Telegrafulu Romanu, 1874 (Anul 22, nr. 1-103)
1874-10-24 / nr. 84
ei Telegrafula ese de doue ori pre septeniana: Duminec’a si Joi’a. — Prenumeratiunea se face in Sabiiu la espeditur’a fotei, pre afara la c. r. poște cu bani gata prin scrisori francate, adresate cantra espeditura. Pretinsii prenumeratiunei pentru Sabiiu este pre anul fl. v. a. ear pre o jumetate de anu 3 fl. 50. Pentr. 84. ANLLU XXII. Sabiiu in 24 Octomvre (5 Nov.) 1874. trn celelalte pftrti ale Transilvaniei bî pentru pro*vinciele din Monarchia pre anu anu 8 fiáera pre o jumetate de anu 4 fl. v. a. Pentru princ si tiori streine pre anu 12 *, anu 6 fl. Inseratele se platescu pentru intai’a ora cu 7 cr. sirulu, pentru a dou’a ora cu 6 '/* cr. si pentru a trei’a repetire cu 3 Vj Cr* V» a. Propunerea ce urmeza o publicamu in unu’a unei dispusetiuni congresuale cu scopu de a pute fi studiata de toti membri congresului. I’ ropunere catra Congresulu natiunalu bisericescu gr. or. romani. Considerandu petitiunile credinciosiloru nostri din partile Banatului temesianu de dato Temisióru a 2/14 Oct. 1868 si a celoru din partile Ungariei superióre de data Oradea-Mare 5/17 Sept. 1868 — ambele aduse la actele Congresului din 1868 sub lit. G. si H, pentru infiintiarea a duoru episcopii la Timisiór’a si Oradea-Mare. Considerandu condusulu Congresului din an. 1870 Nr. 105, si petitiunile susu amintitiloru confrati ai nostri reinoite si la Congresulu presentu . Considerandu dreptulu istoricui alu acelor dóue episcopii si necesitatea reinfiintiarei acelor’a ; Considerandu pi’a dorintia a Marelui Archipastoriu Andrei Bar. de Siagima lasata nóűe si urmatoriloru ca unu faru conducatoriu in testamentulu seu cu preingrijire si in partea materiale pentru acele dóue episcopie . Considerandu mai departe, ca prin infiintiarea numai a unei’a dintre acele dóue episcopie nu numai s’aru vatema interesele ceilalte parti, care asemenea astepta cu totu dreptulu sa reda dorinti’a loru câtu mai curendu realisata, — dara prin arendarea deocamdată numai a patru eparchie s’aru dificulta prea multu rearondarea mai târzie a provinciei metropolitane in cinci eparchie ; — si Considerandu ca si partile temesiane' potu dispune de asemenea puteri pentru infiinttarea episcopiei loru, ca si partile dela Oradea Mare ; — despre o parte, sara despre alta parte Considerandu ca impartirea provinciei metropolitane in mai multe eparchie cu privire la reinfiinttarea noueloru episcopie va aduce cu sine necesitatea modificarei statutului organica in punctele, ce privescu concurenti’a singurateceloru eparchie la Congresulu ordinariu si la celu electivu . Considerandu acea impregiurare momentósa, motivata mai specialu prin votulu separatu adusu sub lit. E la actele Congresului din 1868, si justificata prin urmarile aplicatiei din care s’a doveditu, ca archidiecesanii nu-si potu aduce la valóre scumpulu si vechiulu seu dreptu de alegerea Archiereului seu in acea mesura, si după acea incurgere, ce o eserciaza decesele sufragane atâtu la alegerea Archiereiloru sei câtu si a Metropolitului comunii ; si in specie Considerandu, ca — după ce episcopii sufragani nu numai suntu membri naturali ai Congresului, ai Consistoriului metropolitanu, ai Sinodului episcopescu etc. — si prin urmare ca atari trebuie sa poseda încrederea comuna a întregului corpu bisericescu adeca a intregei provincie metropolitane, — data ei fiindu si după Searmnele bisericesci cei dintâiu candidați la scaunulu metropolitanu, care ocupa si pre celu archidiecesanu, archidiecesa trebuie sa aiba mai mare interesu chiaru si de câtu diecesanii insusi, ca cine se alege acolo de episcopi , in fine Considerandu, ca prin arondarea noueloru eparchie in urm’a reinfiintia ndeloru episcopie se atingu drepturile autonome de teritorie si de interese fundationali, dotationali si banali, asupr’a caror’a nu se póte dispune fara consensulu respectiveloru eparchie . Se făcu urmatórele propuneri : I. Cá Ven. Congresu sa decidă reinfiintiarea deodata a ambeloru episcopie dela Oradea-Mare si Temisiór’a, inse in combinatiune cu propunerile urmatorie : II. Ca deodata cu deciderea infiintiarei celoru doue episcopie susti numite sa se statorésca si concursulu