Telegrafulu Romanu, 1873 (Anul 21, nr. 1-104)
1873-11-25 / nr. 95
363 In decurgerea pericaduriloru. Oratorele asigira ca «cel a e numai unu risu de durere, unu humoru lânga furci. De nnu trai Iverkapolyi inca mulți ani spre a lucră astfeliu, ce sa nu i se duca la mormêntulu seu ca la acel’a ala unui principe ardeléau : „noi nu mai averau lacrimi pentru ein, pentru ca in viétia ne-au facutu sa versamu prea multe lacrimi*. (Miscare continua). Kerkapolyi a fostu asta de optimist, incâtu si-au incuragiatu pre colegii sei de a spera câta se póte de multu. (Lud. Tisza dlatina din capu —ilaritate.) Ce privesce pre Sennyey, oratorulu accepteza conlucrarea sea patriotica la introducerea crutterei, in cele-lalte ’si reserve resolutiunea până cându Sennyey va da detaiuri. (Aplausu viu.) Somssich: In 15 dile statulu are lipsa de solviri, bani nu sunto, opositiunea inca nu scie nici unu isvoru, deci trebuie sa primimti imprumutulu. Suntu momente. Canduiele partidele au determic’a de a conlucra, precum s’a intemplatu in Angli’a pre tempulu marei revolutiuni si după aceea. Pentru a introduce o administratione buna, o justitia buna si financie bune, tóte partitele trebuie sa se impreune. Laz. Kosztics deblara in numele confiniului, ca stimeza Ungaria. Irányi si ceilalti din 1848 pledeza pentru propunerea lui Simonyi. (Siedintta de noptea). Torentele cuventuriloru se ridică continuu, era fatale in carea espira de obligamentulu consorțiului de imprumutu, se apropie totn mai tare si de aceea trebuia sa se tiena o siedintia sér’a. Siedinti’a a oferitu doue momente însemnate : Cuventarea lui Balt, Horváth si Macs. Verdenyi. Însemnata a fostu enunciatiunea croatului Micaloviciu. El a accentua ide’a statului ungaro, care se póte sustiene numai déca vomu abdice de tóte reeliminatiuniie si nu ventilumu dreptulu de statu. Densulu votéza imprumutulu arginte si observa, ca bunurile de statu aflatórie in Croatia se potu da de ipoteca, dara nu se potu vinde. Bast. Horvath destepta sensatiune mare si dice esentialrointe urmatórele : Voteza imprumutulu fara nici o reeliminatiune (larma in stang’a) si adu ca la din contra statulu ara deveni in cea mai neplăcută posetiune. După acestea se intorce la dechiara tiua de lui Sennyey si dice, ca nici tier’a, nici partid’a la carea apartiene oratorele, nu ascepta dechiaratiunile dela densulu. Crutiarea nu e unu privelegiu alunei partide si pre lângă tóte erorile comise nu e causa de a schimbă drapelulu liberalismului. Oratorele nu se va departi dela acestu drapelu, care a impreunatu pre cei măi nobili bărbați ai tierei înainte si dopa 1848 si nu va jertfi principiele libertatiei si a progresului pentru unu cuventu, pre care su scriu pre drapelulu loru acei „conservativi“, contr’a câror’a ama luptată activi înainte de 1848 si câror’a amu opusu in temporile cele triste o resistintia pasiva. (Aplausu viu in centre). Si liberalismul« inca e capabila de a aduce sacrificie dara nu si degradeza credinti’a mea cea mai santa la prejudetie si idei de predilectiune. (Aplausu freneticu). Ceea ce lipsesce adi e o majoritate liberale si compacta, carea aru face posibila una regimu liberalu si tare. Noi nu avemu nimicu de conservatu. Deorece partid’a lui Deak constă din elemente eterogene, conservativii au oaragiulu de a-si areta standardulu loru. Tier’a nu voiesce acestu standardu. Sa se unesca liberalii si sa salveze onorea patriei! (O lunga mișcare, aplausa frenetica in centrul a dreptei). După anele espectoratiuni îndatinate elui Osanady apuca Uerneey curenturi, pentru a constată ca Sennyey n’a plantata drapelulu conservatismmului, ci ale cruiterei. Nu Sennyey doresce lupta, daca se templa o distrugere in partid a lui Deak, apoi nu cade vin’a pre Sennyey, ci pre acei’a, cari perduta tota dîu’a cu drapelurle. Mai vorbescu Iosif Madar asz sî Ed. Horn contr’a sî referentele Szell pentru proiecte. După o cuventare strălucită a lui Kerkapoly se primesce proiectulu cu 201 voturi contr’a 120 cu basa la desbaterea speciale sî in acésta fara observare. Pest ’a 27 Nov. n. (Casa magnaliloru.) După