Telegrafulu Romanu, 1874 (Anul 22, nr. 1-103)

1874-10-24 / nr. 84

ei Telegrafula ese de doue ori pre septeniana: Duminec’a si Joi’a. — Prenum­eratiunea se face in Sabiiu la espeditur’a fotei, pre afara la c. r. poște cu bani gata prin scrisori francate, adresate cantra espeditura. Pretinsii prenumera­­tiunei pentru Sabiiu este pre anu­l fl. v. a. ear pre o­­ jumetate de anu 3 fl. 50. Pen­tr. 84. ANLLU XXII. Sabiiu in 24 Octomvre (5 Nov.) 1874. trn celelalte pftrti ale Transilvaniei bî pentru pro*­vinciele din Monarchia pre anu anu 8 fiáera pre o jumetate de anu 4 fl. v. a. Pentru princ­ si tiori streine pre anu 12 *­, anu 6 fl. Inseratele se platescu pentru intai’a ora cu 7 cr. sirulu, pentru a dou’a ora cu 6 '/* cr. si pentru a trei’a repetire cu 3 Vj Cr* V» a. Propunerea ce urmeza o publi­­camu in unu’a unei dispusetiuni congre­­suale cu scopu de a pute fi­ studiata de toti membri congresului. I’ ropunere catra Congresulu natiunalu bisericescu gr. or. romani. Considerandu petitiunile credin­­ciosiloru nostri din partile Banatului temesianu de dato Temisióru a 2/14 Oct. 1868 si a celoru din partile Un­gariei superióre de data Oradea-Mare 5/17 Sept. 1868 — ambele ad­use la actele Congresului din 1868 sub lit. G. si H, pentru infiintiarea a duoru episcopii la Timisiór’a si Oradea-Mare. Considerandu cond­usulu Congre­sului din an. 1870 Nr. 105, si peti­­tiunile susu amintitiloru confrati ai no­stri reinoite si la Congresulu presentu . Considerandu dreptulu istoricui alu acelor dóue episcopii si necesitatea reinfiintiarei acelor’a ; Considerandu pi’a dorintia a Ma­relui Archipastoriu Andrei Bar. de Siagim­a lasata nóűe si urm­atoriloru ca unu faru conducatoriu in testamen­­tulu seu cu preingrijire si in partea materiale pentru acele dóue episcopie . Considerandu mai departe, ca prin infiintiarea numai a unei’a dintre acele dóue episcopie nu numai s’aru vatema interesele cei­lalte parti, care aseme­nea astepta cu totu dreptulu sa reda dorinti’a loru câtu mai curendu rea­­lisata, — dara prin arendarea deo­camdată numai a patru eparch­ie s’aru dificulta prea multu rearondarea mai târzie a provinciei metropolitane in cinci eparch­ie ; — si Considerandu ca si partile teme­­siane' potu dispune de asemenea puteri pentru infiinttarea episcopiei loru, ca si partile dela Oradea­ Mare ; — de­spre o parte, sara despre alta parte Considerandu ca impartirea pro­vinciei metropolitane in mai multe eparchie cu privire la reinfiinttarea noueloru episcopie va aduce cu sine necesitatea modificarei statutului or­ganica in punctele, ce privescu con­­curenti’a singurateceloru eparch­ie la Congresulu ordinariu si la celu elec­­tivu . Considerandu acea impregiura­­re momentósa, motivata mai spe­­cialu prin votulu separatu ad­usu sub lit. E la actele Congresului din 1868, si justificata prin urmarile aplicatiei din care s’a doveditu, ca archidiece­­sanii nu-si potu aduce la valóre scum­­pulu si vechiulu seu dreptu de alege­rea Archiereului seu in acea mesura, si după acea incurgere, ce o eserciaza d­ecesele sufragane atâtu la alegerea Arch­iereiloru sei câtu si a Metropo­­litului comunii ; si in specie Considerandu, ca — după ce episcopii sufragani nu numai