Telegrafulu Romanu, 1874 (Anul 22, nr. 1-103)
1874-01-24 / nr. 7
Telegraful ese de dóne ori pre septemana: Duminec’a si Joi’a. — Prenumerațiunea se face in Sabiiu la espeditur’a .oiei, pre afara la c. r. poște cu bani fata prin scrisori francate, adresate catra espeditura. Pretiusu prenumeratiunei pen cm Sabiiu este pre anu 7 îl. v. a. ear pre o jumetate de anu 3 îl. 50. Pentr. 7. ANLLU XXII. Sabiiu, in 24 Ianuariu (5 Febr. 1874.) ( I trn celelalte pftrti ale Transilvaniei si pentru provineiele din Monarchia pre anu anu 8 fl.ieri pre o jumetate de anu 4 Il. v. a. Pentru prunc. si tieri sireine pre aim 12 ', anu 6 fl. inseratele se platesea pentru intili a ora cu 7 cr. sirulu, pentru a dou’a ora cu 5 ‘, cr. si pentru a trei’a repetire cu 3 cr. v. a. Nru 34. AEM. Pr*ocopi 11 , din mil’a lui Dumnedieu dreptcredintiosu Archieppu alu Transilvaniei sî Metropolis alu romaniloru greco-orientali din Ungaria sî Transilvanii; consiliariu intimu de statu alu Maiestatei Sale ces.reg. si apostolice. Inbiririi eleni si popori din eparhia Aradului, Daru si pace dela Dumnedieu Tatalu si Domnulu nostru lisusu Christosu ! Sub impresiuni dureróse v’ama faentu cunoscuta prin harthia Nostr.i din 16/28 Septembre 1873 Nr. 202 AEM. despărțirea Mostra de eparchi’a Aradului, carea cu darulu lui Dumnedieu o amu pastoritu mai bine de 20 ani, pana ce urma radicarea Nóstra la demnitatea de Archiepiscopu si Metrupolitu, acum cu bucuria venima a Vi anunciâ voue, Iubitu cieru si poporu din eparchi’a Aradului ca genunulu episcopescu atu eparchiei Vóstre, veduvitu cu îndepărtarea Nóstra de acolo, se afla deplinitu iérasi, pentra ca sinodulu eparchiei Aradului, cunvocatu la Aradu pe 11 Novembre 1873, după normele statutului organicu si a aiesu de episcopu pre archiniandritulu si vicariulu episcopescu din aceeași eparchia, Preacuviosulu Părinte Mironu Romanulu, apoi numai decatu preasintitulu sinodu archierescu adunatu totu acolo la 13. Novembre 1873, censurandu alegerea sinodului, eparchialu, si supunendu pre alesul« In esamenu canonicu, s a incuviintiatu prin votulu seu acést’a alegere. ér Maiestatea Sea cesarea si apostolica regésca, gloriosulu Domnitoriu alu nostru Franciscu losiful. s a induratu prin resolutiunea preanalta din 7 Decembre 1873. prea graliosu a intari alegerea numitului archimandritu de episcopu alu diecesei aradane ; si după tóte acestea acela’si archimandritu Mironu Romanulu , prin Noi, cu împreuna lucrarea Preasantitului Domnu episcopu diecesanu alu Caransebesi alui Ioanu Popasu, sub sânt’a liturgia celebrata in biseric’a catedrala metropolitana din Sibiiu, Dumineca in 13 a Ionei curinte, după renduel’a sântei nóstre biserici s’a hirotonito de archiereu si in poterea gramatei Nóstre metropolitane imanuate lui si s’a investita CU jurisdictiune episcopésca in eparchia Aradului. Că metropolitulu vostru legiuita cu bucuria si cu deplina multiumire si aducemu acést’a la cunoscintta, sciindu, ca cu asemenea bucuria si multiumire Ve ti imbratisiá sî voi toti pre alesulu vostru, pre Preasantitulu Domnu episcopu alu Aradului Mironu Romanulu, carele in poterea darului primita, si conforma promissiunei si juramêntului depusu in fati’a bisericii, are sa guverneze