Telegrafulu Romanu, 1876 (Anul 24, nr. 1-103)
1876-05-16 / nr. 39
Telegraful* ese Duminec’a si Joi’«, la fie care cloue «eptemani cu adausulu Foisiórei — Prenumeratuimea se face inseabitu la espeditur’a foiei, jue afara la 3. r. poște cu bani gat’a prin scrisori francate, adresate eot traespeditura. ÎVetiulii prenumărați unei pentru Sabiiu este pre anu 7 fl. v. a. iar pre o jumetate de anu 3 îl. 50. Pentr. 39. Ant’LU WIV. Sabin 16123 Maiu 1876. Îtrn u celelalte pftrti a le Transilvaniei și pentru provinciei« din Monarchia pre ann ano 8 fl.iern pre o jumetate de anu 4 Il. v. a. Pentru prino. si tren Í streine pre anu 12, anu 6 U. Inseratele se plutesc« pentru intai'a ora cu 7 cr. sirulu, pentru, a doin’a ora cu 5 ', cr. si pentru a treia repetire cu 31', cr. v. a. 5 Săbii» 13/24 Main 1810. (77.) Voindu a ne îndeplini promissiunea data cu pensiunea pertractarei in genere a nouei conventiuni vamali si comerciali, vomu pertracta pre scurtu detaiurile acestei conventiuni, intrucâtu ele suntu pana acum cunoscute. Preste totu e unu ce nu de cocomunu cunoscutu, ca nou’a conventiune contiena favoruri mai multu numai intipuite. Acést’a se vede pré limpede din sfial’a, cu carea ministrulu presiedinte a descoperitu cuprinsulu nouei conventiuni, chiaru partidului seu, clubului liberalu. Se vede mai departe, din giurstarea ca nu i-a succesu ministrului presiedinte, pre lângă totu talentulu seu de persuadare, de a convinge nici chiaru pre incredintii sei, ca conventiunea noua aru aduce baremu o parte presi care din folosele ce se acceptaseră. Ce e mai multu o însemnata parte din clubulu liberaliloru neacceptandu argumentatiunile dlui ministru presiedinte de bani buni,si arata nemultiumirea cu resultatele complanarei noue, prin parasirea partidului, ier’ singuratecele municipii, caror’a li-a fostu până acum cu putintia de a-si esprima francu parerea in acesta privintia, se dechlarara dearendulu nemultiumite cu resultatele dobândite. Nici ca se pate altfeliu. Fiindcă foloselc castigate pentru Ungari’a prin nou’a complanare se reducu mai la nimic’a, fatia cu apromissiunile de mai inainte si așteptările tierei si fatia cu lipsele ce apasa cu unu alpu asupr’a vistieriei tierei si care aveau sa-si afle acoperirea loru din câștigurile ce se așteptau. Cuprinsulu nouei conventiuni sau complanuri, inca nici astadi nu e apliatu cunoscutu in tóte detaiurile sele , fiindcă parte e comunicatu numai in trasuri generali, cari se potu explica inca in feliu si modu, parte e inca aternatoriu dela pertractări ulteriore, alti caror’a resultatu ni lu va putea manifestă numai viitoriulu. Din cele cunoscute până acum din vis’a si comunicatiunea dlui primu ministru, aflamu mai intâiu, ca s’a acceptatu urcarea vomiloru pentru importulu de mărfuri tiesute. Cum ca urcarea acést’a aduce folosu numai provincieloru austriace, recunosce chiaru si dlu primu ministru si astfeliu in privinti’a punctului acestui’a nu mai póte incape indoiala, urcarea vomiloru e o concesiune din partea Ungariei in favorulu provincieloru austriace. Sa vedemu acum recompens’a ce o primesce Ungari’a pentru concessiunea acest’a si si spre multumirea pretensiunilorusele de sine statatóre ? Recompens’a acest’a sta in urcarea vamei pre faina, animale, unsori si alte producte animalice precum si pre vinu si in estinderea vamei pentru cereale, carea până acum exista numai fatia de Russi’a dealungulu confiniului intregu. In dispositiunile acestea facu negresitu folose pentru Ungari’a, ca statu agricolu. Pentru ca prin urcarea vamiloru de importu pentru articlii acesti’a, ce se producu in mare cuantitate in Ungari’a, se ocrotesce productiunea interna, se ingreuedia concurentica din afara cu acești articuli si astfel nu i se asigura asta dicenda Ungariei, esportarea productelorusele amintite in provinciele austriace, cu unu echivalentu pentru importurile de zaharu, bere, teseturi si alti articli din provinciele austriace. Prin dispositiunile acestea se complaneza incatu va si nedreptatirile ce le suferi până acum Ungari’a prin aceea, ca suporta ea prin consumulu multoruarticuli din provinciile austriace, o caoza insemnata din darea de consumu a provincieloru nemtiesci. Fiindu-ca, cu tóte ca Ungari’a si in viitoriu va trene darea ast’a de consumu, până va fi avisata a-si indestuli consumulu prin importuri — in spatele