Telegrafulu Romanu, 1875 (Anul 23, nr. 1-102)

1875-01-02 / nr. 1

tenerului rege, popotulu care astadi lu primesce cu atâtu entusiasmu se póte ca mâne lu despretinesce, déca va gresi contra lui. Afara de­­ acést’a pretendentulu Don Carlos, care cu nice unu pretiu nu vrea sa renuncie la „nealienabilele sele drepturi“ la corón’a Spaniei, va casiuna multe in­­grijiri. Déca junele rege vrea sa-si consolideze tronulu seu, la care a ajunsu astadi fara de a fi luptatu, va trebui sa aduca nefericitei tieri „dile mai bune“, ca de nu, lu póte lesne ajunge sortea mamei sele. Armat’a cum 1 a radicatu asta lu póte si des­titui de pre tronu prin unu nou pro­­nunciamentu. Credinti’a natiunei spa­niole, a carei influintia cumpanesce mai multu decâtu poterea clerului si a armatei, e scutulu celu mai siguru alu junelui rege si de aci urmedia, ca consiliarii domnitoriului aducen­­du-si aminte de erorile din trecutu sa nu cugete numai la interesele clerului escesivu, ci si la binele tierei intregi, care da garantia sigura pentru esis­­tinti’a junelui regatu. Fiasculu ce l’a suferitu caus’a re­publicana in Spani’a ni arata destulu de invederatu câtu de slabu e inca republicanismulu in Europ’a. Se pare ca acestu evenimentu va da si Franciei unu impulsu nou si mâne poimâne ne va surprinde si Francia cu o monarc­ia restaurata. Diet­a Ungariei. Budapest’a in 9 Ianuariu 1875­­. După o pausa mai lunga cas’a repre­­sentantiloru tienu astadi prim’a sea siedintta. Deputații nu s’au infatistatu in numeru mare, dara totuși perso­nalitățile cele mai însemnate dintre partidele parlamentarie au fostu de fatia si galeriele tare ocupate. Pressedintele anuncie, ca Majes­­tatea Sea Regele a primitu prea gra­­tiosu felicitările casei si multiemesce dloru deputați pentru sentiemintele omagiale dovedite si cu acést’a oca­­siune. (Strigări vine de „sa traiasca.“) Se depunu exemplariele originali dela 9 proiecte de legi, retramise din cas’a magnatiloru, la arh­ivulu casei representative si se verifica definitivu deputatulu B. Fay. După substernerea petitiuniloru, cari se trecu la comissiunea petitio­naria spre raportare, presenta minis­­trulu de financie Griyczy unu proiectu de lege ce privesce scutirea de dare a tuturora caseloru ce se voru zidi pre teritoriulu capitalei Budapest’a dela dîu’a, in care se publica legea acést’a pana la 1 Augustu 1877, pre­cum si a vileloru si locuintteloru de véra ce incungiura partea estrema a marelui drumu radialu. Ministrulu de interne, contele Iul. Szapary, amintesce, ca cas’a represen­­tativa a adusu, cându s’a desbatutu legea electorale in parlamenti, reso­­lutiunea : sa se substerna după ce se voru termină primele liste electorali permanente unu proiectu de lege, care sa reguleze neregularitatile cele mari ce privinu in cercurile de alegere. Atari cașuri suntu, cându parti sin­ O Sfuratece de a orasieloru seversiescu # # actulu de alegere in cercuri îndepăr­tate. Pentru a delatura atari iregu­larități ministrulu­iienendu contu de insarcinarea sea presentéza unu pro­iectu de lege. D. Irányi recerca camer­a sa-i conceda a-si motiva câtu mai curendu proiectulu seu de resolutiune, subster­­nutu in 16 Decembre, relativu la rec­tificarea parceleloru de pamentu ce nu suntu supuse la o contributiune regulata. Camer­a decide, ca deputatulu Irányi sa-si motiveze proiectulu seu in cea mai de aprope ssedintia. Pressedintele anuncie, ca Lunea cea mai de