Telegrafulu Romanu, 1874 (Anul 22, nr. 1-103)
1874-05-16 / nr. 38
Telegrafulu eae de dóue ori pre septemana: Dumineca si Joi’a. — Prenumerațiunea se face in Sabiiu la espeditur’a 'oiei, pre afara la c. r. poște cu bani fata prin scrisori francate, adresate cattra espeditura. Protiusu prenumeratiunei pentru Sabiiu »nu 7 fi. v. a. ear pre o jumetate de anu 3 fl. 50. Pentv. 38. ANULU XXV. Sabiiu iu 1628 Maiu 1874. tris celelalte pirti ale Transilvaniei si pentru provinciele din Monarhhia pre anu anu 8 fl.iarapra o jumetate de anu 4 fl. v. a. Pentru princ. si tieri streine pre anu 12 anu 6 fl. Inseratele se platescu pentru întâia ora cu 7 cr. sirulii, pentru a dou’a ora cu 5/2 cr. si pentru a treia repetire cu 3 V a cr. v. a. Novel’a electorala. Novel’a la legea electorala, ce are a se desbate in dieta din Budapesta in teropulu celu mai de aprope, are siepte secțiuni, împărțite in 87 paragrafe. Secțiunea dintâiu se ocupa cu dreptulu electoral. In paragraful acelu dintâiu se dice, ca privilegiele dinainte de 48 nu mai dau dreptu electoralu ; esceptionalminte inse pentru persoa’a lorii se sustienu in dreptulu acesta toti câti s’au esercitatu până la 1872, pre bas’a articlului 5 : 1848 § 1 punctu a) si § 2 punctu e), precum pre basm a articulului transilvanu l: 1848 § 3 punctu e) § 4 punctu a). In paragrafulu alo doilea ale novelei se adauge la dispusetiunea de până acum, incâtu privea cetalile si prasiere cu magistrate, ci casele numai atunci se voru considera vrednice de 315 fl , déca voru da in intielesul p articulului 22 : 68, o contributiune de 16 fl. după venitulu chiriei sau déca voru porta o contributiune celu potienu de clas a a III. Pamentulu de pre teritoriulu cetatiloru si orasieloru, ca sa póta da titlulu de dreptu electoralu trebuie sa aduca unu venitu, care sa arunce o contributiune de 16 fl. v. a. pentru In paragrafulu alu treilea se mesura dreptulu electoralu proprietatea immobila (nemiscatóre) de sesiune , in comitatele de unu patrariu Bâc si Bodrogu Temesiu, Torontalu si pârlile incorporate la comitatulu Carasiului din confiniele militari, provincialisate, se cere 10 rnguri a 1200 stangini patrati, féra in comitatele Solnocului de medilocu, Crasnei, Zarandului si districtulu Ghiurelui (cetatea de pétra), districtulu Iazîgicu=cumanicu si in alu Haiduciloru 8 juguri a 1200 stangini patrati, aci se intielegu proprietățile intravilane, grădini, vii, aratora ei livedi. In paragrafulu ala patrulea se cere dela meseriași din cetali si prasie, precum si dela comercianți si fabricanți o contributione de venito de 10 fl. v. a., in comunitatioru cele mari, si de 5 fl. in cele mici; se intțelege , pre lângă dispositiunile legei de mai înainte. Paragrafu 5 reguleza dispusetiunea paragrafului 3 punctu c) din articiulu de lege transilvana I pre lângă conditiunea unei contributiuni de 10 fl. 50 or. v. a . că contributiune de venito. In paragrafula piese dispune novel’a, ca cei S fl. 40 cr. pentru Transilvania suntu de a se inttelege contributiunea direpta, fara de contributiunea dupa castigulu personalu si fara de aruncutu urbarialu. In paragrafulu stepte se lasa dreptulu da alegere celoru cu cualificatiunea din paragrafulu 25 articululu de lege V : 1848 paragrafulu 1 articululu NI transilvanu prelunga o contributiune de venitu in intielesulu paragrafului 6 articululu XXVI: 1868 dlu putienu de 10 fl. 50 cr. seu in intielesulu paragrafului a acelui’asi articlu] de 9 fl. Dupa paragrafulu 