Telegrafulu Romanu, 1875 (Anul 23, nr. 1-102)
1875-01-02 / nr. 1
tenerului rege, popotulu care astadi lu primesce cu atâtu entusiasmu se póte ca mâne lu despretinesce, déca va gresi contra lui. Afara de acést’a pretendentulu Don Carlos, care cu nice unu pretiu nu vrea sa renuncie la „nealienabilele sele drepturi“ la corón’a Spaniei, va casiuna multe ingrijiri. Déca junele rege vrea sa-si consolideze tronulu seu, la care a ajunsu astadi fara de a fi luptatu, va trebui sa aduca nefericitei tieri „dile mai bune“, ca de nu, lu póte lesne ajunge sortea mamei sele. Armat’a cum 1 a radicatu asta lu póte si destitui de pre tronu prin unu nou pronunciamentu. Credinti’a natiunei spaniole, a carei influintia cumpanesce mai multu decâtu poterea clerului si a armatei, e scutulu celu mai siguru alu junelui rege si de aci urmedia, ca consiliarii domnitoriului aducendu-si aminte de erorile din trecutu sa nu cugete numai la interesele clerului escesivu, ci si la binele tierei intregi, care da garantia sigura pentru esistinti’a junelui regatu. Fiasculu ce l’a suferitu caus’a republicana in Spani’a ni arata destulu de invederatu câtu de slabu e inca republicanismulu in Europ’a. Se pare ca acestu evenimentu va da si Franciei unu impulsu nou si mâne poimâne ne va surprinde si Francia cu o monarcia restaurata. Dieta Ungariei. Budapest’a in 9 Ianuariu 1875. După o pausa mai lunga cas’a representantiloru tienu astadi prim’a sea siedintta. Deputații nu s’au infatistatu in numeru mare, dara totuși personalitățile cele mai însemnate dintre partidele parlamentarie au fostu de fatia si galeriele tare ocupate. Pressedintele anuncie, ca Majestatea Sea Regele a primitu prea gratiosu felicitările casei si multiemesce dloru deputați pentru sentiemintele omagiale dovedite si cu acést’a ocasiune. (Strigări vine de „sa traiasca.“) Se depunu exemplariele originali dela 9 proiecte de legi, retramise din cas’a magnatiloru, la arhivulu casei representative si se verifica definitivu deputatulu B. Fay. După substernerea petitiuniloru, cari se trecu la comissiunea petitionaria spre raportare, presenta ministrulu de financie Griyczy unu proiectu de lege ce privesce scutirea de dare a tuturora caseloru ce se voru zidi pre teritoriulu capitalei Budapest’a dela dîu’a, in care se publica legea acést’a pana la 1 Augustu 1877, precum si a vileloru si locuintteloru de véra ce incungiura partea estrema a marelui drumu radialu. Ministrulu de interne, contele Iul. Szapary, amintesce, ca cas’a representativa a adusu, cându s’a desbatutu legea electorale in parlamenti, resolutiunea : sa se substerna după ce se voru termină primele liste electorali permanente unu proiectu de lege, care sa reguleze neregularitatile cele mari ce privinu in cercurile de alegere. Atari cașuri suntu, cându parti sin O Sfuratece de a orasieloru seversiescu # # actulu de alegere in cercuri îndepărtate. Pentru a delatura atari iregularități ministruluiienendu contu de insarcinarea sea presentéza unu proiectu de lege. D. Irányi recerca camera sa-i conceda a-si motiva câtu mai curendu proiectulu seu de resolutiune, substernutu in 16 Decembre, relativu la rectificarea parceleloru de pamentu ce nu suntu supuse la o contributiune regulata. Camera decide, ca deputatulu Irányi sa-si motiveze proiectulu seu in cea mai de aprope ssedintia. Pressedintele anuncie, ca Lunea cea mai