Telegrafulu Romanu, 1874 (Anul 22, nr. 1-103)
1874-01-03 / nr. 1
negru După „Reform“ din Vie’na bicolorulu galbeau are sa înceteze de mai flatai deasupr’a castelului regalu din a Bud’a. tiunalitatiloru de pre teritoriulu corónei sântului Stefanu. Sa numai revocamu sî aice in memoria crisa financiare; imprumutulu celu de 153 milióne, recolt’a cea rea a anului trecutu si desperatiunea tieranului muncitoriu in asemenea impregiurari, sa trecemu preste multe aite defectuositati despre cari amu avutu sî vomu avé ocasiune inca de a vorbi, sa consideramu numai lupt a ce oficialmente se dice ca e pentru consolidarea unui statu pentru diferitele popóre de pre teritoriulu patriei, realuinte inse faptele suntu de asta încâtu pare ca lupt’a e îndreptată de adreptulu contr’a natiunalitatiloru de sub corón’a Ungariei. O lupta destulu de temerariu aru fi acést’a carea din diin dî vedemu ca ocupa totu mai multu lereri pentru ca lipsesce o resistintia legale energica din partea celoru-lalte populatiuni de pre acestu teritoriu. Unio’a Croatia prin lupta intielepta, ’si asigură autonomi’a esoperându după multele încercări demne o complanare favorabile. Acést’a au fostu cunun’a unei lucrări politice alu cărei calculu lasa in impregiurarile reali, ca in cei mai siguri factori in lupt’a politica natiunale, pre cându Ardelulu celu poliglotu cu majoritatea româna umblându după idealuri, cari scie Ddieu cându sî déca se voru poté realisé, si-au perdutu totu terenulu de lupta, pre sine in cele mai grave aruncându-se momente in o letargia nejustificabila, alu cărei resultatu funestu tu semtimu si lu voru semti inca si următorii noștri. Tristele urmări ale acestei nelucruri politice, pentru causa româna, reformele cele ce se făcu prin parlamentulu ungaru sî cari taia adencu in viitoriulu natiunei nóstre, ne provoca la o solidaritate sî concordia fratiésca, la o lupta energica legale, prin carea sa ne asiguramu o positiune politica in statu. Acest’a iise va fi possibilu numai atunci, cându scuturându-ne somnulu sî intunereculu de pre pleopele ochiloru, ne vomu unire la o activitate natiunale desceptă in solidaria, prin carea siguru vomu ajunge prin viscolii tempului la liraanulu celu doritu. Unu poporu care lucra in armonia, acel’a avendu conditiunile de esistiotia se rădică la o viétia politica, dara poporulu care in vétr’a parintiloru sei aprinde flacar’a urei si a discordiei, purtându simulu seu semburele decadintiei, va trebbui sa se stenga din corulu natiuniloru. Majestatea Sea Imperatoru si Regele nostru va pleca la Petersburgu in 9 Februariu n. insocitu de contele Androssy si Hoffmann, unde va petrece 15 zile. Dieta Croației a votatu legea despre responsabilitatea banului si a capiloru de secțiuni. A. 2 Pressedintele casei deputatiloru Stefano Bitta aduce la cunoscinti’a deputatiloru ca cea mai de aprópe siedintia publica va fi in 1715 Ianuariu a. c. Cu aceeași ocasiune invita pre capii sectiunilorupre 12 Ianuariu la o consultare asupr a proiectului despre regularea catastrului. Din Parisu se anuncia de câteva dole o crisa ministeriale, carea la inceputu se speră ca prin unu votu de încredere de cat la adunarea natiunale se va delatura. Ducele de Broglie inse e constanta in propusulu seu, elu va sa se retraga. Mac-Mahon a iecercatu pre Goulard sa formeze unu cabinetu nou cu Decazes si Buffet. Goulard nnse pretinde primirea in cabinetu sî a unoru republicani conservativi. Mac-Mahon doreste sa se faca întregirea cabinetului numai cu barbati de specialitate afara de parlamentu. Dluma mortiei lui Napoleonu III n’a trecutu fara orecare demonstratiuni. Principele Napoleonu aparu in cerculu Saint-Germain=Auxerrois urmarita de cete de lucratori ; elu purta o mantea de doliu decorata cu crucea cea mare a legiunei de onore, înaintea bisericei 8. Augustina era o multime mare de poporu, carea striga ne incetatu : „Vive l’empereur !