singurateceloru eparohie la Congresulu ordinariu si la celu electivu, si in specie la celu din urma pre basa a principiului de reciprocitate perfecta, adeca, ca in ce mesura concurgu diecesele sufragane la alegerea Archiepiscopului si Metropolitului, in acea mesura sa ia si archidiecesa ii parte la alegerea episcopiloru sufragani ; III. Cu totudeodata cu infiinttarea cestionateloru doue episcopie noue, sa se statorésca nu numai arondarea teritoriale a Metropoliei in cinci eparhie, dara si participarea la dotatiunile si fondurile comune in proportiunea numerica a sufleteloru, prin urmare in specialu, — IV. Ca si caus’a fonduriloru comune a dieceseloruaradane si caransebesiane apelata la Congresu, sa se decidă in combinatiune cu cestiunea infiintiarei celoru dóue episcopii noue. V. Ca asupr’a cestiuniloru de teritorie si de fonduri, dotatiuni si bani, cedande la nouele episcopii sa se cera si consensulu respectiveloru sinade eparhiale ; VI. Cu tóte cestiunile susu atinse finalminte sa se articuleze prin o novela la statutulu organicu. — Sabiiu in 23 Oct. (4 Nov.) 1874. Ioane cav. de Puscariu si adulu avendu defecte de formalitate s’a nulificatu. Siedinti’a s’a redicatu la 7 ore sar’a si s’a anunciatu alegerea de metropolitu pre dîu’a de Dumineca la 11 ore a. m. in Oradea mare, Iacobu Pologa, I. Branu de Lemenyi, Floc’a si Dr. P. Vasiciu. Siedinti’a se rădică la 2 ore d. a. Congresulu natiunalu bisericesc a gr. or. Siedintia V din 19 Octobre v. 1874. Sambeta inainte de amedi s’a tienutu o siedintia secreta in caus’a deputatiloru cler. dificultăți din cerculu Sebesiului : M. Lazaru si Alesandru Tordasianu, inse fara nici unu resultatu. După amedi deschidendu-se si edinti’a publica se verificară mai intâiu M. Lazaru si Al. Tordasianu, după ce a sositii telegram’a dela P. Prof. din Sebesiu Tipeiu, prin care comisariulu asigura, ca actele electorali suntu autentice si in ordine buna. Tóta disput’a cea lunga pentru a nulifica actulu, a fostu unu „certamen de lana caprina.“ Se verificară mai departe la propunerea comissiunei deputații: N. Cristea, N. Popoviciu, Z. Boiu I. Gallu, S. Piso, Sim. Piso, I. Teconti’a, I. Zacharie, toti din *archidiecesa si N. Prosteanu din dieces’a Caransebesiului. Mai multa vorba s’au facutu in siedinti’a de adi pentru deputatulu laicu din cer. II. Petru Rose’a, contr’a carui s’au insinuatu 3 proteste. Aici e notoricu, ca nu numai s’a cerutu nulificarea alegerei, dara din motivu, ca in protocolele de alegere V. Romanu intrunesce majoritatea voturilor si s’a propușii, sa se dee acestui’a credentionalulu si acést’a propunere a fostu sustienuta prin d. Desseanu. In fine se primesce propunerea comissiunei. Siedintia VI din 20 Oct. v. 1874. Siedinti’a se deschide la 117* óre a. m. Se cetesce protocolulu din siedinti’a trecuta si se autentica cu unele modificatiuni propuse din partea deputatiloru, Cosm’a, Desseanu si Zigre. Deputatulu si notariulu gen. Rotariu propune alegerea comissiunei bugetarie, pentru care se si alegu deputații Hanni’a si Moldovanu. Dep. Rotariu avendu in vedere actulu celu însemnatu ce se apropia propune, sa se autentice cele trei liste recerute de statutulu organicu, arata ca din archidiecesa suntu 57 deputați verificați, féra din diecese 54. In urm’a acestei propuneri se autentica listele si presiedintele congresualu Prea Santi’a Sea Ep. Popasu aduce la cunoscintia, ca intrelegendu ca a intratu in combinatiune de alegere la scaunulu metropolitanu, a renunciatu dela presidiu in consistoriulu metropolitanu si acest’a a alesu in loculu seu de comisariu la actulu de alegere pre Ilustritatea Sea D. M. Romanu, Eppu alu Aradului. Prea Santi’a Sea ocupa loculu presidialu adresandu-se catra congresu cu o cuventare, prin care se rogau ca congresulu sa pasiasca in cea mai buna ordine la actulu de alegere, fiindu ca astfel iu cere demnitatea unei adunari întrunite spre unu scopu atâtu de sublimu cum este alegerea celui mai inaltu prelatu bisericescu, si numai astfeliu i se va astura sarcin’a grea ce o a luatu asupr’a siu cu comisariu. Se constata numerulu membriloru. In archidiecesa suntu 57, iéra in cele doue diecese sufragane 54. Urmeza la propunerea deputatului Cosma