Telegrafulu Romanu, 1873 (Anul 21, nr. 1-104)

1873-01-14 / nr. 4

Telegrafule ese de d<5ue ori pre septo­­mana: Du­minec’a si .Toi’a. — Prenume-1 rațiunea se f­ vee in Sabiiu la espeisiscur’a I foiei pre afara la c. r. poște cu bani­­ gata prin scrisori francate, adresate eftira / espeditara. Pretiusu prenumeratinnei pen­­­tru Sabiiu este pre anu­l fi. v. a. ear 1 pre o jum­«ftate de anu 3 fl. 50. Pen­. Sabiiu, in 1420 ianuariu 1873, tru celelalte pftrtî ale Transil­vanieiis pentru provinciele din Monarchia pre anu anu 8 fl. iara pre o jumetate de anu 4 fl. v. a. Pentru prine. si tieri streine pre anu 12­­­, anu 6 fl. Inseratele se platescu pentru intdi’a­­ira cu 7 cr. sîrulu, pentru a dou’a ora cu 5 '­, cr. si pentru a trei’a repetire cu 3 V. , cr. v. a. 4 AHULU XXI. • ■r- -"zamam***** -r~! Dum Romae deliberant Saguntum perit. Scirile ce vinu dela h­era sî mai cu sema din comitate nu suntu nici decum imbucuratorie. Ni se spune si ni se scrie, ca tieranii vendu pamentulu pre pretium­ bagatele sî in modulu acest’a se espropriaza ei pre sine insisi. Ur­marea este, ca apoi trebuie scu sa ia lumea in capu, sau sa lucre in parte sî ca­­dîua si la altii, pre mostele, cari au fostu mai înainte proprie­tatea loru, pentru ca sa-si puta sustiené miser’a esistintia. Până au putum­ lucra la drumurile de ferii, de unde puteau ave ore-care castiga, marimea m­iseriei nu se putu simți asia­ tare. Liniele prin­cipali se voru termina in vér’a venitória sî apoi ce va urma cu acei ce acopereau lipsele cele neaperate din putienulu castigu după lucrulu mâniloru loru, nu putemu­sei. La Iota intem­­­plarea­ n'seri’a va cresce, ba ea va cresce mai infricostatu si din acea causa, ca complesele cele mari de m­osîi, cari acum au inca lipsa de bratie spre a fi cultivate, se voru lucra cu ma­­sîne, cari acum se potu aduce cu înlesnire prin midilocirea drumuriloru de feru. Diurnalele nóstre romane sau ocupatu până acum pre putieri, ba putemu dice mai nici decum cu laturea acést’a debile a societatiei nóstre natiunale sî patriotice, fiindu ocupate cu aface­rile politice, cari suntu in cursu dela 1865 in­­cóce, precum sî cu dauiósele afaceri de prose­­litismu confessiunalu, care din urma, ori-câtu aru vrea sa­ lu ascunda unii „întielepti“ sub frase cu sunetu dublu, exista sî pare ca ia din dî in dî dimensiuni totu mai mari. Noi asta­ credemu, ca acum avemu unu nu­­meru frumosu de barbati inteligenți sî inca sî băr­bați teneri, cu puteri verdi sî viguróse, cari vinu desu séu totu­ deun’a nu contactu cu po­­porulu sî vedu sî-i cunoscu dureres’a stare. Credemu mai departe, ca acești barbati vom fi mai curendu in stare a da unele invetiaturi practice poporului, cum sa se feresca de a se ruina sî mai departe, vendiendu-si mosîele sî espunendu-se periculului de a deveni proletari urgisiti in patri’a loru. Sî asta asteptamu sa-i vedemu discutându cestiuni atingatorie de im­­pregiurarile aceste fatale in diurnalistic’a nóstra. Inse afara de vr’o câte­va esceptiuni de pre de­parte, pare ca s’a satitu o amuriiela generale preste noi românii, ca" de ce este atâta de lipsa, la noi sî intre noi nici sa nu mai fia vorba. Ori ca sa starnu acum toti sî cu totii pi­roniti cu privirile nóstre la cond­usele passivita­tiei absolute sî sa le cultivamu asta de tare incâtu ele sa devină generale pentru toti ramii vietiei nóstre? L Déca nu ne vomu mai gândi la