deschiderea siedintiei prin judele G. Mailath notariulu casei representantilorulorn Tombor presenta proiectele de legi asupr’a mesurarii catastrale sî asupra imprumutului de 153 mii. Pressedintele propune, ca proiectulu de lege sa se predee comissiunei spre aprobare si rugare acestea sa accelereze lucrarea. Contele Fr. Zichy propune ca sa se ia in pertractare grabnica . Br. Dion. Eötvös propune, că unu atare obiectu sa nu se precipiteze. Cas’a decide, ca se va pronuncia asupra perfracturei grabnice mâne. D»pa acest’a se celesce proiectulu de lege asupra mesurarei catastrale sî se predă comissiunei permanente de 3 membri. Siedintia se încheia. Pest ’a 27 Nord. (Cas’a representantiloru). După deschiderea siedintiei pressedintele anuncie, ca au sositu . O petitiune dela judecatoria reg. din Seghistar’a pentru estradarea deputatului Ad. Lazaru spre a-i intenta procesu, alfa dela comitatulu Pest’a sî Dobâc’a pentru regularea referintiei intre biserica si statu, cari împreuna cu altele se predau comissiunei petitionarie. Ernst Simonyi presenta ministrului de comunicatiune petitiunea, ca sa se publice documentele neimpartasite ce privescu drumulu de feru oslicu. La ordinea dîlei se cetesce proiectulu de imprumutu a treia ora. Lud. Csernatony intreba cabinetulu ca ce e adeveratu din clisea ministeriale despre carea vorbesce lumea intréga ? Fiindu ca s'au inceputu ordinea bilei interpelați auea nu se póte respunde. Proiectulu se primesce după a treia cetire. După acestea urmându raportulu comissiunei petitionarie acesta propune, ca petitiunile privitoaie la radicarea bancei nationale ungarie sa se predea regimului. Se încinge o desbatere ce dureza mai o óra. Col. Tisza propune : petitiunile sa se predee , cu observarea, ca acelea se recomenda atentiuneii ministeriului. Szlávy declara, ca acesta adausa sa i se respingă cu superfluu. Pentru acestea pledeza Szlavy, Pulszky si min. Trefort. In urma Tisza si retrage motiunea si casa se ocupa cu celelalte petitiuni. Protocolala siedintielora sinodului diecesari electorale ala Aradului din 11 si 12 Nov. st. v. 1873. Siedinti ’a I. tienuta la 11/23 Novem. 1873. Pressedinte : Escelenti’a Sea Părintele Archiepiscopu si Metropolitu Procopiu Ivacicoviciu. Notariu : Teodoru Papu. 1. După sânt’a liturgia si chiamarea duhului santa in biseric’a catedrala s’a deschisu sinodulu eparchialu conchiematu pentru alegerea de Episcopu in dieces’a acést’a a Aradului, devenita in veduvia după alegerea de Archiepiscopu si Metropolitu a fostului episcopu alu Aradului Procopiu Ivacicoviciu. Acestu sinodu, Părintele Archiepiscopu si Metropolitu s'a deschisu cu o cuventare oarea s'a decisu a se trece intréga la protocolu. Cuventarea de deschidere, rostita de părintele Archiepiscopu si Metropolitu este acést’a . Venerabile sinodu eparchialu ! Congresulu nostru bisericescu in 26 Augustu a. c. adunatu la metropolis nóstra in Sabiiu, an alesu pre smerenia nóstra de Archiepiscopu si Metropolitu alu bisericei nóstre române de religiunea gr. orientala. Alegerea acést’a prin Majest. Sea atotu pre luminatulu si multu stapanitoriulu Imperatulu si Regele nostru Franciscu losifu I. pregratiosu fiindu aprobata si intarita, au devenitu domnitoru dieces’a nóstra a Aradului a fi vacante. In intielesulu si după prescrisulu statutului nostru organicu §. 98 alegerea de episcopu este sa se faca in restuipu de trei luni. In urmarea carui’a consistoriulu diecesanu de aici in contielegere cu cela din Orade si cu mine au dispusu, ca alegerea episcopului pentru veduvit’a diecesa aradana, sa fia petrecuta in sinodulu eparchialu convocatu prediua de astadi. După tienut’a priveghiare sî sânt’a liturgia, după rugăciunile, că darulu prea sântului dudui sa ne lumineze, si la alegerea acesta sa ne conducă pre calea adeverului, amu domniloru a ve pofti, că sa pasiti la alegerea noului episcopii după renduieie bisericei. Fiindu iise ca in intielesulu statutului §. 