Telegrafulu Romanu, 1876 (Anul 24, nr. 1-103)

1876-05-16 / nr. 39

Telegraful* ese Duminec’a si Joi’«, la fie­ care cloue «eptemani cu adausulu Foisiórei — Prenu­­meratuimea se face inseabitu la espeditur’a foiei, jue afara la 3. r. poște cu bani gat’a prin scrisori fran­cate, adresate eot traespeditura. ÎVetiulii prenumăra­ți unei pentru Sabiiu este pre anu 7 fl. v. a. iar pre o jumetate de anu 3 îl. 50. Pen­tr. 39. Ant’LU WIV. Sabin­­ 16123 Maiu 1876. Îtrn u celelalte pftrti a le Transilvaniei și pentru pro­vinciei« din Monarchia pre ann ano 8 fl.iern pre o jumetate de anu 4 Il. v. a. Pentru prino. si tren­ Í streine pre anu 12­­­, anu 6 U. Inseratele se plutesc« pentru intai'a ora cu 7 cr. sirulu, pentru, a doin’a ora cu 5 '­, cr. si pentru a trei­a repetire cu 31', cr. v. a. 5 Săbii» 13/24 Main 1810. (77.) Voindu a ne îndeplini pro­­missiunea data cu pensiunea pertrac­­tarei in genere a nouei conventiuni vamali si comerciali, vomu pertracta pre scurtu detaiurile acestei conven­tiuni, intru­câtu ele suntu pana acum cunoscute. Preste totu e unu ce nu de co­­comunu cunoscutu, ca nou’a conven­­tiune contiena favoruri mai multu numai intipuite. Acést’a se vede pré limpede din sfial’a, cu carea mini­­strulu presiedinte a descoperitu cu­­prinsulu nouei conventiuni, chiaru par­tidului seu, clubului liberalu. Se vede mai departe, din giurstarea ca nu i-a succesu ministrului presiedinte, pre lângă totu talentulu seu de persua­dare, de a convinge nici chiaru pre incredintii sei, ca conventiunea noua aru aduce baremu o parte presi­ care din folosele ce se acceptaseră. Ce e mai multu o însemnata parte din clu­­bulu liberaliloru neacceptandu argu­­mentatiunile dlui ministru presiedinte de bani buni,­­si arata nemultiumirea cu resultatele complanarei noue, prin parasirea partidului, ier’ singuratecele municipii, caror’a li-a fostu până acum cu putintia de a-si esprima francu parerea in acesta privintia, se dechla­­rara dearendulu nemultiumite cu re­sultatele dobândite. Nici ca se pate altfeliu. Fiindcă foloselc castigate pentru Ungari’a prin nou’a complanare se reducu mai la nimic’a, fatia cu apromissiunile de mai inainte si așteptările tierei si fatia cu lipsele ce apasa cu unu alpu asupr’a vistieriei tierei si care aveau sa-si afle acoperirea loru din câștigurile ce se așteptau. Cuprinsulu nouei conventiuni sau complanuri, inca nici astadi nu e apli­­atu cunoscutu in tóte detaiurile sele , fiindcă parte e comunicatu numai in trasuri generali, cari se potu explica inca in feliu si modu, parte e inca aternatoriu dela pertractări ulteriore, alti caror’a resultatu ni­ lu va putea manifestă numai viitoriulu. Din cele cunoscute până acum din vis’a­ si comunicatiunea dlui primu mi­nistru, aflamu mai intâiu, ca s’a accep­­tatu urcarea vomiloru pentru impor­­tulu de mărfuri tiesute. Cum ca urcarea acést’a aduce fo­­losu numai provincieloru austriace, recunosce chiaru si dlu primu mini­stru si astfeliu in privinti’a punctului acestui’a nu mai póte incape indoiala, urcarea vomiloru e o concesiune din partea Ungariei in favorulu provin­cieloru austriace. Sa vedemu acum recompens’a ce o primesce Ungari’a pentru concessiunea acest’a si si spre multumirea pretensiuniloru­sele de sine statatóre ? Recompens’a acest’a sta in urca­rea vamei pre faina, animale, unsori si alte producte animalice precum si pre vinu si in estinderea vamei pen­tru cereale, carea până acum exista numai fatia de Russi’a dealungulu confiniului intregu. In dispositiunile acestea facu ne­­gresitu folose pentru Ungari’a, ca statu agricolu. Pentru ca prin urcarea va­miloru de importu pentru articlii ace­­sti’a, ce se producu in mare cuanti­­tate in Ungari’a, se ocrotesce produc­­tiunea interna, se ingreuedia concu­­rentica din afara cu acești articuli si astfel nu i se asigura asta dicenda Un­gariei, esportarea producteloru­sele amintite in provinciele austriace, cu unu echivalentu pentru importurile de zah­aru, bere, t­eseturi si alti articli din provinciele austriace. Prin dispositiunile acestea se com­­planeza incatu va si nedreptatirile ce le suferi până acum Ungari’a prin aceea, ca suporta ea prin