nimic’a, sî vomu desbate inca vr’o 5 — 6 ani totu numai despre tienut’a nóstra politica, vomu pasî cu acei medici, carii, după ce terminară consiliulu asu­­pr’a bólei pacientului loru, lu gasira pre acest’a rece sî fara suflare. Este tempulu ca sa incepemu a face sî noi o economia cu puterile natiunei nóstre in­telectuali sî sa impartimu sarcinele. Unii sa faca politica, dara apoi alții, carii au mai putiena aplecare sau plăcere câtra politica, sa se ocupe in alta parte, pentru ca interesele natiunali nu se servescu numai sî numai politisându. Voru obiecta unii póte, ca poporulu este inderetnicu sî nu asculta tie inteligintia sî ca este atâtu de asupritu sî necăjitii, incâtu nu are ce sa se faca, trebuie sa saracesca. O esperimen­­tamu chiaru sî noi câte odata acest’a, inse es­­ceptional minte inderatnici’a acest’a se gasesce la tóte poporele sî se va gasi chiaru sî acolo, unde poporulu are mai multe proptele inteli­gente de cum este acest’a la noi. Dara pentru aceea nu incape nici­decum escalarea pentru o indiferintia totala, lasandu-se ca sa se intem­­ple ce va vrea cu poporulu. Dealtmintrea avemu tocmai in sinulu poporului nostru esemple, ca unde numai putiem­ sa intereseza cine­va de densulu, primesce cu multiumita acesta interesu si resultatele in urmat suntu cele mai imbucu­ratorie. Sa aruncamu o privire câtu de fugitiva asupr’a fundului regescu sî vomu găsi comune multe, unde romanii fiindu amestecați cu sasi sî unde erau esclusi sî de la cumperarea de pamenturi dela sasi, au ocupatu fia­care pamen­­d­oru de moșia cu multa truda si ocupa inca mereu invingendu pedecile ce si se punu adese numai ca sa nu intre in moșii sasesci; vomu vedé ca sasii ingraditi de progresulu romaniloru făcu statute si cond­use in comuni­tățile loru, numai ca sa restringa, ca sa impedece pre romani. Cum nu aru poté romanii sa înainteze in comitate sî pre campia, unde mosi­a e mai ef­­tina sî mai productiva, déca aru fi câtu de pu­tiena conducere din partea intelegintiei din acele parti sî cu deosebire pre campia, unde preotimea materialminte sta mai bine sî aru pote sa aiba mai buna sî mai decissiva influintia ca in alte parti asupr’a poporului. Ne marginimu pentru acum a atrage in genere atentiunea asupr’a impregiurarei ce ne au motivatu a scrie aceste șiruri; rugamu inse pre acea parte a inteligintiei, carea se afla la tiera sî in parti de acelea, unde reulu mai susu atinsu a inceputu a lua dimensiuni insuflatoria de gingia, a contribui cu tóte mijlócele possi­ble de i pune stavila, cu deosebire insa rogamu pre toti barbatii intelegenti sa mediteze sî sa arate pre calea publicitatiei modurile cari le aru afla potrivite de a vindeca cangren’a acest’a sociale cu totulu. — După o alta interpelatiune făcută de A. Lazar se trece apoi la ordinea dîlei ia care sta projectulu de lege relativu la pensionarea suboficieriloru, care projecta­se sî primesce după tecstura comissiunei centrale. — Dupa aceste urmeze la desbatere pro­iectulu de lege referitoriu la conscriptiunea cailoru. Cas'a primi­t costulu comitetului centralu cu basa pentru desbaterea speciale, cu ce siedinti’a se încheia. Siedinti’a din 15 o deschide presiedintele la 10 ore. Dintre miniștri sontu de facia : S­z­l­á­v­y, Zichy șî Panner. După autenticarea proto­colului presiuna H­e­f f­y unu proiectu de resnlusiune in care se duce oa in faci’a mai multora conside­ration­ casa nu póte avea încredere in regimul a presiune si din considerarea ca rem­anerea acestui re­­gimu la cârma va deveni pericolosa pentru tiera, nu aproba regimului bani, ci respinge projectulu despre bugetu. La ordinea dîlei sta bugetulu casei pentru lon’a Ianuariu. Sura’a preliminară de 80,124 fl. se vo­­teza. Urmeza la desbatere proiectulu de lege re­lativu la acoperirea lipsei de căi pentru armat’a comuna sî honvedi. La § 2‘alu acestui proiectu se incinge o desbatere mai lunga la care iau intre alta parte K. Tisza, E. H­o­r 1­á­n , I. Madarasa, G. N­a­g­y si ministrulu Szlavy. › amintita se primesce de majoritate nemodificatu, cu ce siedinti’a se încheia. Siendinli’a din 16 Ianusriu o deschide vice­președintele B. P­e­r­c­z­e­l la 10 ore. Dintre mi­niștri suntu de facia : Szlavy, Wenkheim­­ si Pan­zer. După resolvirea formalieloru obicinuite se făcu mai multe interpelatiuni de interesu secundaria pen­tru noi. — La ordinea dalei urmeza continuarea desbaterei speciale despre proiectulu de lege rela­tiva la acoperirea trebuintiei de cai. Cele—lalte §§ se primesc*­ tote dupa tecstulu comissiunei centrali. Urmeza la ordine raportulu comissiunei cen­trali despre 3 paragraf ai legei de coloniști. Si acești §§ 86 prmescu in editiunea comissiunei cent. Si edinti’a din 17 a casei deputatilor, o de­schide vicepreședintele B. P­e­r­c­z­e­l la 10 ore. Dintre miniștri suntu presenti numai P­a­u­t­e­r­sz Zieh­y. După autenticarea protocolului se trece la or­dinea dilei sî refereza L. S­z­ö­g­y­e­n­y­i din par­tea comissiunei petitionarie despre petitiunile con­­­ferite in a i) serie, cari după propunerea comis­siunei parte se tramitu la ministrulu de resortu parte la archivu. — Alui doilea obiectu la ordine e a trei’a cetire a proiectului de lege despre aco­perirea trebuintiei de cai in armata. Alui treilea obiectu a fostu a trei’a cetire a proiectului despre coloniști; ambele se primescu definitivu si tramitu casei magnatiloru. intr’o Urmeza apoi raportulu comissiunei economice causa particulare, care resolvinduse, a se încheia siedinti’a. Diet­a Ungariei. Siedinti’a din 14 Ianuariu a casei deputation­, o deschide pressedintele Bittó la 11 ore, fiindu dintre miniștri de facia : Szlavy, Panier, Trefort, Zichy, si Wenkheim. După autenticarea protocolului anuncia presse­­dintele ca in contr’a deputatului alesu la Fagarasiu Moldau a sositu unu protesta. — Ed. Horn face catra ministrulu de financie dóue interpelatiuni, cea dintâiu se referesce la acea ca are ministrulu de cugeta a oscerne seu casei séu a publica in fói’a oficiósa unu conspectu despre venitele si spesele din 1872 sî admira se referesce la cestiunea bancei. De lângă o cei’a Turdiei. Motto: Trista este inim’a meii până la morte. , In culmea durerei a pronunciatu intemeiatoriulu religiunei creștine aceste cuvinte, in culmea durerei se repetiescu si eu cându vedu cu câta staruinita se lucra in sinulu natiunei nóstre ca sa dospesca totu mai multu aluatulu discordiei in cele spirituali intre frații de anu sânge, cându vedu fatal’a siliniia de a atrage gr.—catolicii ori pre ce cale, ori cu carii­ modalitate pre cei gr. or. la „St’a­m­atia“, carea după dîs’a aceloru ca „unic’a e salvatoria“, căci vine dela unu ir.falibile capu, care de infalibile ce este, a afirmatu ca Chsu a fostu oá omu de familia aris­tocrata ei de aceea are predilections catva aristocrat!

Next