“ Publiculu adunata in biserica a repetitu strigatele aceste pana cându Boucher s’a vediutu necessitatu a rosti o cuventare prin carea provoca la susutienerea ordine! Numai episcopulu din Troyes a opritu cetirea misei pentru repausatulu imperatu, in alte parli s’a cetitu fara cea mai mica pedeea. Spani ’a pare ca s’a saturata de republica ce si-a datu in Martiu anulu trecutu. O mana nevediuta a pregatitului Ca ételar, pressedintelui regimului spaniolu votu de blamu in adunarea cortesiloru, care l’au constrinsu a se retrage. Adunarea credea ca in loculu celui resturnatu de dens’a sa alega, recitus sa denumesca altu pressedinte. Dara intr’aceea eata generalulu Pavia iifera in adunare după elu colóne de militia sî provoca adunarea sa se duca a casa. Nevreadu adunarea sa se duca ea fu alungata. Unu regimu nou s'a instituitu cu Serrano in frunte, cu acela Serrano, care alungasesre regin’a Isabell’a din Spani’a. Pasulu ui celu dintâiu a fostu restringerea libertatiei presei, punerea tierei in stare de asediu si desarmarea voluntariloru. La inceputu se ducea, ca regimulu celu nou fu bine primitu in tóte partile. Luptele dela Valladolid si cu deosebire dela Barcelon’a nu se dovedescu contrariulu. O sia 1upa de tunuri construita in Franci’a presocotel’a României a sositu la Constantinopole, carea va merge la destinatiunea ei numai după ce va fi supusa unei visitatiuni. Revista dinrnalistica. „Hou“ cu consideratiune la arondarea cea noua a comitateloru este fórte ingrijita de magiarii din comitatele superiore ale Ungariei proprie sî de magiarii I sî secuii din Transilvani’«. Deocamdata inse numai indignéza ca ce va esi din concentrarea slaviloru in comitatele superiore sî din concentrarea româniloru in comitatele Hunedorei si Zarandului si din impartirea secuiloru intre sasi si români. „Magy. Pol.« condamna impartirea cea noua teritoriale din consideratiuni etnografice. Comitatulu Pojonului trebuia impreunatu cu o parte din celu alu Neutrei, ala Comorului si Strigonului sa nu se fia impreunatu la oialta, ci cu alu Barsiului si alu Neutrei,mai departe cele trei slavice dela nordu sa nu se fia impreunatu la oialta dara cu alu Hontului si cu alu Barsiului. La Sáros se adaoge fara de nici unu motivu partile slavice ale Zempliuului sî Unguru se împreuna cu Beregulu in locu de a se incorpora fiacare comitatu separata la comitate unguresc! Nejustificabile este impartirea Baciului in doue parti,fdin carea un’a remâne curatu serbésca , comitatulucelu nou Horomu va fi desiguru protegiatu de Miletici mai multu decâtu de oricare altu deputatu. „Középpárt“ pasiesce forte energica contr’a unei sentintte din representatiunea fundului regiu catra ministrulu de interne, in carea se dice ca legislativa nu are dreptu a decide asupr’a universitatiei. „Déca pasiescu sasii pre terenulu astorufeliu de agitatiuni“ dice „Közzéppárt“, „nu mai pote fi vorb’a de intielegere cu densii, pentru ca atunci are procurorulu de statu sa-si faca datori’a. Patriotismulu nu se póte decretă nimenui, dara respectulu înaintea legei trebuie sfartiatu.“ Gestiunea României sca mai bine relatiunea acestei’a catra inalt’a porta este si astadi inca obiectulu unei parti însemnate ala pressei Europene. Bata ce aflamu in „Curierulu de Iassi“ in acésta privintta : „Times“, diurnalu englesu si celu mai mare organu de publicitate din Europ’a, ne au facutu onarea, cu tóte celelalte organe din Europ’a, a reproduce not’a guvernului nostru in cestiunea dreptului de a tracta si de a se ocupă de sensulu si importanti’a acestei note, precum si de a cuventului ministrului nostru de esterne trenutu in camera la 22 Novembre trecutu. „Times“ insolieste reproductiunea notei cu unu lunga articulu din 6 Decembrie, cuprindiendu fapte pre inesacte si apretieri defavorabile României. Noi tienemu multa la opiniunea unui diurnalu, care cu dreptul cuventu porta numele ,de Rege alu diurnaleloru ; tienemu inca sî mai multa la opiniunea publica dintr’o tiera atâtu de luminata că Angli’a, si care are atâtea numerose si importante interese in orientulu Europei. Amu voi dara se clama câte-va lămuriri dinartului englesu ; póte ca vomu contribui astufel cu a face sa se cunosca adeverulu asupr’a nóstra sî in Angli’a, oare din nenorocire, ne cunosce fórte putieru. Ara fi tempulu ca si Angli’a se incepa a ave o idea mai exacta starei de lucruri de pre malurile asupr’a Dunărei de josu. Tutu restulu Europei ne cunosce mai bine. Numai Angli’a noi credemu ca a remasu mai înapoi, si cu tóte acestea ea are sume si legitime interese, că sa scie adeverulu. Vedemu, dela unu tempu incece, ca unu revirimentu a inceputu sa se producă in opiniunea publica sî in acesta tiéra. Multe dinarse englese au inceputu a ne fi favorabile seu mai putieri ostile. Altele nu se mai speria ca Turci’auru peri déca Romani’a se va mentine in integritatea suveranitatiei sele. „Times“ persista inca in ideile sele cele vechi contr’a nóstra. Si de ce őre acést’a ? Din nesciintia, credemu noi. In adaveru, dinariulu cetatiei englese ne spune, in articululu ce procede not’a ministrului nostru de esterne, ca după limbagiulu guvernului românu, după tonulu presei, după espressiunea opiniunei Averile monastirei Smai’a sî anume : Zastinc’a, Volov’a, Ghibrov’a sî Viroseni, din districtulu Soroca , Zagorniceni, Cupceni, Semeni, din districtulu Iassi sî Strasienii, din districtulu Kisiaoâu au fostu date in arenda unui grecu Sotiriadi care locuia in Iassi, prin contracte cu pretiu de 11,500 ruble pre anu ; dara Sotiriadi era numai arendasin nominale, căci elu rearendă acele proprietăți la alții cu pretiu pre putieri de patru ori mai mare. Proprietarile aceleași monastiri Volcinetii sî Venatorii suntu arendate unui grecu Strichidi, Iocuitoriu din Moldavia, prin contractu cu pretiude 1,077 de galbeni austriaci, atunci cându singurulu obrocu* dela ticrani arendatorulu percepe 5,118 ruble, adeca, cu o mie ruble mai multu decâtu platesce arend’a. Elu dispune inca fara plata de 1200 deseatine de pamentu, si pre preste tote acestea dreptuluji dupa contractu, de a dispose după Vointi’a sea de 200 deseatine de pădure. Moșiile Materitii si Boderniti’a, proprietatea aceleiasi monastiri, fura arendate prin contractu, încheiații la Kaim, in 6 Februariu 1866 cu unu grecu Siatri, pre pretiu de 1,100 galbeni austriaci. Acestu pretiu se areta cu totulu micu in comparatiune cu veniturile proprietatiei. Proprietățile monastirei sântului Teodoru, după muntele Athon, Grinoutii, din districtulu Soroc’a, Grinoutii din districtulu Hotinu sî Mosianii, suntu date cu arenda supusiloru greci Vadai șî Mocri Anastasopulo cu pretiu anualu de 9,500 ruble până la anula 1878. S’a mai presentatu unu nou contractu de arendare a aceloru proprietăți, la aceleasi persóne si cu acelasi pretiu pre patru ani, adeca dela 1878 până la 1882. Mosi’a Lipnicu, proprietatea acelei’asi monastiri, este arendata sociei negutiatorului Stefanow, cu pretiu anuale de 4,500 ruble pâna la anulu 1874. Totu pentru aceasi proprietate cu numele Dómn’a, s'a mai incheiatu contracte de arendare cu terminii dela 23 Aprilie 1874 până la 1880, si inca pre alti patru ani, adeca dela 1880 pana la 23 Apriliu 1884. Proprietățile acelei’asi monastiri, anume: Trasin’a si Alecsienii suntu arendate cu pretiu anuale de 900 ruble fratiloru Ohanovici până la anulu 1878. Pentru aceleasi proprietăți cu acelasi pretiu si la aceleasi persóne s’a mai incheiatu contractu de