Telegrafulu Romanu, 1874 (Anul 22, nr. 1-103)
1874-09-15 / nr. 73
Telegrafulu ese de cine ori pre septemana: Prminec’a si Joi a. — Prenumeratiunea se face in Sabiiu la espeditur’a foiei, pre afara la c. r. poște cu bani gat’a prin scrisori francate, adresate catra espeditura. Pretinsa prenumeratiunei pentru Sabiiu este pre anu 7 V. v. a. ear pre o jumetate de anu 3 fl. 80. Pen Sabiiu in 15’27 Septembre 1874 nr. 73. ANULU XXI. tra celelalte parti ale Transilvaniei sî pentru provinciele din Monarchia pre una anu 8 fi iéra pre o jumetate de ami 4 11. v. a. Pentru princ si fier sireine pre aim 12 ', ana 6 fl. Inseratele se platescu pentru intâia ora en 7erstrulu, pentru a dou’a ora cu 5 ’/, cr. si pentru a treia repetire cu 3'/, cr. v. a. Inalt. S. imp. comandantulu superiorii alu gardeloru tierei, vice-maresialulu Archiducele Iosifu, in caletori’a sea de inspectiune va cerceta tóte păsurile despre Romani’a. Joi in 1 Octobre sosesce la Sabiia si in 2 Octobre face o escursiune la Turnulurosiu, iara in 3 Octobre pleca spre Fagarasiu. Fusese de multa vorb’a in diurnale despre introducerea vamei pentru cereale si legumi pastaiase. Fói’a oficiale din Budapest’a publica in zilele din urma unu cerculariu catva tóte direcțiunile financiare si vamale prin care le in cunosciin modia ca dela 1 Octobre iora are a se radica vama dela cerealele si legumile pastaiase ce au se intre in Ungari’a. O foia din Vien’a scie sa spună ca cestiunea acest’a intr’atât’a a agitatu spiritele in sferele inalte ale regimeloru de dincool si dincolo de Lait’a, incatu ministrulu de financie ing. Ghyczy atenuase remanerea sea in ministeriu de resolverea cestiunei in favorea vamei. Maj. Sea Imperatulu si Regele, la propunerea ministriloru, a incuviintiatu din nou pentru teatrulu ungurescu din Clusiu o subventiune anuale de 15,000 fl. Din tóte partile se scrie ca manevrele de tomna din anulu acest’a au avutu resultatele cele mai bune. In afacerea diferintieloru marginasie cu Romani’a, de care facuramu amintire in unulu din numerii trecuti, s’a denumitu din partea regimului ung. o comissiune constatatoriu din domnii Georgiu Beldi, jude reg.alu scaunului Ariesiu, Albert Bielz inspectoru superioru de scule si din ministeriulu de resbelu dd. căpitani Fa bini si Ivutsclienreiter, Din partea României comissiunea in a cârei frunte stadiu C. Negri, după informatiunile nóstre va remâne nestrămutata după cum era compusa la 1869. Diurnalele din Pesta au inceputu a scrie despre obiectele ce voru veni la rendu in sessiunea viitória a dietei. Unu locu de frunte va ocupă intre aceste legea pentru scólele medie. Partid’a cechiloru juni din Boemi ’a a parasitu cu totulu passivitatea. O certa deplorabile sfasia acum pre nationalii cehhi. Partid’a cea batrana intrebuintieza espressiunile cele mai vatematorie asupr’a juniloru pentru „infidelitatea“ natiunale a acestor’a, pentru ca au intratu in diet’a Boemiei. Cestiunea lucratoriloru. (VII) O revolutiune perfecta in relatiunile economice provoca introducerea masineloru, cari suplinescu si intregescu lucruru de mâna. Cine nu cunosce sportulu ce se eso perechia prin poterea masineloru, cari substitue mii si mii de bratie lucratóre. Productulu de masina se distinge de productulu de mâna prin cualitatea, estinatatea si omogenitatea sea, dara fiindu ca asupr’a acestei teme vomu reveni la altu locu observamu aici numai atâtu, ca masin’a este arm’a neresistibila, de care folosindu-se industri’a mare a alungatu in mare parte pre meseriașii de premiatrere europene pentru ca acesti’a nu potu sa sustiena lupt’a concurentiei. Stările economice influintiaza asupr’a ordinei sociale. Puterea feudale a nobilimei nu potu sa resistentie contr a potestatiei suverane ce veni la valore. Nobilimea feudale tindea a-si face posessiunea sea ereditaria si de acea ea se grupa in giurulu domnitoriloru suverani — pentru a-si asigura positiunea sea preferată de până aci si astufeliu nobilii feudali devinu nobili de curte si de servitie. Este caracteristica, cum se sciu folosi aceste caste privilegiate de orice sistema noua, pentru a-si garantă prerogativele si pentru viitoriu. Ea in locu de a pasi la o lupta onesta cu inimicii ei de morte, cu suveranii, cari numai