aprope se intrunescu sec­țiunile, spre a desbate urmatóriele pro­iecte de legi: tractatulu inch­eiatu cu Greci’a despre estradarea reciproca a deserturiloru de marina ; tractatulu cu Russi’a despre marcele industriali de scutire ; tractatulu consulariu cu Itali’a si proiectulu substernutu de ministrulu de interne in siedinti’a de astadi. Cu acestea siedinti’a de adi se inchide­ acasa dela Petrifaleu, unde au fostu preste di la autenticarea protocolului funduariu, si după ce si-au tramisu calulu pre fiiulu seu Georgiu sa­ lu adape, — vrendu elu a-si face focu in cas’a sea, de locu­lu năpădiră cinci talhari, dintre cari strajuindu unulu la porta, altulu la usi’a tindii, cei­lalti intrara in casa, înarmați cu pusei, Tu boldiră cu puscile lu legara cu funi’a de grumadi, de mâni, si­ lu bătură pana la trantira rosu, apoi cerendu-i cheile ladii si ale pivnitiei, la acope­­riru josu cu hainele ce aflara in casa, astupara ferestrile, si apoi începură a caută după bani, si-i răpiră totu ce aflara , după aceea mergendu in piv­­nitia, trase pip’a dela o bute cu vinu afara si o slobodira josu. Intr’acést’a venindu si fiiulu numitului Todoru, in tienutu numitu Todoru Bogatu din Redeu, si vrendu a intra in casa, pa­­du­oriulu dela usi’a tindu­ lu arunca in casa, unde de locu­lu lovi unu hotiu cu patulu puscii in capu, lu legara apoi cu mânile in spate si­ lu trantira lângă tataiu seu rosu, apoi ei ’si con­­tinuara rapirea neconturbati, de­si ve­cinii iau simtitu, s’au adunatu mai multi in giurulu casei si in curte, dar a strigandu unu hotiu ca sa dea cu puse’a, de locu se imprasciara care in catr’o, si hoții ’si isprăviră tréb’a loru neconturbati de nimenea, apoi se de­­p­ar­tar­a, fara de a-i fi urmaritu cine­va, fara pre pradatulu Todoru Bogatu lu compatimescu forte putieni, deórece era si este unu camerarni cu forte mare, elu da bani numai pre luna si cu 10 °/6 si in acestu modu si-au adunatu o avere însemnata, dara despaie si pre biat’a seracime până la piele. Bedeu in 20 Decem­. 1874. Domnule redactoru ! Nu sciu de a­ti primitu ori nu vre-o scrie de aici, despre urmatoriulu casu de răpire violenta, intemplata Marti sér’a in 16 Dec. st. v. In numit’a séra, după ce au so­­situ locuitoriulu de aici Teodora Vulcu Orestia 5 Dec. st. v. 1874. Domnule redactoru ! De­si cam tardiu, dara totuși credu ca voiu sa­tisface dorintiei poporeniloru din co­­mun’a Pischintiu, falindu-se cu preo­­tulu loru celu teneru. In dium a de s. Andreiu a­­vendu a merge la Vintul in o afacere familiara cându eramu aprópe de Pis­­chintiu auditu tragendu-se clopotele dela s. biserica, cari cugeta-i ca nu voru sa mai incete, ba cugeta-i ca cându aru fi voitu a chiema si pre calatorii străini la servitiulu­ddicescu — care era sa se seversiesca pentru cu mancare si beutura, urma pre co­pile până la cetate ; inse Nausika’a fugi înainte pentru ca se rușina sa merga acasa cu unu strainu. Athene insasi, in form’a unei co­pile, cu um­ olu de apa in mâna, i­ar era calea catra palatiulu regescu, unde totulu strălucea de splendorea aurului si argintului. Odysseu se a­­propia rugandu-se de regin­ a, ce sre­­dea la vétra si imbratisiandu-i genun­chii o ruga pentru ospitalitate ; si asceptandu vre-unu respunsu se asiedia pe vétra, dara atunci intra la den­­sulu insusi regele Alcinou si­ lu conduse la unu scaunu pomposu. De aci îna­inte Odysseu se onora ca unu prin­cipe si in palatiulu regelui putea