arendare inca pre patru ani, adeca dela 1878 pana la 1882 pre cându ei prin contractu regalisatu le-au rearendatu dlui Kircoru Mathasovici si Abran Zisman cu 16,097 ruble pre anu, si cu obroculu ce se percepe dela tieraui, arend a acestora proprietăți se urca la 18,113 ruble pre anu, adeca indoita de acea ce se da monastirei. Proprietatile monastirei Kiprianvu se afla arendate totu la aceleasi persóne in cursu de preste 20 ani cu o arenda de totu mica, care nu egalédia nici cu obroculu ce platescu lieranii. Proprietățile monastirei Vatopedu, anume Nisporenii, Philipescii, Ciuralec’a, Ketrasîenii, Gutestii, Marinici sî Balones’a se arendara prin contractu dlui Cerbadjoglu, carui’a i s’a datu si dreptulu nemarginitu de a taia tóte pădurile de pre aceste proprietăți (687 deseatine) fara o deosebiti plata. Din alte proprietăți a acestei monastiri, parte s’a arendatu de archimandritulu Ananie, imputernicitulu din partea monastiriloru, câtra advocatulu acestui’a, séu catva persóne apropiate lui, iéra partea ceealalta se esploaleza de insusi archimandritulu, care reusi a incheia contractu cu începere dela 1874. Mosi’a Lensienii, proprietatea monastirei Xeropotami s’a datu cu arenda prin autorisare de Dunco, advocatulu archimandritului Ananie, negutiatoriului Uvalievu, si acestu din urma rearendă acésta proprietate iérasi dlui Duncu, si asluieliu acestu din urma si-a arendata insasi mosi’a. Intre contractele încheiate pentru arendarea proprietatilora sântului mormentu, multe suntu fictive. Asta proprietatea Costinjenii s’a datu in arend’a negutiatoriului Sinodino cu plat’a anuale de 1000 ruble, si acesta din urma a rearendatu-o prin contractu negutiatoriului Revenloru cu 4000 ruble pre anu. In Basarabi’a este respandita opiniunea ca egumenii, Patrinie de la st. mormentu, sî Ananie dela Vatopedu, suntu ei singuri arendașii de căpetenie a proprietatiloru monastiriloru, cari iau trimisu ca împuterniciți, sî acéstea este pré probabile. In principatele unite de ordinaru se tramitéu egumeni, cari aduceu sî contracte de arendare încheiate de ei cu autoritățile monastiriloruiéra la Caucasu si pâna acum’a călugării trimisi cu împuternicire, singuri esploateza averile. *) Obrocu — unu feliu de dijma. Io privind’a paduriioru abusurile ajunseră la cele din urma estremitati. Pre proprietățile monastirei Kiprianovu s’a vendutu spre taiare o catatime enorma (4000 descatine) de padure de cea mai buna calitate. Pre mosiele Copanc’a sî Kiticani, proprietatea monastirei Nemtiu, arendasiului se acordă dreptulu a taia câte 80 descatine pre anu de cea mai buna pădure din tata Basarabi’a fara nici o alta plata decâtu areud’a, care este forte mica, pre cându Kaicanii din vecinătate, ce se afla in posessiunea șistului o deseatina de asemenea pădure se vinde dela 300 —400 ruble. In multe proprietăți ale monastiriloru din Basarabi’a se formulară contracte pentru vendiarea paduriloru in totale fara sa se precisedie calitatea si cantitatea loru ; terminale de taiere in câteva contracte se fipsara de 18 ani, si conditiunile nefiindu bine explicate , cumpărătorii potu reveni cu taierea in locurile odata taiate de ei. In câteva proprietăți pădurile tinere, cari se vendu cu pretiuri bune pentru haraci la vii, suntu vendute prin contracte cu pretiuri forte mici. Asia egumenulu monastirei Ciprian’a a vendutu advocatului seu spre taiere 1,189 deseatine de pădure tenera după mosi’a Teodoresci câte 2 ruble 40 copeici fia care deseatuna Părțile de păduri taiate, nefiindu privegiate si păzite, devina locuri de pasiune. De exemplu póte servi moșia Ocsentina, proprietatea monastirei Vatopedi, aflata in arenda la advocatura monastirei Duncu. Prin conditiunile contractului, arendasiulu sa obliga a padi padurea de stricăciuni, ce i potu