99 Metropolitulu este chiematu a conduce actulu alegerei episcopului, sî fiindu ca alegerea, ce o va face sinodulu eparchialu, are a fi supusa la censurare canonica în sinodulu archierescu , pentru aceea, petrunsu de datorinti’a cea mai ferbinte, acesta, ce ne stă inainte, sa fia petrecuta că adulu domniloru si iubitiloru in fric’a lui Ddicu, cu buna conttelegere si diferintia reciproca, — nu putu a nu atinge si a nu atrage atentiunea domnieloru vóstre la acea referintia canonica , ca canditatulu de episcopu sa fia inzestratu cu solintie mai inalte teologice, cu purtare adeverata morala sî cu insusiri speciale, ce suntu prescrise prin canonele bisericesci la cascigarea hirotoniei darului celui prea sântu archierescu. Este de obte conoscuta, este unu adeverut constatatu, ca la fiesce care diregatoria, desteritatea si cunoscintiele trebuincióse se potu casciga numai prin o deprindere mai îndelungata, prin pracs’a speciala in trebile oficióse. Din acestu punctu de vedere, artistii bisericei nóstre prin împreuna inttelegeri s'au ingrijitu tempuriu, ca provinci’a nóstra metropolitana sa fia provediata cu clerici de specialitate, sî pregătiți precum se cuvine si precum se recere in trebile bisericesci administrative, ca asta representantii clerului si ai poporului nostru la casa de lipsa sa aiba bărbați bine pregatiti, dintre cari sa-si alega pre arhiereii sei. Recomendandu-ve data domniloru, si multu stimatilora deputati! cele espuse spre binevoitori’a, drepta si cuvenita consideratiune, untrescu firm’a sperantia , ca domni’a vóstra interesati numai de binele si de prosperitatea bisericei, veti face o alegere corespondielaria canoneloru bisericei, si veti face înlesnire sinodului archierescu, care e chiematu a canonisa actulu alegerei. Christóse, lumin’a cea adeverata, carele luminezi si sanliesci pre totu omulu ce vine in lume ; sa se insemnedie preste noi lumin a feliei tale, ca in treasa sa vedemu lumin’a cea neapropiata, si indreptéza pașii nostri spre lucrarea porunciloru tale, pentru rogaciunile prea coralei Mariei tate si ale teturoru sfintiloru tei. Aminu. Cu acést’a sinodulu electoralu alu de Ddieu scutitei diecese aradane ’su dedhiara de deschisu. 2. Alessandru Mocioni alesu de membru din cerculu Radnei, Georgiu Dringou alesu de membru sinodalu in cerculu Tinc’a, Georgiu Fogarasi din cerculu Lipovei si Iosifu Pintiu deputatu preotiescu din cerculu Ucurisiu asternu credintionalele loru. credintionalulu deputatului preotiescu Iosiu Pinti’a, a deputatiloru mireni Alessandru Mocioni, Georgiu Fogarasi si Georgiu Dringou se predau comissiunei verificatórie, a reporta in siedinti’a de mâne. Fiindu tempulu înaintatu, siedinti'a venitória se prefde pre mâne la 10 ore inainte de atnedi. Acestu protocolu s'a cetitu sî s’a autenticatu in siedinti’a II tienuta la 12/24 Novemb. 1873. Teodora l’apa, notariu: Siedinti ’a II. tienuta in 12/24 Novem. 1873. Pressedinte: Escelenica Sea Părintele Archiepiscopu si Metropolitu Procopiu Ivacicoviciu. Notariu : Georgiu Popa. 3. Protocolulu siedintiei de eri s’a cetitu si s'a autenticatu. 4. Demitriu Boncio, considerand« ca e aprópe 2 Decembre, in care va fi aniversari’a de 25 de ani a domniei Moj. Sele Imperiului Franciscu Iosifu I. propune ca din sinodu sa se asceuna o adresa de fel citatione Maj. Sele Imperatului. Vincentiu Babesiu propune o comissiune pentru compunerea unei adrese. Mircea Basiliu Stanescu propune a se trimite o deputatiune. Sinodulu emite o comissiune de cinci insi, constatatorie din protopresbiterulu Iosifu Belosiu, mireni Vin. Babesiu, Demetriu Bonciu, Ioanu P. Desseanu si Partenie Cosma, pentru a compune o adresa de felicitatiune catra Majest. Sea Imperatulu si regele la ocasiunea aniversări de 25 ani ai domniei Sele. Acesta adresa o va așterne Imperatului si Regelui o deputatiune, a careia compunere se incredintieza Escelentiei Sele Părintelui presiedinte. 5. Mircea Basiliu Stanescu, referințele comissiunei reporteza despre alegerea deputatului preotiescu Iosifu Pinti’a si a deputaților mireni : Alessandru Mocioni, Georgiu Fogarasi, sî Georgiu Dringou, comissiunea propune si Sinodului irochiama de verificați pre deputatulu din cleru Iosifu Pintila sî pre deputații mireni