sa traiasca cu un alu seu propriu. In onorea aspelui nou se aran­­giara jocuri si serbatori vesele si aparu unu cantaretiu, care canta despre res­­belulu contr’a Troiei, despre calulu de lemnu prin care fu cucerita cetatea maretia, si despre intielepciunea lui Ulysse. Nu presupunea nimenea, ca dóra eroulu insa aru fi de fatia. După ce­ lu provocaru sa istorisesca si elu ce­va adunarei, incepu si nara toru ce a petrecutu dela caderea Troiei pana cându a ajunsu in tior’a loru. Cei adunați lu ascultau uimiti, si termi­­nandu-se narațiunea domnia giuru im­­pregiuru o tăcere adenca. In urma se scula Alcinou si’dise . Salutare tie, celu mai nobilu dintre toti ospetii ce amu primitu pre­cându in palatiulu meu. Fiindu ca ai venitu la mine, spera ca nu vei mai rated multu dela calea cea drepta si vei ajunge curendu in patri’a ta. Naile si cârmacii buni nu ne lipsescu. Dara mai înainte sa-ti aducemu darurile nóstre. Intr’o lada prelucrata cu măiestria suntu deja vestmentele cele mai pompose, pre lângă aceea pah­are de auru si ceasce prelucrate in reliefu. Catva aceste mai adauge fia-care din noi câte unu scaunu cu trei picióre si câte unu ba­sen­u si după ce vomu fi mai jertfitu si lui Joe, atunci poți pleca dela noi in pace.“ Cuventarea acést’a le plăcii tutu­rora principiloru si ospetiloru adunați. A dou’a diminetia toti piealdi adu­seră la naia darurile de metalu si Al­cinou singura le asiedia cu gingia pe sub scaune. In urm’a acestor’a se dete in palatiulu regelui unu mare prândiu de despărțire si lui Joe i se aduse sacrificiu din vitele cele mai grase. Frumosu era nai’a ornata si bine incarcata ; pentru Ulysse se întinse pe lini moi. Eroulu intră in naia ta­­cendu- si se puse ca sa dórma. Som­­nulu­i fu dulce dara si adencu cu nóptea. Dara corabi’a sburu iute si siguru, cu unu caru trasu pre unu siesu de patru armasari. Se parea, ca luntrea scie ca porta unu omu, ce se întrece in intielepciune cu dieii din Olympu si care a suferitu mai multe necasuri cu ori­care muritoriu. Petr’a­ Petrescu. 3 Marele Archipastoriu A­n­d­r­e­i­u. — Nu stetui multu pe gânduri si plecaiu catra satu, unde me abatui la paro­­chulu locului si după ce dedui bine­­tiele intorcendu-mi-le cu plăcere, în­trebai d­upa datin’a nóstra pre cei mai betrâni de sanetate etc. — intrebai pre vedur’a preotésa — mam’a pa­­rochului — ca ce inveluie in nă­framă, la carea ’mi respunse cu la­­cremi ca gatesce parastasulu pentru repausatulu in Domnulu părintele Ar­­chieppu si Metropolitu Andreiii, —• după acestu respunsu rosti câtra fiiulu ei, Petru, parochulu locului —* * * in loculu tatalui seu —­ urmatórela cuvinte : eata dragulu mamei părinte, parastasulu, pausulu si facli’a, duse la biserica, si incepe slujb’a de diminetia după cum facea si tatalu teu, — ca si eu vinu numai sa renduescu ale casei. — Plecai cu părintele insocin­­du-lu până la biserica, si după acea nu intarzie nici betran’a ved. preotésa, care intrandu in biserica se puse pre genunchi si cu lacremi se roga, adu­­cendu-si aminte si de sotiulu ei iubitu părintele Vasilie care a servitu in acea biserica preste 40 ani.