suntu membri naturali ai Congresului, ai Consistoriului metropolitanu, ai Sino­dului episcopescu etc. — si prin ur­mare ca atari trebuie sa poseda în­crederea comuna a întregului corpu bisericescu adeca a intregei provincie metropolitane, — data ei fiindu si după Searmnele bisericesci cei dintâiu candidați la scaunulu metropolitanu, care ocupa si pre celu archidiecesanu, archidieces­a trebuie sa aiba mai mare interesu chiaru si de câtu diecesanii insusi, ca cine se alege acolo de epis­­copi , in fine Considerandu, ca prin arondarea noueloru eparchie in urm’a reinfiin­­tia ndeloru episcopie se atingu drep­turile autonome de teritorie si de in­terese fundationali, dotationali si ba­nali, asupr’a caror’a nu se póte dis­pune fara consensulu respectiveloru eparch­ie . Se făcu urmatórele propuneri : I. Cá Ven. Congresu sa decidă reinfiintiarea deodata a ambeloru epis­copie dela Oradea-Mare si Temisiór’a, inse in combinatiune cu propunerile urmatorie : II. Ca deodata cu deciderea in­­fiintiarei celoru doue episcopie susti numite sa se statorésca si concursulu singurateceloru eparoh­ie la Congresulu ordinariu si la celu electivu, si in spe­cie la celu din urma pre basa a prin­cipiului de reciprocitate perfecta, adeca, ca in ce mesura concurgu diecesele sufragane la alegerea Arch­iepiscopului si Metropolitului, in acea mesura sa ia si archidiecesa ii­ parte la alegerea episcopiloru sufragani ; III. Cu totu­deodata cu infiintta­rea cestionateloru doue episcopie noue, sa se statorésca nu numai arondarea teritoriale a Metropoliei in cinci epar­h­­ie, dara si participarea la dotatiu­­nile si fondurile comune in proportiu­­nea numerica a sufleteloru, prin ur­mare in specialu, — IV. Ca si caus’a fonduriloru co­mune a dieceseloru­aradane si caran­­sebesiane apelata la Congresu, sa se decidă in combinatiune cu cestiunea infiintiarei celoru dóue episcopii noue. V. Ca asupr’a cestiuniloru de te­ritorie si de fonduri, dotatiuni si bani, cedande la nouele episcopii sa se cera si consensulu respectiveloru sinade eparh­iale ; VI. Cu tóte cestiunile susu atinse finalminte sa se articuleze prin o no­vela la statutulu organicu. — Sabiiu in 23 Oct. (4 Nov.) 1874. Ioane cav. de Puscariu­ si ad­ulu avendu defecte de formali­tate s’a nulificatu. Siedinti’a s’a re­­dicatu la 7 ore sar’a si s’a anunciatu alegerea de metropolitu pre dîu’a de Dumineca la 11 ore a. m. in Oradea mare, Iacobu Polog­a, I. Branu de Lemenyi, Floc’a si Dr. P. Vasiciu. Siedinti’a se rădică la 2 ore d. a. Con­gresulu natiunalu biseri­cesc a gr. or. Siedinti­a V din 19 Octobre­ v. 1874. Sambeta inainte de amedi s’a tie­­nutu o siedintia secreta in caus’a de­­putatiloru cler. dificultăți din cerculu Sebesiului : M. Lazaru si Alesandru Tordasianu, inse fara nici unu resultatu. După amedi deschid­endu-se si edinti’a publica se verificară mai intâiu M. Lazaru si Al. Tordasianu, după ce a sositii telegram’a dela P. Prof. din Se­­besiu Tipeiu, prin care comisariulu asigura, ca actele electorali suntu au­tentice si in ordine buna. Tóta disput’a cea lunga pentru a nulifica actulu, a fostu unu „certamen de lan­a caprina.