8 se sustieau titlurile din paragrafulu 2 articululu alu IV : 1848 punctu d) paragrafulu 3 articululu II punctu d) transilvanu cu adausulu, ca dreptulu electoralu din liliulu de sub paragrafulu susu citata se estinde asupr’a tuturoru comuneloru din comitatele, districtele, si scaunele transilvane. Parocii si Capelanii, asemenea si invettatorii trebuie sa fie frigenti si provediati cu decrete. Jiunea Ceilalti paragrafi, caii tracedin secacesta au in vedere pedecile dreptului electoralu si legitimarea la coșuri de îndoieli. Secțiunea a dóu’a statoresce, ca comissiuuile centrali, cari an sa stea in co respundintia de a dreptulu cu ministrulu de interne, de aci înainte se voru alege de adunarea generala a jurisdictiunei respective pre 3 ani. Stotniuea a trei’adice, ca list’a electorala trebuie sa se compuna ex officio si in lunga lui Iuliu a fiacarui anu sa se rectifice. Secțiunea a patra, care tradedia reclamatiunile pretinde expunerea listeloru electorale celei mai posibile publicitati, spre a pute fi examinata de câtva ori si cine comitetulu centralu trebuie sa decidă un restempu de 20 dile, asupra tuturoru reclamatiunilor intrate. Secțiunea a cincea indigitedia procedure la alegere. Alegerile trebuie sa se faca in restempu de 10 dile in tóte cercurile electorale din tiéra. In tóte cercurile electorali ale unei si aceleași jurisdiction trebuie sa se faca alegerile in on’a si aceasi dl. Votarea este publica sî verbala. Dispositiunile legei din 48, ca votarea nu póte fi întrerupta, nu mai au valore. In cercurile provinciale votedia fiesce care comuna in dou’a in care este chiamata sa votedie. Presiedimele electoralu trebuie sa ingrigesca, ca alegatorii sa pota alege necontorbati. In decursulu votarei, nu este iertatu a da îndreptări alegatoriloru, nu este iertatu ai persuada, cu unu cuventu, numai pressedintele se póte atunci adresă catva alegatori, se inttelege in cerculu prescriseloru respective. Votulu nu are valóre, déca este fara de intielesu, sau i se póte da si alta esplicatiune, pre numele altui candidate Despre legalitatea unei alegeri, are sa decidă tribunalulu supremu delegatu spre acestu sfersitu. Secțiunea a siés’a statoresce pedepsele pentru ebusurile si coruptiunile eventuali cu ocasiunea alegeriloru. Déca cine va promite bani sau altu lucru de pretiu sau vre-o favore unui alegatoriu, sau promite familia sea cu scriea acelui cine-va, promitistoriulu se pedepsesce cu perderea dreptului electorale in restempu de trei ani, cumuleta in bani de 1000 fl. v. a. ori cu aresta de 6 luni. Daca cineva intrebuintiedia fortia că sa impedece începerea alegerei sau sa o întrerupă se pedepsesce cu aresta până la trei ani. Secțiunea a steptea cuprinde unele dispositiuni de natura diversa si in fine ordinatiunea, ca cu încheierea dietei presente legea intra in valore. Sașii din Transilvania prin participarea la dieta si prin tactic’a ceru desvoltat’o au solutu alarma Europ’a intrega ca sa se ocupe de densii. Impregiurarea acest’a a facutu ca in ambe delegatiunile sa se faca întrebare la ministrulu de esterne ca este vre-unu nexu intre alarm’a diurnalisticei germane despre sasii din Transilvania sî intre regimulu Germaniei. Ministrulu Andrassy a respunsu ca regimulu germanu sta departe de lotu sgomotulu diurnalisticu. Fiindu ca întrebarea s’a facutu in comissiuni sî avea sa remana o disoresiune, s’a folositu de unele foi intr’unu modu ce involva presupunerea, ca lucrulu in