de aprope se intrunescu secțiunile, spre a desbate urmatóriele proiecte de legi: tractatulu incheiatu cu Greci’a despre estradarea reciproca a deserturiloru de marina ; tractatulu cu Russi’a despre marcele industriali de scutire ; tractatulu consulariu cu Itali’a si proiectulu substernutu de ministrulu de interne in siedinti’a de astadi. Cu acestea siedinti’a de adi se inchide acasa dela Petrifaleu, unde au fostu preste di la autenticarea protocolului funduariu, si după ce si-au tramisu calulu pre fiiulu seu Georgiu sa lu adape, — vrendu elu a-si face focu in cas’a sea, de loculu năpădiră cinci talhari, dintre cari strajuindu unulu la porta, altulu la usi’a tindii, ceilalti intrara in casa, înarmați cu pusei, Tu boldiră cu puscile lu legara cu funi’a de grumadi, de mâni, si lu bătură pana la trantira rosu, apoi cerendu-i cheile ladii si ale pivnitiei, la acoperiru josu cu hainele ce aflara in casa, astupara ferestrile, si apoi începură a caută după bani, si-i răpiră totu ce aflara , după aceea mergendu in pivnitia, trase pip’a dela o bute cu vinu afara si o slobodira josu. Intr’acést’a venindu si fiiulu numitului Todoru, in tienutu numitu Todoru Bogatu din Redeu, si vrendu a intra in casa, paduoriulu dela usi’a tindu lu arunca in casa, unde de loculu lovi unu hotiu cu patulu puscii in capu, lu legara apoi cu mânile in spate si lu trantira lângă tataiu seu rosu, apoi ei ’si continuara rapirea neconturbati, desi vecinii iau simtitu, s’au adunatu mai multi in giurulu casei si in curte, dar a strigandu unu hotiu ca sa dea cu puse’a, de locu se imprasciara care in catr’o, si hoții ’si isprăviră tréb’a loru neconturbati de nimenea, apoi se departara, fara de a-i fi urmaritu cineva, fara pre pradatulu Todoru Bogatu lu compatimescu forte putieni, deórece era si este unu camerarni cu forte mare, elu da bani numai pre luna si cu 10 °/6 si in acestu modu si-au adunatu o avere însemnata, dara despaie si pre biat’a seracime până la piele. Bedeu in 20 Decem. 1874. Domnule redactoru ! Nu sciu de ati primitu ori nu vre-o scrie de aici, despre urmatoriulu casu de răpire violenta, intemplata Marti sér’a in 16 Dec. st. v. In numit’a séra, după ce au sositu locuitoriulu de aici Teodora Vulcu Orestia 5 Dec. st. v. 1874. Domnule redactoru ! Desi cam tardiu, dara totuși credu ca voiu satisface dorintiei poporeniloru din comun’a Pischintiu, falindu-se cu preotulu loru celu teneru. In dium a de s. Andreiu avendu a merge la Vintul in o afacere familiara cându eramu aprópe de Pischintiu auditu tragendu-se clopotele dela s. biserica, cari cugeta-i ca nu voru sa mai incete, ba cugeta-i ca cându aru fi voitu a chiema si pre calatorii străini la servitiuluddicescu — care era sa se seversiesca pentru cu mancare si beutura, urma pre copile până la cetate ; inse Nausika’a fugi înainte pentru ca se rușina sa merga acasa cu unu strainu. Athene insasi, in form’a unei copile, cu um olu de apa in mâna, iar era calea catra palatiulu regescu, unde totulu strălucea de splendorea aurului si argintului. Odysseu se apropia rugandu-se de regin a, ce sredea la vétra si imbratisiandu-i genunchii o ruga pentru ospitalitate ; si asceptandu vre-unu respunsu se asiedia pe vétra, dara atunci intra la densulu insusi regele Alcinou si lu conduse la unu scaunu pomposu. De aci înainte Odysseu se onora ca unu principe si in palatiulu regelui putea