apostolesce in Domnulu eparchi’a de Dumnedieu scutita a Aradului, si a pasce turm'a lui Christosu, insuindu cu tota poterea atresignatiunea, ca lumin’a lui asta se lumineze inaintea ómeniloru, că vediendu faptele lui cele bune, se premaréscu pre Tatalu nostru celu din ceriuri. Încă ve vestimu subitiloru ca pentru introducerea noului vostru episcopu diecesanu in eparchi’a s’a, Noi cu privire la § 105, din statotulu organ cu, pre archimandritulu si vicariulu Nostru archiepiscopescu de aici, Preacuviosulu si Preacinstitul Părinte Nicolau Pope’a l'omu denumitu de mandatariu atu Nostru metropolitanu, cu însărcinare, cu pre nouo hirotonitulu episcopu alu Aradului, Preasantitulu Domnu Mironu Romanulu, la terminulu, care prin contielegere lama pusu pre Duminec’a lăsatului de carne, adeca pe 3. Februsriu vechiu a. c. selu introducă solenelu in eparchi’a sea, dandu cetire in biseric’a catedrala din Aradu gramatei Nostre metropolitane la inceputuiu sântei liturgie, la carea solenitate dara ve poftimu, că după cuviintia se ve infatisiati cată se póre mai multi din rendulu preotimei si alu poporului eparchialu, spre a vi manifesta in persona iubirea si alipirea vóstra, indetorat’a reverintia, supunere si ascultare elra noulu vostru archipastoriu. In fine poftimu sî indrumămu pre Onorat’a preoțime parochiala si pre toti creștinii noștri din tote părțile eparchiei Aradului, că in sântele rugăciuni se pomenéscu pre noulu seu episcopu diecesanu Preusantitulu archiereo Mironu, si in tóte trebile duhovnicesci, unde se cere vre-unu svatu, îndreptare, judecata séu deslegare, catra același legiuitu episcopu diecesanu se se intorca , — impartasindu-se Noi tuturoru binécuventarea nóstra archierésca. S'a datu in Resiedinti’a Nóstra archiepiscopo-metropolitana din Sibiiu la 15 lanuariu 1874. Sus pomenitulu smeritii Archiepiscopu si Metropolis. Nr. 2112/Sc. 1873. Catra Părinții Protopopi si Administratori Protopopesci, ca Inspectori districtuali ai scoleiorn nóstre confesionali din archidiccesa ! Tn urmă a emisului înaltului ministeriu reg. ung. de culte si instrucțiune publica din 2 Novembre 1873 Nr. 30479, — prin care dispune delaturarea mai multoru defecte dauióse senatatiei tineri— mei studióse ce le a observatu Escelenti’a Sea dlu ministru reg. ung. de culte si instructiune publica cu ocesiunea visitarei a mai multoru institute de investamentu din patria, — se insarcine din inspectorii districtuali de scotele nóstre confessional', ca din punctu de vedere sanitarii sa fia cu tóta atențiunea asupr’a urmatóreloru impregiurari: 1- Oa localitățile de invenamentu atâtu cele interne câtu si cele esterne sa se tiena cu cea mai mare curatienia prin maturarea gunoiului, stergerea pulberei si aerisarea sin tote bilele ; 2. Cá esitorile (uroblatórele) asemenea sa se tiena curate, si in casa de lipsa, candu acelea aru contribui la stricarea aerului, — sa se desinfectionedie ; 3. Odăile da prelegeri totu la fara sa se aeresca prin deschiderea ferestiloru pre vre-o câte-va minute, seu in modu arteficiosu, ca in modulu acest’a se póta intră aeru curatu in scala si esi cela stricatu afara . 