consumulu multoru­articuli din provinciile au­striace, o caoza insemnata din darea de consumu a provincieloru nemtiesci. Fiindu-ca, cu tóte ca Ungari’a si in viitoriu va trene darea ast’a de con­sumu, până va fi avisata a-si indestuli consumulu prin importuri — in spa­tele sele, voru plati totuși de alta parte si nemții densei darea de con­sumu, pentru cereale si productele animalice ce se voru importa dela noi la densii. — Astfel iu sa se efeptuie, se intte­­lege, de sine, compensatiunea. Lucrulu in sine in teorie are aresi­care sensu, resultatulu practicu in se­ni­lu va aretu numai lustrulu celu nou de 10 ani, in carea au sa se practice dispositiu­nile acestea ! Privitoriu la restitutiunea dari­­loru de consumu, in care punctu Ungari’a a suferitu până acum o mare neindreptatire, ni se spune ca s’a ac­­ceptatu cea mai favorabil chem pen­tru Ungari’a. Spre deslucirea cestiunei acestei’a trebuie se promitemu, ca e o maxima a politicei administrative, ca pentru unii articoli ce se producu in tiera in o cuantitate atât’a de mare, incâtu intrece consumulu internu si astfeliu trebuie sa se esporte, carii articuli inse pre lângă darea de consumu interna nu potu sustiene concurinti’a in afara. — pentru ca se li­ se usiureche esportulu, se reinapoéza darea de consumu atunci, candu articlii acesti’a se esporta si se consuma in afara. — Ungari’a a esportatu până acum’a forte putieni articuli de feliulu acest’a, si prin urmare a si avutu putiene pretensii de restituiri, pre candu pro­vinciile austriace au esportatu multu si au si primitu multe restituiri. Până acum’a­inse restituirile se faceau din veniturile incurse din vâmi, la care Ungari’a ’si are pretensiunea sea anumita; precându de incas'atu se încasau darile acestea de consumu restituinde din partea provinciei in care fura produse. Deci restituirea loru din cass’a comuna si nu din cas’a speciale in carea au fostu in­­cursa, era o mare nedreptatire pen­tru Ungari’a, fiindu-ca astfel ca Ungari’a participă si ea la restituire fara ca se fia si incasata ce­va. — Chei’a cea mai favorabile si cea mai drepta in asta privintia nu póte fi alta, decatu ca restitutiunile sa se dea din acea casa speciale in carea au fostu in cursu si nu din cas’a comuna. — Se dice, ca s’aru fi acceptatu cea mai potri­vita cheia, fara sa se spună care , noi din­­ parte-ne numai pre cea are­­tata o aflamu unica corespund ietare si drepta. — Se pare inse ca nu s’aru fi accep­tatu acést’a ca nu s’aru fi curmatu nici aci reulu in fundamentulu seu , ci s’aru fi acceptatu iér’ numai o paliativa, carea sa­ lu curme deocamdată, până ce va erumpe de nou si cu o mai mare veementia. Pentru ca in locu de a regula cestiunea acest’a directa se pare a se fi ajutatu si aci ior’ cu o recompensa. Si anume cu aceea ca s’a introdusu o suma de ramuri noue financiari cu dari de consumu pentru articoli importați din afara si la ace­stea s’a facutu partasia Ungari’a cu 30 °­ C, precându in relatiunea consu­mului ei, abia i-aru fi competitu 15 până in 20%• . Va se­dica, Ungari’a se desca m­edia prin concessiunea unei cuote mai mari dela unu venitu creatu de nou, Buna aru fi acest’a, in lips’a altei multiumiri mai bune; numai noue totu ni­ aru fi mai placutu delaturarea fap­tica a unui zeu esistentu, decâtu re­compensarea lui printr’unu castigu ne­­siguru! In ceea ce privesce in fine regu­­larea punctului celui mai ingreuna­­toriu pentru Ungari’a si anume a do­­riloru de consumu pentru articulii ce se importa dintr’o jumatate de im­periu in ceealalta; in asta privintia s’a facutu numai atat’a, ca s’a otaritu ca are sa se faca in viitoriu. E bine déca se afla Ungari’a in pusetiunea acea plăcută, incâtu se póta astepta cu indulgintia resolvirea cestiuniloru de cea mai mare impor­­tantia pentru dens’a, câtu de lungu tempu. Inse noue ni se pare ca togm’a nu e in asta pusetiune. Si regimulu insusi o marturisesce ca nu e, din contra ca are necesitate intetizare de o regulare precisa si multiamitare; pre sine inse se escala cu aceea, ca intre giursturile de fatia mai multu nu se putea esupera si ca o insistare cerbicasa pre lângă pretensiuni mai mari aru fi pututu