realitate aru fi altu feliu si a adusu Gestiunea in publicitate esploatandu-o in defavorea regimului ungurescu. Lămuririle date in urma spunu ca ministrulu aru fi respinsu simplu interpelantelui in cestiunea nexului de mai susu, ca afacarea cu sasii nu se tiene de afacerile comune, va sedics, aci nu are sa se amestece nimenea, strainu nici ins’a si delegatiunea cislauana. Franci’a a trecutu in datele din urma prin o crisa ministeriale. Ministeriulu Broglie a cadiuto sî s’a formam ministeriulu Decazes. Acestu Decazes a fostu membru alu ministeriului de mainainte. Despre densulu dice o corespund, din Parisu a unui diurnalu vienesu ca representéza relatiuni bune si falia cu Prussi’a sî fatia cu Itali’a. Ministrulu de resbele Cissey a fostu divisionariu iu corpulu lui Bazaine la Metz sî caprinsu in Kassel. Nu este liberu de tendintie bunapartistice, laata intemplarea nu e inimiculu familiei bunaparte. Magne si Fourton suntu de mai nainte cunoscuți. Mai putienu multiumesce opiniunea publica ministrulu de culte si instrucțiunea publica, vicontelele de Dumont Denumirea lui aru fi egala cu transpunerea afaceriloru scolastice in manile lui Dupanloup Archiepiscopulu de Orleans. Datele trecute, A. S. principele Milano a primitu visitele mai multoru persone distinse din societatea din Romania intre cari si membrii delegatiunei române, cari au asistatu acum doi ani la încoronarea suveranului Serbiei la Belgradu. Joi’a trecuta principele Milano a plecatu din Bucuresci la mosia Manasia ce poseda in Ialomitia si la Mara , pre aci va revedea locurile pre unde a copilăriți si va face si o venatoria. Dupa acestea R. S. se va intorce in Bucuresci, de unde va pleca in Serbi a. Noua împărțire teritoriale a Transilvaniei. (Fine.) Teritoriulu acestui comitatu din urma e de 115 mile cvadrate cu o poporatiune de 200,000 suflete si cu o prestantia de contributiune de 300,000 fl. 8. împreunarea teritorieloru ce au o desvoltare politica deosebita e neevitabila si in partea de sudu a Transilvaniei, totusi subcomitetulu urmandu principium statorita, de a incungiura acést’a pre câtu se va polé, nu póte sa recomende proiectulu ministrului de interne ce se referesce la impreunarea acestoru teritorie, fiindu ca acelu proiectu impreunandu elemente ce usioru voru veni cu sine in colisiune va păgubi multe interese. Subcomissiunea nu póte sa recomende împreunarea Treiscauneloru cu districtulu Brasiovului, aceste municipie cari pana aci traira lângă oloita in pace sî preocupate numai de agendele loru, impreunandu-se se voru supune unei straformari, a cărei amendare si resultatu acum nu se póte determina. E posibilu, ca resultatulu sa fia pentru administratiune multiamitoriu, totuși relatiunile acestoru dóue municipie nu eschidu presupunerea, ca se voru pote nasce intre natiunea sasésca sî cea secuiésca atari interese opuse, cari voru impedeca scopulu pentru care noi toti dorimu o arondare corespund istoria, sî adiu scopu e , interesulu administratiunei. Subcomitetulu nu voiesce sa faca administratiunea ilustria, nici a periclita interesele ei sî prin acésta positiunea separata a Treiscauneloru e motivata. Dealtmintrenea acestu municipiu are tóte conditiunile de vitalitate si arondandu-se cu pârtile despre media nopte ale scauneloru Bardocz si Cicu, precum si cu partile comitatului Albei superiore risipite printre ele va castiga tóte acele conditiuni cari suntu de lipsa din puncta de vedere alu autonomiei si administrativeei