4. In atati prelegeri nu suntu locuri, unde odăile de destalu de luminóse, — sa se ingrijesea pentru asiediarea de feresti in nuraeru si mărimea de lipsa, asiediendu-se acestea precum si scaunele de siedutu de regula numai in o parte a edificiului, că se nu puta bate serele din mai multe parti in scala, ce e forte stripaciosu pentru ochi . 5. Ca scaunele de siedium sa ha potrivite cu etatea si marimea eleviloru, unde acestea nu corespundo, sa se intocuiésca cu altele corespund ietóre, cari contribuescou fórte multu la desvoltarea corpului eleviloru ; 6. Că la edificarea de scoli noue, se fia totudeuna cu atentiune, ca acelea sa se asiedie la locuri iventate, se fia luminóse, sa spatiese, sa se pata usiora aeri, si ca se provéda cu mobilile de lipsa si corespund ielórie. Cele adespuse se aduca prin acest’a la cunoscinti’a Parintiloru Protopopi si Administratori protopopesci, ca inspectori districtuali, si preoti mei parochiali, cu directori locali de scóle, spre acomodare si strens’a observare in casuri oliveniente. Sabiiu, din siedinic’a Consistoriului archidiecesanu, cu senatu scolariu, tienuta in 29 Dcembre 1874. Procopiu Ivacicoviciu rop. Archiepiscopu sî Metropolitu. Sabiiu 23 Ianuariu 1874. Din Budapest’a afiamu, ca proiectulu de lege privitoriu la regularea afaceriloru drumului de feru resaritenu s’a desbatutu sî s’a sî votatu. Siedintiele in cari s’a desbatutu proiectulu a fostu forte incordate. Votarea a fostu nominale. 166 voturi a fostu pre partea guvernului si 155 contra, asta dara o maciritate de totu mica de 11 voturi pre partea guvernului. Acest’a ni se spune ca va mai remane, dara nu e multiumitu nici decum cu resultatulu ce l'a reportatu Cris’a dara se amana, nu este inse delaturata. Resbelulu trojanu,Pre la anulu 1200 n. de Christosu) după Grube. I. Scene din Iliiada. I. Ospetiulu lui Peleu cu Thetis. Copdu se cunună Peleu, regele Thesaliei cu Thetis, fii'a mării, invitase la gerbxteria pre toti Dien si pre tote die—esele, afara de Eris, diees’a discordiei, hindu ca se temeau, ca déca va veni acest’a, după obiceiulu ei, va da ansa la certa si disputa si in modulu acest'a ara conturbă numai petrecerea. Eris, maniasa pentru desconsiderarea asi’a, se cugetă de resbunare. Pre cându era bucuri’a mai mare, pre cându ospetii ’si petreceau mai bine, deschide usi’a salei si arunca in launtru unu meru de auru cu inscaptiunea : „Celei mai froiDós ea. Abia vediera dicesele merula cu inscriptiunea sî indata sa esca intre ele o disputa înfocata, a carei se fia merulu, deorece fiacare afirma ca dens’a e cea mai frumósa. Mai mari pretensiuni faceau insemun ’a , regin’a ceriului, soci a lui Joe, Minerv ’a, diees’a iulie— sepciunei si Vinerea , diees’a amorului, Fiindu ca nici un’a nu voia sa ceda, Joe, ca sa termine disput’a, in sarcina pre nunciulu diesloru, Mercuru , se conducă dieesele disputatorie la unu principe renumitii pentru fmmsetia, adeca la Parisu , fiulu lui Priamu regele Troiei , acest’a se ’si dee părerea deci dietoria in disput’a loru. Frumosulu fiiu de rege chiaru pascea turmele tatanes’o pre muntele 1 d 'a , cându aparura înaintea lui cele trei die— ese sii spuseră cans’a disputei loru. Acum fia care se încercă prin promisiuni sa lu câștige pentru sine : Ju n ’ai promise, ca déca o va declara pre dens’a de