“ Se verificară mai departe la propu­nerea comissiunei deputații: N. Cristea, N. Popoviciu, Z. Boiu I. Gallu, S. Piso, Sim. Piso,­ I. Teconti’a, I. Zacharie, toti din *archidiecesa si N. Prosteanu din dieces’a Caransebesiului. Mai multa vorba s’au facutu in siedinti’a de adi pentru deputatulu laicu din cer. II. Petru Rose’a, contr’a carui s’au insinuatu 3 proteste. Aici e notoricu, ca nu numai s’a cerutu nu­­lificarea alegerei, dara din motivu, ca in protocolele de alegere V. Romanu intrunesce majoritatea voturilor si s’a propușii, sa se dee acestui’a creden­­tionalulu si acést’a propunere a fostu sustienuta prin d. Desseanu. In fine se primesce propunerea comissiunei. Siedintia VI din 20 Oct. v. 1874. Siedinti’a se deschide la 117* óre a. m. Se cetesce protocolulu din sie­dinti’a trecuta si se autentica cu unele modificatiuni propuse din partea de­­putatiloru, Cosm’a, Desseanu si Zigre. Deputatulu si notariulu gen. Ro­­tariu propune alegerea comissiunei bugetarie, pentru care se si alegu deputații Hanni’a si Moldovanu. Dep. Rotariu avendu in vedere actulu celu însemn­atu ce se apropia propune, sa se autentice cele trei liste recerute de statutulu organicu, arata ca din archidiecesa suntu 57 deputați verificați, féra din diecese 54. In urm’a acestei propuneri se autentica listele si presiedintele congresualu Prea San­­ti’a Sea Ep. Popasu aduce la cunos­­cintia, ca intrelegendu ca a intratu in combinatiune de alegere la scaunulu metropolitanu, a renunciatu dela pre­­sidiu in consistoriulu metropolitanu si acest’a a alesu in loculu seu de comi­­sariu la actulu de alegere pre Ilustri­tatea Sea D. M. Romanu, Eppu alu Aradului. Prea Santi’a Sea ocupa lo­culu presidialu adresandu-se catra congresu cu o cuventare, prin care se rogau ca congresulu sa pasiasca in cea mai buna ordine la actulu de alegere, fiindu ca astfel iu cere demnitatea unei adunari întrunite spre unu scopu atâtu de sublimu cum este alegerea celui mai inaltu prelatu bisericescu, si nu­mai astfeliu i se va astura sarcin’a grea ce o a luatu asupr’a si­u cu co­­misariu. Se constata numerulu membriloru. In archidiecesa suntu 57, iéra in cele doue diecese sufragane 54. Urmeza la propunerea deputatului Cosma sorti­­tura, pentru a statori paritatea rece­­ruta de statutulu org. — De membri scrutinatori, s’au alesu: A. Mocioni, Ratiu si Cosma. Din urna a esitu prin forté deputații: Davidu Almasianu, R. Patitia, si P. Nemesiu, cari nu au votu la alegere. Absentandu deputații Pro­steanu si Hodosiu numerulu votanti­­loru e 106 . Urmandu votarea a re­sultatu, după cum amu impartasitu degia iu numerulu trecutu, pentru Bust. Sea D.­Episcopu alu Caransebe­siului I. Popasu 64, pentru Procur. S. P. Archim. si Vic. arch. N. Pope­a 40 voturi, 1 votu s’a datu epis. Romanu si o sie­­dula a fostu alba. Ilustritatea Sea D. Episcopu Po­­pasu­ intrunindu majoritatea voturi­­loru se dec­lara intre strigări de „sa traiasca“ de Arch­iepiscopu si Metropolitu alu româniloru de ref. gr. or. din Ungari’a si Transilvani’a. Presânti’a Sea se adreséza catra congresu cu o cuventare bine simnata, in care accentua missiunea cea grea de archiepastoriu si a promite, ca se va nesui, pentru prosperarea culturei clerului si poporului, pentru curățirea bisericei de spini si înaintarea starei materiale a clerului si poporului. Cu­­ventarea fu primita cu strigari de „sa traiasca.