sa traiasca cu un alu seu propriu. In onorea aspelui nou se arangiara jocuri si serbatori vesele si aparu unu cantaretiu, care canta despre resbelulu contr’a Troiei, despre calulu de lemnu prin care fu cucerita cetatea maretia, si despre intielepciunea lui Ulysse. Nu presupunea nimenea, ca dóra eroulu insa aru fi de fatia. După ce lu provocaru sa istorisesca si elu ceva adunarei, incepu si nara toru ce a petrecutu dela caderea Troiei pana cându a ajunsu in tior’a loru. Cei adunați lu ascultau uimiti, si terminandu-se narațiunea domnia giuru impregiuru o tăcere adenca. In urma se scula Alcinou si’dise . Salutare tie, celu mai nobilu dintre toti ospetii ce amu primitu precându in palatiulu meu. Fiindu ca ai venitu la mine, spera ca nu vei mai rated multu dela calea cea drepta si vei ajunge curendu in patri’a ta. Naile si cârmacii buni nu ne lipsescu. Dara mai înainte sa-ti aducemu darurile nóstre. Intr’o lada prelucrata cu măiestria suntu deja vestmentele cele mai pompose, pre lângă aceea pahare de auru si ceasce prelucrate in reliefu. Catva aceste mai adauge fia-care din noi câte unu scaunu cu trei picióre si câte unu basenu si după ce vomu fi mai jertfitu si lui Joe, atunci poți pleca dela noi in pace.“ Cuventarea acést’a le plăcii tuturora principiloru si ospetiloru adunați. A dou’a diminetia toti piealdi aduseră la naia darurile de metalu si Alcinou singura le asiedia cu gingia pe sub scaune. In urm’a acestor’a se dete in palatiulu regelui unu mare prândiu de despărțire si lui Joe i se aduse sacrificiu din vitele cele mai grase. Frumosu era nai’a ornata si bine incarcata ; pentru Ulysse se întinse pe lini moi. Eroulu intră in naia tacendu- si se puse ca sa dórma. Somnului fu dulce dara si adencu cu nóptea. Dara corabi’a sburu iute si siguru, cu unu caru trasu pre unu siesu de patru armasari. Se parea, ca luntrea scie ca porta unu omu, ce se întrece in intielepciune cu dieii din Olympu si care a suferitu mai multe necasuri cu oricare muritoriu. Petr’a Petrescu. 3 Marele Archipastoriu Andreiu. — Nu stetui multu pe gânduri si plecaiu catra satu, unde me abatui la parochulu locului si după ce dedui binetiele intorcendu-mi-le cu plăcere, întrebai dupa datin’a nóstra pre cei mai betrâni de sanetate etc. — intrebai pre vedur’a preotésa — mam’a parochului — ca ce inveluie in năframă, la carea ’mi respunse cu lacremi ca gatesce parastasulu pentru repausatulu in Domnulu părintele Archieppu si Metropolitu Andreiii, —• după acestu respunsu rosti câtra fiiulu ei, Petru, parochulu locului —* * * in loculu tatalui seu — urmatórela cuvinte : eata dragulu mamei părinte, parastasulu, pausulu si facli’a, duse la biserica, si incepe slujb’a de diminetia după cum facea si tatalu teu, — ca si eu vinu numai sa renduescu ale casei. — Plecai cu părintele insocindu-lu până la biserica, si după acea nu intarzie nici betran’a ved. preotésa, care intrandu in biserica se puse pre genunchi si cu lacremi se roga, aducendu-si aminte si de sotiulu ei iubitu părintele Vasilie care a servitu in acea biserica preste 40 ani. După finirea sf. liturgii slugi parastasulu pentru Escelenti’a Sea repausatulu in Daulu Archieppu si Metrop. Andreiu. După finirea parastasului tienu o cuventare potrivita chilei, desfasiurandu tóte meritele Escelentiei Sele nemuritoriului Metropolitu, incatu au miscatu animele crestiniloru storcandu