­­ După fini­rea sf. liturgii slugi parastasulu pentru Escelenti’a Sea repausatulu in Daulu Arch­ieppu si Metrop. Andreiu. După finirea parastasului tienu o cuventare potrivita chilei, desfasiurandu tóte me­ritele Escelentiei Sele nemuritoriului Metropolitu, incatu au miscatu animele crestiniloru storcandu lacrimi din ochii loru, după seversirea parastasului e­­sindu fia­care din biserica audia­i din gur’a crestiniloru­i Ddieu sa te tie­­na multi ani părinte, ca de aceste nu amu mai auditu, Ddieu sa ierte si pe Metropolitulu Andreiu si pe tatalu d-tale. De aci plecai in drumulu meu, si cându fuseiu aprópe de Balomiru> in­­talniiu doi betrâni venerabili, îmbră­cați serbatoresce* mergendu in dru­mulu loru, cându fura pre lângă mine — ’mi dedera buna dimineti’a, eu le multiemitu, si­i intrebaiu unde au fostu seu de unde vinu, ’mi respunse ambi deodata, o Domne ! apoi d-ta nu scu­ ce serbatóre e astadi — le respunseiu ba sciu moșii mei, dar a d-vóstra la biserica a­ui fostu, da! respunsera, aci ne spuse par. S. o predicatie, despre dîu’a marelui Andreiu Metropolitulu care au muritu, n’amu plânsu de multu. Notitri diverse. Tineretiele si frumseti’a suntu unu ca­­pitalu, ce se micsioréza pre fia care dî. Nu este nici o măiestria, care sa faca mai multa onore geniului si gustului unei femei — si care cu aceste trebe sa o nobili­­­zeze in tóta dîu’a, cu copilele densei. Déca femeile voiescu se fia laudate numai pentru frumsetia, atunci nu voru lua un nume de zeu, déca laudele voru inceta împreuna cu frumseti’a. Ceea ce barbatii spunu la femei in facia este numai pre jumetate minciuna, iara ceea ce vorbescu in absenti’a loru este pre jumetate adeveratu. Barbatii cugeta, [femeile conducu. Cându duce barbatulu „me rogu“ si femei’a: „io vreau“, atunci de­siguru amen­­doi ’si gresiescu scopulu si chiamarea. Amorulu este o carte, cu care nici odata nu ieși in fine, pre care nici odata n’o poți studia deplina. Ai ceti o pagina dintr’eas’a de o mia de ori, fara de a ti­ se face urita de ea ; este o carte plina de semne secrete cabalistice, pre care n’o poți pricepe. Amorulu e scar’a catra ceriu si dela ceriu spre pamentu; calea lui schimbatóriu te conduce in eternu in susu si in dosu ; elu ne rădică la bucuriele eterne al Doiei­­loru. Amorulu porta chei’a ceriului si a in­ternului, in drept’a tiene balsamulu vinde­­carei, in stâng’a pocalulu de veninu. Amarea n’are lipsa de esplicare numai invidia Celu dintâiu bunu alu vietii este iu­birea, ea este respirulu naturei, este insasi viéti’a, fara dens’a creatiunea aru fi unu desiertu. Oh­ amorale, in desiertu ti-se disputa puterea ta invingatorie. Tu subjugi pre toti, pre tineru si betrânu, in palatiuri si colibi. Barbatii iubescu mai multu, femeile mai sinceru.* * * Ce e filosofi’a? intreba odata o dama frumósa pre renumitulu Platner. — „Fi­­lofia“ .... incepu acest’a si veni in per­­pressitate. „A­ nu poti esplica“ ? dîce unu amicu alu­lui, sa ti ajutu eu. Filosofi­a este: a stede lângă o dama frumósa si a nu te sei reculege. * * * Gorgone din Greci’a, cându audi, ca a muritu fiiulu in bataia, luptându-se pen­tru patria, dîse liniscita, spre aceea l’amu nascutu.* * * Lucullu chiaru era sa incépa lupt’a cu Tigrane, cându i se spuse, ca astazi este o da nefericita si se amâne lupt’a. „Cu atâtu mai bine adause elu vomu face — o data fericita prin victori’a nóstra. * * * In 1730 a scosu cine­va unu opu in­­titulatu : „Despre sufletulu animaleloru.“ După ce-lu ceti Voltaire, dîce : „autoriulu e unu omu bunu de inima, dara nu cunosca de ajunsu istori­a patriei sele.“ O dama, ce voiu se treca de cetită, fiindu vorb’a despre Vergilu intr’o societate puse întrebarea: acest’a e Virgilu, care a scrisu pre Horatiu ?

Next