pre ruinele feudalismului puteau sa-si intemeie dze puterea loru, — prefera a se conforma impregiurariloru, a se lingusi pre la tronu si a-si asigura influinti’a sea sub ori-ce sistemu politicu. Din acesta insusire provine impregiurarea, ca desi sistemele de statu se schimbară luându forme liberale totuși nobilimea sub masc’a liberalitatiei nu lucra decâtu la sustienerea si garantarea prerogativeloru ei prezent’a libertatiei. Pre lângă nobilime si clerulu ’si tienu o pusetiune analoga fiindu ca si elu — stapânitu de asemenea pofta după averi — voia sa mai sustiena privelegiele de cari se bucura pana aci. Acești doi factori poternici, cari cu pretinsu perderei prerogativeloru ce le avusera fatia de domnitorii tierei — se grupara pre lângă protectorii loru, se înmulțiră inca prin unu altu elementu socialu, prin statulu cetatieniloru, cari impreuna cu mass’a lucratoriloru pentru plata ce acum se desvolta si tienea cu civilii — ajunseră la o insemmatate mare, cu deosebire pentru financiele domnitoriloru. Cetatienii representau posessiunea industriale si comerciale, pre cându nobilimea representa posessiunea cea mare. Tierenii, a cincea rota la caru in organismulu statului nou — erau inca tienuti cu forti’a in starea de atenuare de până aci, ba sarcinele loru i se înmulțiră prin altele noue, cari nu numai după cuantitate, ci si după cualitate erau forte apesatorie, de aceea tieranulu semitea mai tare deosebirea in ordinea sociale ; elu trebuia sa sufere, sa taca si sa se supună. Tierenii până in sut a 18 făcură multe incercari — prin rescule — pentru a sparge catusiele de feru ce ii strengeau amaru, dara — după cum observaramu mai inainte luptele lui nu avura resultatulu doritu. Statulu ordineloru cari constitue basca sistemului nou ce se inauguredza pre ruinele statului feudalu, nu era intemeiatu pre principiulu egalitatiei, ci pre diversitatea ordineloru, cei ce erau in posessiune devenira factorii de influintia. Data fiindu ca grupele despărțite de catra olalta tindea a si largi sfer’a drepturiloru loru pre cont’a altor’a, — statulu ordineloru trebui sa devină privelegiulu unoru clase singuratece si asta se si templa. Privelegiulu acest’a apoi consiste intru înmulțirea drepturiloru si micsiorarea datorintieloru — până cându in urma de o parte românu numai indreptatiti, de alta parte numai indatorati. Nobi limea cea înalta si tieranulu semnifica ambele puncte finali in lantiulu socialu. Intre aceste estreme era inse unu locu golu, in care lipsea tocm’a activitatea pentru binele comunu. In acestu spațiu care nu putea sa remâna golu, se pune statulu absolutu cu oficialismulu seu. Puterea statului trebui sa devină absoluta pentru ca lipsea unu contr’a pondu de asemenea însemnătate in organismulu politicu. Statulu oficialiloru fu urmarea necesaria a esclusivitatiei ordineloru si era fuscul’a pentru desvoltarea viitória. In acele timpuri (voculo 16 si 17) nu afirmu unu aventurn bunăstarea si averea nationale, desi erau multi motori cari puteau sa medifocésca acestu avantagiu. Multele furtune politice contribuira la acesta stare deplorabila, relatiunile ce domniră in economi’a natiunale, eliberarea unila terale a capitalului din cadrulu de până aci, nesiguritatea muncei, neconstanti’a stariloru economice, nechiaritatea ce domnea in privinti’a causeloru si legiloru din cari provinu feno menele economice — tóté aceste ele mente conlucrară la provocarea acestei stagnatiuni. Sistemulu mercantilu, introdusu de Colbert in Franci’a si adoptatu si de alte tieri cu unele modificatiuni nu potu garantă pre multu tempu inflorirea averei nationali. Acestu sistemu eră scutirea muncei interne, contr’a prevalentiei industriale a tieriloru esterne si de aceea elu eră favorabila numai pentru acele tieri, cari erau in stare comerciu de esportu cu suporte unu fabricate interne, dara care statu póte sa aiba tóte aceste conditiuni ? Sistemulu acest’a, ne arata in consecuintiele sele ca stările sociali se aflau in stadiulu transactiunei. Secululu 18 fu unu tempu de stagnatiune, viéti’a publica gemea sub apesarea guvernului absolutu, viéti’a sociale suferea sub escesele ordineloru, si cea economica cadiuse in vertegiulu contrasteloru. Spiritele eminente