cea mai frumósa Iu va face domnitoriu preste tóte tierile pamentului . Miner v ’ai promise mărirea si gloria de care se bucura unu intteleptu ; Vinerea insei a promisa pre Eten ’a , femeia cea mai frumósa din lume. Darulu acest’a, Parisu ’lu preferi celorulalte ; elu dechiaru, ca Vinerea este dhees’a cea mai frumósa sî-’i predade merulu de auru. Vinerea in semnu de multiumita pentru acést’a, conduse pre Parisu la Spart’a in Grecia, la regele Menelau , care era casatoritu cu Elen’a cea frumósa. Menelau primi pre principele troianu forte amirabilu, acest’a insei resplati reu ospitalitatea. Pentru ca intr’o dhi, pre cănda lipsea regele, i-amagi soci’a cu tóte pretinsele si o conduse la Troia. Din caus’a acest’a, principii Greciei jurara sa-si resbune asupr’a troianiloru sî după ce regele Priamu n’a voitu sa redee pre Elen’a cea răpită, grecii au începută contr’a Troiei lupta, care trenu diflee ani, si cere se termină prin spunerea imperiului acestui’a. 2. Grecii in Aulisu. Mai tare ce pregăteau de lupta Menelau si fratele seu Agamemnonu, regele de Argosu si Mycene, celu mai puternicu intre principii grecesci. Dara au chiamatu sî pre regii tuturoru celoru-lalte cetati grecesci , nu dură multu sî scurseră din tote părțile cete de armați, cá se ia parte la lupt’a de resbunare contr’a Troiei ingomfate. Eroii se adunara in Beoli’a in portulu Aulisu, formandu o flota de 1200 noi cu preste 100,000 luptători. In portu au asceptatu multu că sa plece, dar aventuru nu-i favorea de locu. Intr’aceea in armata erupse nemultiumire. Ca sa afle caus’a ventului nefavoritoriu, provocara pre predicetoriulu Car casu, sa-si dea părerea sî sa-i sfatuiésca totu odaia, ca cum s’aru putea ajuta. Predicetoriulu le anuncia, ca Dian ’a , dhees a venatului aru fi maniasa din causa ca Agamemnonu i-aru fi ucisu o capriora, ce era santita densei si ca mani’a Dianei s’aru puté imblandi numai prin sacrificarea Iphigeniei a fotei lui Agamemnonu. Anim’a parintésca a regelui sângeră la auditilu acestei sentintte , dara ceilalti principi stetera de densulu, ca trebue sa se plece ; unu conducatoriu dintre cei mai vorbare fiu Ulysse, regele din Ihac’a se duse la Argosu si amagi vergur’a din bratiele mamei sele sub pretestu, ca are sa se cunune in castre cu Achille, celu mai bravu dintre toti grecii. Deja sta feciór’a pre altariulu de sacrificiu, preotulu rădicase deja cu titulu se o străpungă, cându eata Dian’a se’ndura de dens’a, o inveltie cu uiu noru desu si o conduce in Taurid ’a , ia tiermurii marei negre, unde o fece sie si preotésa. La altariu in locuia ei se află o cerbóia alba. Diens’a era impacata ; unu ventil favoritoriu inflăpândrele nailoru, cari ajunséra fara periculu la tiermurii iui mici. Dara inca înainte de plecare se dice, ca li s’am fi aretatu printr'unu semnu zeu, ca resbelulu va tiene indelungatu. Se dice adeca ca cu ocasiunea unui sacrificiu au esîtu de sub altariu unu balauru infricosiatu, so sui pre unu platanu (arbore), ce se întindea preste altariu, inghit optu pai de pasere impreuna cu mam’a loru sî se straformă indata de Joe in o pétra. Carchasu explică acésta intr'acolo, ca grecii noue ani voru stă inaintea Troiei si nuum in alu diecelea o voru cuceri.