“ Se alege in urma o comissiune, care sa înainteze actulu de alegere la Majestate si regiuni pentru prea inalt’a aprobare, in personele D.: I. Metianu vie.­ ­Sabiiu, 23. Oct. 1874, Notitie dela Congresu. Pe l a cele doue conferintte incóce au fostu nu­mai siedintie congr. publice si conferintie particularie seu de partida Cu tóte ca au trecutu actulu alegerei, pentru istoria va fi de lipsa sa pastrâmu unele date, cari si posteritatiei potu sa-i fia forte instructive. Partidele erau până in ajunulu alegerei numai intr’atât’a ch­iarificate, incâtu se sciea ca vre-o 48 deputați din archidiecesa suntu pre partea Vi­­cariului arch­iepiscopescu, și cei­lalti neconditionatu contr’a lui; după cum se esprimau si sustieneau , ei nu aveau candidatu ; se vorbea inse si de Po­pasu si de Metianu si in a trei’a com­binatiune vorbea fracțiunea ace­st’a mica si de eventualitatea mai de­părtata de a alege pre ep­­aradanu Mironu Romanulu. Banatienii, nu toti, dara adictii dinu Babesiu, produceau unu testimoniu pu­­tieru magulitoriu de tari’a loru in con­vingeri, ci dîceau ca vomn sa scape de episcopulu loru. Scrietoriulu istoriei va ave mare greutate a alege intre aserțiunile banatieniloru si intre fap­tele episcopului loru din lupt’a de unu d­eceniu. Impressiunea ce trebuie sa o faca purtarea loru, acum nu póte da altu resultatu, decatu ca ei in tóte gravaminele loru au fostu nisce omeni, pre lesne lucru, usiori de gura; déca nu sta acést’a, atunci ei suntu usiori de caracteru. Caci după cele ce au scrisu „Albin’a“ in 9 ani de dîle asupr’a episcopului, déca erau numai pre jumetate ade­­verate, ei trebuieu celu putieru sa si puna mai multa padia gurei. Ungurenii, la inceputu se pronun­­ciau in cea mai mare parte in favo­­rea majoritatiei archidiecesaniloru si asta majoritatea absoluta era pentru candidatulu archidiecesaniloru mai multu ca asigurata. Déca póte judeca cine-va după majoritati parlamentarie, apoi verifi­carea lui Fauni­ni s’a paratii ca este o pipaire a situatiunei, si atunci s’a si vechiutu o majoritate de vr’o câte-va voturi pre partea archidiecesaniloru. Pmtid’a acestor’a dealtmintrea atât’a era de disciplinata, incâtu in tóte ce­stiunile, unde se aratau diferintie mai mari de păreri, ea a reportatu victorii. Chiaru si in cestiunea verificarei de­­putatiloru clericali dela Sebesiu, in care transpirau suspiciunile cele mai grave asupr’a partidei, fura în­frante asta de bine si de frumosu in­câtu ins’asi partid’a ceea­lalta a fa­cutu o propunere prin care si umbr’a de suspiciune se sterse. Intr’aceea, dóue seri inainte de alegere, se deschidu conferintie de par­tida sub conducerea lui Antonio Mo­cioni, unde se propune din nou pro­­gramulu cunoscutu, cu anecsulu cu­­noscutu. Cum si ce a fostu caus’a de, ca printr’unu farmecu au trecutu mai toti banatienii si ungurenii (afara de un’a până in doue esceptiuni) si vr’o siese din partid’a archidiecesana ? nu voimu sa intrebamu mai departe. Desti­lu atât’a, ca unu deputatu din castrele contrarie spunea altora deputați din­tre archidiecesani, in dîu’a cându se facea alegerea, ca de „ a sera până ad”

Next