunci pre luni, caci acestu interogatoriu nu se va pute incepe decâtu pre usioru in siedinti’a de Sambata. La o ora punctu comandantulu da ordinalii in piciore. Membrii consiliului ’si iau locurile sî Generalulu-presiedinte declara ca siedinti’a s’a reluatu. Acusatulu, asistatu de operatorii sei, este introdusa inaintea consiliului, caruia ai adreseza salutarea sea obicinuita. Generalulu-presiedinte catra grefier : Reluați cetirea raportului. Cetirea se reincepe de la capitululu care convene primele operațiuni de impresurare a Metrului si încercările maresialului Bazaine de a trimite emisari. Se aducu sî se puna dinaintea consiliului charte representandu operațiunile dela Metz. D. Lachaud continua a urmă rendu cu rendu cetirea raportului ala carui zecilu ’Iu are dinainte. Dela siedinti’a de ieri colonelulu Vilette, adjutantulu maresialului, ia o mulțime de note. Câtu pentru acusatulu, elu asculta cu unu feliu de apathia cetirea raportului. Numai prin câte-va clipiri din teleope si prin muscatura constanta a bucheloru se mai tulbura nemișcarea fisionomiei sele. Urmarea cetirei raportului. Aflamu in urma pro domnistorulu Régnier la Versailles printre redactorii Monitoriului prussianu, in care elu publica o serie de articli sub titlu de Jean Bonhomme. Acest’a este o raulu care lua din Metz informatiuni exacte asupra situatiunei armatei, „Maresialulu m’a informatu, dice Régnier, ca se si micsiorase rațiunea de pane ; ca avea sa se mai reducă inca preste cate-va bile printr’o mesura intielepta ; ca cailoru lipsea furagiula ; ca erau reduși sa se serve cu densii dreptu carne de măcelărie ; ca in aceste conditiuni, sî tienendu socotela de necessitatea de a mai critica pre patru-cinci dale de mancarea armatei sî de a păstră unu pre care numeru de cai spre a trage tunurile sî câte-va provisiuni, va ajunge cu mare dificultate dinm a de 18 Octomvre.“ Maresialulu nu trebuia are sa dea pre mân’a unui consiliu de resbelu, decâtu sa asculte, pre agentulu care venea sa-i propună a negotiă cu inimiculu ? Astfeliu la 23 Septemvre, maresialulu Bazaine e gata sa capituleze cu onorile resbeiului, sî la 27 Sept. oferă elu insusi inimicului capitularea armatei sele, pre cându inca nu erau la Metz munitiuni sî de mâncare. Cu tote acestea elu stă intr’o inacțiune completa , mici operațiuni spre a mai adună de mancare din satele vecine cu taber’a sea, atacuri sumultile sî successive spre a-si însufleți trupele sî a hartiui pre inimicu, totulu este neglijatu, a se pune in Câtu pentru tentativele maresialului spre raportu cu guvernulu aperarei nationale, ele se marginescu la trimiterea ce a facutu in dóue renduri, la 15 sî 29 Sept., a unei depeste ai cărei termini chiaru denota intentiunea sea de a stă Lberu de ori-ce directiune din afara, precându prin em sari in cursulu lunei Sept. sî mai târzîu prin halomi, putea sa comunice lesne cu esteriorulu. Cu tóte acestea reprovisionarea armatei din Metz cu de mancare a fostu una din cele mai grave preocupatiuni ale guvernului aperarei nationale sî s’au incercatu cele mai de lauda sfortiuri spre a aduce la capeta acesta importanta operațiune. A treia parte a raportului cuprinde capsulatiunea dela 7 pana la 29 Oct. Mesujele prin care s’au insemnatu primele dile din Octomvre, au avuta de scopu nu a pregăti o esire vigurosa, ci o simpla pornire a armatei, care s’aru fi efectuatu cu învoirea inimicului sî in virtutea unoru negotiatiuni înnodate cu densulu. Dela 7 Octomvre maresialulu, dopa ce a primitu dela generalulu Consiniéres unu raportu asupr’a situatiunei resurseloru de hrana ale orașului Metz si ale magasineloru pietrei, ordonă o operațiune spre a adună aprovisionarile care se aflau la nisce mosii dela Bellevue si Saint-Remy. Din’a acest’a aretă in cea din urma evidenția totu ce maresialulu putea sa obtiena dela elanulu soldatilorusei, déca le-aru fi facutu apelu. Pentru ultim’a ora acum acea brava armata mai aborda pre nimica.