cunoscura necessitatea unei schimbări radicali si fiindu ca aceste rele se manifestară cu deosebire pre terenulu politicu barbatii cei mai capabili cercară radecin’a zeului in vieti’a politica, se făcură speculatiuni si pre alte terenuri ale vietiei, dara in urma n’avura nici unu resultatu, pentru ca reusu eră neegalitatea in dreptu si statu, asiediemintele societatiei, cari pre unii i ingramadeau cu privelegie, pre altii i jertfeau arbitriului, catusiele din cari capitalulu nu se potu smulge de totusi cari tieneau munc’a legata — cu unu cuventu amorțirea libertatiei si a vietiei comune. Procesulu de desvoltare alu omeniriei, puse intr’o perioda lunga in organismele ce incepura a se distruge germenii unei formațiuni noue. Tóta lumea așteptă cu doru o viétia noua — se presemnă apropierea eveneminteloru ce făcură epoca in secululu alu 18. — Catastrofa presemtita sosi — revolutiunea francesa, unu orcanu teribilu — isbucni si aruncându lumea cea vechia in mormentu născu alte principie, alte relatiuni si alta viétia. Acésta revolutiune memorabila sgudui temeliele putrede ale vietiei trecute si dela eruptiunea ei începu o perioda, care inca nu se va încheia curendu si la care lucramu noi si voru lucră si generatiunile veniturie. Revolutiunea influintia si asupr’a vietiei economice. Economi’a natiunalei multiemesce libertatea si mobilitatea capitalului si a muncei. In Franci’a captura legaturile din evulu mediu intre furtunele revolutiinei, in celelalte parti europene se delaturara mai târziu inse numai in urm’a impulsului data de miscarea cea mare din Franci’a. In patri’a nostra veni acésta libertate in anulu epochalu 1848 cându popórele monarchiei se emancipară de sub jugulu servitutei secularie. — Libertatea fii darulu ce su dede revolutiunea cea mare si acést’a eră mai cu sema in favorulu capitalului si alu muncei, cari scuturându legaturile se potura desvoltă mai bine. Capitalulu si munc’a au basele destinatiunei — momentulu intrebuinniarei si alu productivitatiei — numai in sine. — Amu aretatu la altu locu ce pedeca mare fu sclavi’a pentru viéti’a economica. Trecerea graduata dela deplin’a neegalitate in dreptu până la egalitatea juridica perfecta avu de urmare, ca posessorulu obiectului si posesorulu capabilitatiei personale, cari eră despărțiți de câtra olalta — spre daun’a economiei — se apropiara unulu de altulu — spre a conlucra imprumutatu la consolidarea economiei nationali. Vomu vede ce momente influintie din asupr’a raportului intre acesti doi motori principali ai vietiei sociale. Precându revolutiunea provoca resturnarea relatiuniloru politice si sociale prin focu si sabia, se îndeplini totu in acelasi tempu o revolutiune pacifica in productiunea economica. Resultatele cele grandiose pre terenulu scientieloru empirice inagurara acesta schimbare, inventiuni si Veniră la medile cu acele descoperiri, care avura de urmare intrebuinttarea masineloru si cu deosebire a masinei de aboru. Din momentulu in care i succese lui Jame Watt a folosi puterea aborelui incepe unu siru lungu de indrepturi si inventiuni in folosirea poteriloru mechanice, cari supunu natur’a vointiei omenesci intr’unu modu ne mai pomenitu. Masîn’a a fostu cunoscuta omeniloru si până aci, dara fiindu neperfecta avea numai unu rolu secundariu. Perfectionandu-se prin inventiunile din secululu 19, medilocesce impartirea muncei si productiunea in massa. împărțirea lucrului sporesce numeralu ocupatiuniloru economice si diselva o mulțime de întreprinderi cari până aci erau cuprinse intr’un’a, intr’unu sîru de întreprinderi singuratice si independinti, cari cu tóte acestea remanu intr’o legătură strinsa. Maiîn’a ustura si inmulti apoi consumtiunea. O mulțime de lucruri cari până ad eră necunoscute sau trecea de obiecte de lucru, devenita trebuintta comuna, pentru ca se produceau eftiri. Cu câtu suntu mai mari trebuintiele unui popom, cu atâtu se inaltia cultur’a lui, pentru ca numai acolo se potu multiemi trebuintie multe, unde domni’a asupr’a naturei a ajunsu la unu gradu mare. Masîn’a intempina la inceputu o resistintia mare, pentru ca cei mai multi credeau ca li se va luă printr’ens’a orice castiga si prin acest’a medila cele de subsistintia, dara masîn’a nu