sortitura, pentru a statori paritatea receruta de statutulu org. — De membri scrutinatori, s’au alesu: A. Mocioni, Ratiu si Cosma. Din urna a esitu prin forté deputații: Davidu Almasianu, R. Patitia, si P. Nemesiu, cari nu au votu la alegere. Absentandu deputații Prosteanu si Hodosiu numerulu votantiloru e 106 . Urmandu votarea a resultatu, după cum amu impartasitu degia iu numerulu trecutu, pentru Bust. Sea D.Episcopu alu Caransebesiului I. Popasu 64, pentru Procur. S. P. Archim. si Vic. arch. N. Popea 40 voturi, 1 votu s’a datu epis. Romanu si o siedula a fostu alba. Ilustritatea Sea D. Episcopu Popasu intrunindu majoritatea voturiloru se declara intre strigări de „sa traiasca“ de Archiepiscopu si Metropolitu alu româniloru de ref. gr. or. din Ungari’a si Transilvani’a. Presânti’a Sea se adreséza catra congresu cu o cuventare bine simnata, in care accentua missiunea cea grea de archiepastoriu si a promite, ca se va nesui, pentru prosperarea culturei clerului si poporului, pentru curățirea bisericei de spini si înaintarea starei materiale a clerului si poporului. Cuventarea fu primita cu strigari de „sa traiasca.“ Se alege in urma o comissiune, care sa înainteze actulu de alegere la Majestate si regiuni pentru prea inalt’a aprobare, in personele D.: I. Metianu vie. Sabiiu, 23. Oct. 1874, Notitie dela Congresu. Pe l a cele doue conferintte incóce au fostu numai siedintie congr. publice si conferintie particularie seu de partida Cu tóte ca au trecutu actulu alegerei, pentru istoria va fi de lipsa sa pastrâmu unele date, cari si posteritatiei potu sa-i fia forte instructive. Partidele erau până in ajunulu alegerei numai intr’atât’a chiarificate, incâtu se sciea ca vre-o 48 deputați din archidiecesa suntu pre partea Vicariului archiepiscopescu, și ceilalti neconditionatu contr’a lui; după cum se esprimau si sustieneau , ei nu aveau candidatu ; se vorbea inse si de Popasu si de Metianu si in a trei’a combinatiune vorbea fracțiunea acest’a mica si de eventualitatea mai depărtata de a alege pre eparadanu Mironu Romanulu. Banatienii, nu toti, dara adictii dinu Babesiu, produceau unu testimoniu putieru magulitoriu de tari’a loru in convingeri, ci dîceau ca vomn sa scape de episcopulu loru. Scrietoriulu istoriei va ave mare greutate a alege intre aserțiunile banatieniloru si intre faptele episcopului loru din lupt’a de unu deceniu. Impressiunea ce trebuie sa o faca purtarea loru, acum nu póte da altu resultatu, decatu ca ei in tóte gravaminele loru au fostu nisce omeni, pre lesne lucru, usiori de gura; déca nu sta acést’a, atunci ei suntu usiori de caracteru. Caci după cele ce au scrisu „Albin’a“ in 9 ani de dîle asupr’a episcopului, déca erau numai pre jumetate adeverate, ei trebuieu celu putieru sa si puna mai multa padia gurei. Ungurenii, la inceputu se pronunciau in cea mai mare parte in favorea majoritatiei archidiecesaniloru si asta majoritatea absoluta era pentru candidatulu archidiecesaniloru mai multu ca asigurata. Déca póte judeca cine-va după majoritati parlamentarie, apoi verificarea lui Faunini s’a paratii ca este o pipaire a situatiunei, si atunci s’a si vechiutu o majoritate de vr’o câte-va voturi pre partea archidiecesaniloru. Pmtid’a acestor’a dealtmintrea atât’a era de disciplinata, incâtu in tóte cestiunile, unde se aratau diferintie mai mari de păreri, ea a reportatu victorii. Chiaru si in cestiunea verificarei deputatiloru clericali dela Sebesiu, in care transpirau suspiciunile cele mai grave asupr’a partidei, fura înfrante asta de bine si de frumosu incâtu ins’asi partid’a ceealalta a facutu o propunere prin care si umbr’a de suspiciune se sterse. Intr’aceea, dóue seri inainte de alegere, se deschidu conferintie de partida sub conducerea lui Antonio Mocioni, unde se propune din nou programulu cunoscutu, cu anecsulu cunoscutu. Cum si ce a fostu caus’a de, ca printr’unu farmecu au trecutu mai toti banatienii si ungurenii (afara de un’a până in doue esceptiuni) si vr’o siese din partid’a archidiecesana ? nu voimu sa intrebamu mai departe. Destilu atât’a, ca unu deputatu din castrele contrarie spunea altora deputați dintre archidiecesani, in dîu’a cându se facea alegerea, ca de „ a sera până ad”