lacrimi din ochii loru, după seversirea parastasului esindu fiacare din biserica audiai din gur’a crestinilorui Ddieu sa te tiena multi ani părinte, ca de aceste nu amu mai auditu, Ddieu sa ierte si pe Metropolitulu Andreiu si pe tatalu d-tale. De aci plecai in drumulu meu, si cându fuseiu aprópe de Balomiru> intalniiu doi betrâni venerabili, îmbrăcați serbatoresce* mergendu in drumulu loru, cându fura pre lângă mine — ’mi dedera buna dimineti’a, eu le multiemitu, sii intrebaiu unde au fostu seu de unde vinu, ’mi respunse ambi deodata, o Domne ! apoi d-ta nu scu ce serbatóre e astadi — le respunseiu ba sciu moșii mei, dar a d-vóstra la biserica aui fostu, da! respunsera, aci ne spuse par. S. o predicatie, despre dîu’a marelui Andreiu Metropolitulu care au muritu, n’amu plânsu de multu. Notitri diverse. Tineretiele si frumseti’a suntu unu capitalu, ce se micsioréza pre fia care dî. Nu este nici o măiestria, care sa faca mai multa onore geniului si gustului unei femei — si care cu aceste trebe sa o nobilizeze in tóta dîu’a, cu copilele densei. Déca femeile voiescu se fia laudate numai pentru frumsetia, atunci nu voru lua un nume de zeu, déca laudele voru inceta împreuna cu frumseti’a. Ceea ce barbatii spunu la femei in facia este numai pre jumetate minciuna, iara ceea ce vorbescu in absenti’a loru este pre jumetate adeveratu. Barbatii cugeta, [femeile conducu. Cându duce barbatulu „me rogu“ si femei’a: „io vreau“, atunci desiguru amendoi ’si gresiescu scopulu si chiamarea. Amorulu este o carte, cu care nici odata nu ieși in fine, pre care nici odata n’o poți studia deplina. Ai ceti o pagina dintr’eas’a de o mia de ori, fara de a ti se face urita de ea ; este o carte plina de semne secrete cabalistice, pre care n’o poți pricepe. Amorulu e scar’a catra ceriu si dela ceriu spre pamentu; calea lui schimbatóriu te conduce in eternu in susu si in dosu ; elu ne rădică la bucuriele eterne al Doieiloru. Amorulu porta chei’a ceriului si a internului, in drept’a tiene balsamulu vindecarei, in stâng’a pocalulu de veninu. Amarea n’are lipsa de esplicare numai invidia Celu dintâiu bunu alu vietii este iubirea, ea este respirulu naturei, este insasi viéti’a, fara dens’a creatiunea aru fi unu desiertu. Oh amorale, in desiertu ti-se disputa puterea ta invingatorie. Tu subjugi pre toti, pre tineru si betrânu, in palatiuri si colibi. Barbatii iubescu mai multu, femeile mai sinceru.* * * Ce e filosofi’a? intreba odata o dama frumósa pre renumitulu Platner. — „Filofia“ .... incepu acest’a si veni in perpressitate. „A nu poti esplica“ ? dîce unu amicu alului, sa ti ajutu eu. Filosofia este: a stede lângă o dama frumósa si a nu te sei reculege. * * * Gorgone din Greci’a, cându audi, ca a muritu fiiulu in bataia, luptându-se pentru patria, dîse liniscita, spre aceea l’amu nascutu.* * * Lucullu chiaru era sa incépa lupt’a cu Tigrane, cându i se spuse, ca astazi este o da nefericita si se amâne lupt’a. „Cu atâtu mai bine adause elu vomu face — o data fericita prin victori’a nóstra. * * * In 1730 a scosu cineva unu opu intitulatu : „Despre sufletulu animaleloru.“ După ce-lu ceti Voltaire, dîce : „autoriulu e unu omu bunu de inima, dara nu cunosca de ajunsu istoria patriei sele.“ O dama, ce voiu se treca de cetită, fiindu vorb’a despre Vergilu intr’o societate puse întrebarea: acest’a e Virgilu, care a scrisu pre Horatiu ?