unui municipiu. Numele lui pate sa fia „Treiscaune,“ cu restedinti’a in Sepsi-Szt -Georgiu, care e acum punctulu centralu alu vietiei municipali. Districtelu Brasiovului si alu Fagarasiului apartienu la acele municipie, cari suntu cu multu mai neînsemnate de câtu sa se póta sustiene sî mai departe, in form’a lora de astadi, despărțite si de sine statatorie. Asemenea sta lucrulu si cu scaunulu Sabiiului si cu celelalte scaune ale fondului regla. Aceste ne mai putendu-se sustiene din causa ca faca administratiunea prea somptuósa sî selu guveroamentulu imposibilu, subcomissiunea purcediendu din punctulu de vedere, ca si inj acestu trenutu alu Transilvaniei trebuie sa se restabileze celu putieru acea mesura de autonomia, de care se bucura celelalte jurisdictiuni, cu poporatiunea sa nu se prea ingreuneze sub titlulu „Acoperirea recerintieloru pentru administratiune“ sî câ munic piele fundului regiu, cari au avutu un’a sî aceeași desvoltare politica, sa se impreune dupa câtu se voru poté la olalta — subcomissiunea, dîceniu, tiene de corespundietoriu, că districtulu Brasiovului, scaunele Sighisior’a, Cohalmu si Ginca mare si partea mare din districtulu Fagarasiului sa se impreune cu părțile comitatului Albei superiore ce stau risipite printre aceste teritorie, sub numirea : „Comitatulu Brasiovului“ intr’o jurisdictiune de sine statatoria , mai departe scaunele Sibiiu, Sebesiu, Mercurea si Nocrichiu sa se impreune cu cealalta parte mai mica din districtulu Fagarasiului si cu bucățile respective din comitatulu Albei superiore intr’unu alu doilea comitatu numindu-se Comitatulu Sibiiului.“ Loculu principala alu fia carui dintre aceste c’uue comitate va fi cetatea, de la care comitatulu a primitu numele seu. Interesele selu guvernamentului si ale administratiunei, precum si interesele teritorielora si ale nationalitatiloru justifica pre deplinu acésta împărțire. Trei scaunele voru ave : unu teritoriu de aprópe 65 miluri cuadrate, o poporatiune de 160,000 suflete si o capabilitate de contributiune de 260,000 fl. Comitatulu Brassovului : unu teritoriu de circa 80 miluri cuadrate, o poporatiune de 180,000 suflete si o capabilitate de contributiune de 400,000 fl.; Comitatulu Sabiiului : unu teritoriu de circa 105 mituri cuadrate, o poporatiune de 270,000 suflete, si o capabilitate de contributiune de 670,000 fl. ; Dupa cele amintite mai susu subcomissiunea afla de lipsa sa se formeze in teritoriulu dincolo de dealulu mare diece jurisdictiuni si anume : Comitatele : Elunedar’a, Alb’a inferiora, Coloșii, Turd’a, Solnocu — Dobâc’a, Reginulu, Cetatea de balta — Muresiu ; scaunele : Udvarheiu—Cicu, si Treiscaunele si comitatele : Brasiovulu si Sabitulu. Dupa acest’a subcomissiunea trecu la cetatile investite cu drepturi jurisdictionali. Considerandu înainte de tóte Brasiovulu sî Sabiiulu subcomissiunea crede, ca e mai corespundietoriu a șterge aceste cetati ca jurisdictiuni de sine statatorie sî ale împreună cu comitatele respective. Raporturile deosebite din fundulu regio justifica acést’a propunere. Acolo nu s’a desvoltatu clas’a posesoriloru de pamentu ce o aflamu in comitate risipita printre diversele comune cere avendu inteligintia sî reputatiune manifesteza unu interesu viu pentru afacerile publice sî are unu rolu decisivu in vieti’a autonoma sî in afacerile municipieloru. Clas’a mai inteligenta sî mai avuta din fundulu regia sa concentratu in cetati sî aci poporatiunea cetatiloru formeza