sele, voru plati totuși de alta parte si nemții densei darea de consumu, pentru cereale si productele animalice ce se voru importa dela noi la densii. — Astfel iu sa se efeptuie, se inttelege, de sine, compensatiunea. Lucrulu in sine in teorie are aresicare sensu, resultatulu practicu in senilu va aretu numai lustrulu celu nou de 10 ani, in carea au sa se practice dispositiunile acestea ! Privitoriu la restitutiunea dariloru de consumu, in care punctu Ungari’a a suferitu până acum o mare neindreptatire, ni se spune ca s’a acceptatu cea mai favorabil chem pentru Ungari’a. Spre deslucirea cestiunei acestei’a trebuie se promitemu, ca e o maxima a politicei administrative, ca pentru unii articoli ce se producu in tiera in o cuantitate atât’a de mare, incâtu intrece consumulu internu si astfeliu trebuie sa se esporte, carii articuli inse pre lângă darea de consumu interna nu potu sustiene concurinti’a in afara. — pentru ca se li se usiureche esportulu, se reinapoéza darea de consumu atunci, candu articlii acesti’a se esporta si se consuma in afara. — Ungari’a a esportatu până acum’a forte putieni articuli de feliulu acest’a, si prin urmare a si avutu putiene pretensii de restituiri, pre candu provinciile austriace au esportatu multu si au si primitu multe restituiri. Până acum’ainse restituirile se faceau din veniturile incurse din vâmi, la care Ungari’a ’si are pretensiunea sea anumita; precându de incas'atu se încasau darile acestea de consumu restituinde din partea provinciei in care fura produse. Deci restituirea loru din cass’a comuna si nu din cas’a speciale in carea au fostu incursa, era o mare nedreptatire pentru Ungari’a, fiindu-ca astfel ca Ungari’a participă si ea la restituire fara ca se fia si incasata ceva. — Chei’a cea mai favorabile si cea mai drepta in asta privintia nu póte fi alta, decatu ca restitutiunile sa se dea din acea casa speciale in carea au fostu in cursu si nu din cas’a comuna. — Se dice, ca s’aru fi acceptatu cea mai potrivita cheia, fara sa se spună care , noi din parte-ne numai pre cea aretata o aflamu unica corespund ietare si drepta. — Se pare inse ca nu s’aru fi acceptatu acést’a ca nu s’aru fi curmatu nici aci reulu in fundamentulu seu , ci s’aru fi acceptatu iér’ numai o paliativa, carea sa lu curme deocamdată, până ce va erumpe de nou si cu o mai mare veementia. Pentru ca in locu de a regula cestiunea acest’a directa se pare a se fi ajutatu si aci ior’ cu o recompensa. Si anume cu aceea ca s’a introdusu o suma de ramuri noue financiari cu dari de consumu pentru articoli importați din afara si la acestea s’a facutu partasia Ungari’a cu 30 ° C, precându in relatiunea consumului ei, abia i-aru fi competitu 15 până in 20%• . Va sedica, Ungari’a se desca media prin concessiunea unei cuote mai mari dela unu venitu creatu de nou, Buna aru fi acest’a, in lips’a altei multiumiri mai bune; numai noue totu ni aru fi mai placutu delaturarea faptica a unui zeu esistentu, decâtu recompensarea lui printr’unu castigu nesiguru! In ceea ce privesce in fine regularea punctului celui mai ingreunatoriu pentru Ungari’a si anume a doriloru de consumu pentru articulii ce se importa dintr’o jumatate de imperiu in ceealalta; in asta privintia s’a facutu numai atat’a, ca s’a otaritu ca are sa se faca in viitoriu. E bine déca se afla Ungari’a in pusetiunea acea plăcută, incâtu se póta astepta cu indulgintia resolvirea cestiuniloru de cea mai mare importantia pentru dens’a, câtu de lungu tempu. Inse noue ni se pare ca togm’a nu e in asta pusetiune. Si regimulu insusi o marturisesce ca nu e, din contra ca are necesitate intetizare de o regulare precisa si multiamitare; pre sine inse se escala cu aceea, ca intre giursturile de fatia mai multu nu se putea esupera si ca o insistare cerbicasa pre lângă pretensiuni mai mari aru fi pututu periclita ins’asi esistinti’a sistemului de statu. Noi tóte acestea bucurosui le credemu; numai un’a amu fi asteptatu dela conducătorii politici si diplomați. Ca ei ca atari se fia prevediutu tóte acestea de mai nainte si sa se fi si acomodatu dupa ele in privinti’a erogateloru, ca nu cumva se vina tempulu, cu folosele si câștigurile acestea așteptate inse neintrate, sa se încarce fér’ pre spatele bietului poporu. Revista politica. Diurnalele din Budapest’a au luatu in nume de zeu foculu celu concentricu alu delegatiloru austriaci, indreptatu in comissiuni asupr’a cancelariului Austro-Ungariei. Ele așteptau mai multa loialitate din partea nemtiloru si mai multa încredere in cuvintele comitelui Andrassy, cu cari le espuse situatiunea europena in cestiunea orientala, situatiune creata in conferintiele dela Berlinu. „P. L1.“ luându parte la indignatiunea patriotica dice: „oricum amu cugetă cineva despre politic’a oficiului de esterne, trei fapte nu se potu nega: anteiu, ca ea garanteza pacea, a dou’a, ca localiseza mișcarea, a trei’a, ca da ansa Porției sa-si indrepteze starea interna.“ Din cele ce se vedu pana acum nici una din cele trei fapte „nenegabile“ nu se pre constateza si acesta din cauza ca retragerea Angliei dela actiunea comuna in Constantinopole, in inttelesulu notei statorite la Berlinu, insufla ingrijire in tóte partile si ingrijirea nici nu garanteza nici nu asigura pacea. Puterile si de aci inainte trebuie sa stea pre pace cu pusc’a de umeru. Pacea in tipulu acest’a e totu asta de onerasa, déca nu mai onerasa decâtu resbelulu, care in urm’a urmeloru póte totu va fi neevitabila. Câtu pentru localisarea miscarei ne spune pre alta pagina insusi „P. LI.“, ca stau lucrurile forte reu. Intr’o depesta din Belgradu dela 24 Maiu ne spune, ca senatorulu Ranco Alimpici este denumitu comandante generala alu armatei dela Drin’a, de alta parte, ca generalulu Cernaieff, care a esitu de curendu din servitiulu rusescu, a depusu juramentulu de supusu serbescu si a intratu in servitiulu militariu. Intr’altu locu in acel’asi diurnalu scrie, totu din Belgradu, unu corespondentii „cu tóta grab’a si forte — emotionatu“ (turburata) cele ce le sciiu si noi din rendula trecutu , ca a dispusu guvernulu serbescu in privinti’a moratoriului si in privinti’a suspendarei legei de presia. Dupa împărtășirile aceste „emotionate“ adauge corespondentulu, ca tóte aceste insemna, ca ne aflamu in ajunulu unui resbelu si ca mistici de facto are dictatur’a tierei in mâna. Si inca aici n’amu luatu in consideratiune miscarea din Balcani si giuru, atitudinea creteniloru si a Greciei libere. A treia fapta castigata de oficialu de esterne, a îndemna pre Porta la ameliorarea situatiunei interne iarasi e problematica. Tóta lumea sustiene ca purtarea Angliei va incuragia pre Porta la o noua reintentia contr’a reformeloru ce i se ceru. Déca reintenti’a *va fi basata pre ceva spriginu moralu seu materialu, este alta întrebare ; se póte iise ca Angli’a tocm’a calea acest’a o afla mai corespundietóre de a acceleră procesulu de disolutiune a unui imperiu, care de multu este asta de hodorogita, incatu numai proptitu de puteri esterne si mai muta esistinti’a de pre o di pre alfa. Mani’a este asta dara zadarnica. Turci’a este de vina déca delegații austriaci au alte păreri despre ea si despre consecintțele politice legate de slăbiciunea ei. „Neue fr. Pr.“ afirma ca i s’a comunicatu dela Parisu cuprinsulu notei, carea se numesce a lui Gorolikoff si care i se va adresa Porției. Multu nu va trece si se va publică si nota. Atunci vomu vede ce cuprinde. Astadi ne intereseza numai atât’a , eventualitatea unei ocupatiuni desi nu este exprimata este pusa in perspectiva sub masc’a mesuriloru energice, cari puterile se voru vede necessitate a le lua, déca cumva pacificarea nu s’aru pute realisa cu vorbe blande. Dara, totu din Parisu se scrie : Perfa nu va vrea sa scie de propunerile pacifice ale celoru trei puteri si atunci ?........... Din Londonu se telegrafeza de nou (26 Maiu) ca Angli’a nici intr’unu modu nu vrea sa ia parte la pașii puteriloru in Constantinopole. O telegrama din Constantinopole dela 26 Maiu asecuta ca guvernulu turcescu va face o incercare de a aduce pe bulgari la ascultare prin o proclamatiune. Până va face guvernulu încercarea acesta revolutiunea turcesca, dara „pacinica,“ ia si ea dimensiuni. Spitele (studenti de teologia musulmana) lucra din tóte puterile pentru introducerea unoru reforme in statulu turcesca si pentru reducerea listei civile a sultanului. Unde se voru sfersi „reformele softeloru“ este o enigma pentru tóta lumea, chiaru si pentru cea diplomatica. Despre revolutiunea bulgara dice „Republ. fr.“ ca este mai estinsa decum se spune si se scrie. Trad’a si totu tienutulu bulgarescu dela Dunăre este inarmata ; insurgenții suntu bine organisati, au oficieri buni din