periclita ins’asi esistinti’a sistemului de statu. Noi tóte acestea bucurosui le cre­­demu; numai un’a amu fi asteptatu dela conducătorii politici si diplomați. Ca ei ca atari se fia prevediutu tóte acestea de mai nainte si sa se fi si acomodatu dupa ele in privinti’a ero­­gateloru, ca nu cum­va se vina tem­­pulu, cu folosele si câștigurile acestea așteptate inse neintrate, sa se încarce fér’ pre spatele bietului poporu. Revista politica. Diurnalele din Budapest’a au luatu in nume de zeu foculu celu concen­­tricu alu delegatiloru austriaci, indrep­­tatu in comissiuni asupr’a cancelariului Austro-Ungariei. Ele așteptau mai multa loialitate din partea nemtiloru si mai multa încredere in cuvintele comitelui Andrassy, cu cari le espuse situatiunea europena in cestiunea ori­entala, situatiune creata in conferin­­tiele dela Berlinu. „P. L1.“ luându parte la indignatiunea patriotica dice: „ori­cum amu cugetă cine­va despre politic’a oficiului de esterne, trei fapte nu se potu nega: anteiu, ca ea garanteza pacea, a dou’a, ca loca­­liseza mișcarea, a trei’a, ca da ansa Porției sa-si indrepteze starea interna.“ Din cele ce se vedu pana acum nici un­a din cele trei fapte „nenegabile“ nu se pre constateza si acesta din cauza ca retragerea Angliei dela actiunea comuna in Constantinopole, in inttelesulu notei statorite la Berlinu, insufla ingrijire in tóte partile si ingrijirea nici nu garanteza nici nu asigura pacea. Pu­terile si de aci inainte trebuie sa stea pre pace cu pusc’a de umeru. Pacea in tipulu acest’a e totu asta de one­­rasa, déca nu mai onerasa decâtu res­­belulu, care in urm’a urmeloru póte totu va fi neevitabila. Câtu pentru lo­­calisarea miscarei ne spune pre alta pagina insusi „P. LI.“, ca stau lucru­rile forte reu. Intr’o depesta din Bel­­g­r­a­d­u dela 24 Maiu ne spune, ca senatorulu Ranco A­l­i­m­p­i­c­i este denumitu comandante generala alu ar­matei dela Drin’a, de alta parte, ca generalulu Cernaieff, care a esitu de curendu din servitiulu rusescu, a depusu juramentulu de supusu ser­­bescu si a intratu in servitiulu m­ili­­tariu. Intr’altu locu in acel’asi diur­­nalu scrie, totu din Belgradu, unu co­respondentii „cu tóta grab’a si forte — emotionatu“ (turburata) cele ce le sciiu si noi din rendula trecutu , ca a dispusu guvernulu serbescu in privinti’a moratoriului si in privinti’a suspendarei legei de presia. Dupa îm­părtășirile aceste „emotionate“ adauge corespondentulu, ca tóte aceste in­­semna, ca ne aflamu in ajunulu unui resbelu si ca mistici d­e facto are dictatur’a tierei in mâna. Si inca aici n’amu luatu in considera­­tiune miscarea din Balcani si giuru, atitudinea creteniloru si a Greciei libere. A trei­a fapta castigata de ofi­­cialu de esterne, a îndemna pre Porta la ameliorarea situatiunei interne ia­­rasi e problematica. Tóta lumea sustiene ca purtarea Angliei va incuragia pre Porta la o noua reintentia contr’a reformeloru ce i se ceru. Déca reintenti’a *va fi ba­­sata pre ceva spriginu moralu seu materialu, este alta întrebare ; se póte iise ca Angli’a tocm’a calea acest’a o afla mai corespundietóre de a acce­leră procesulu de disolutiune a unui imperiu, care de multu este asta de hodorogita, incatu numai proptitu de puteri esterne si mai muta esistinti’a de pre o di pre alfa. Mani’a este asta dara zadarnica. Turci’a este de vina déca delegații austriaci au alte păreri despre ea si despre consecintțele po­litice legate de slăbiciunea ei. „Neue fr. Pr.“ afirma ca i s’a co­municatu dela Parisu cuprinsulu notei, carea se numesce a lui Gorol­ikoff si care i se va adresa Porției. Multu nu va trece si se va publică si nota. Atunci vomu vede ce cuprinde. Astadi ne intereseza numai atât’a , eventu­alitatea unei ocupatiuni de­si nu este exprimata este pusa in perspectiva sub masc’a mesuriloru energice, cari puterile se voru vede necessitate a le lua, déca cum­va pacificarea nu s’aru pute realisa cu vorbe blande. Dara, totu din Parisu se scrie : Perfa nu va vrea sa scie de propu­nerile pacifice ale celoru trei puteri si atunci ?........... Din Lon­donu se telegrafeza de nou (26 Maiu) ca Angli’a nici intr’unu modu nu vrea sa ia parte la pașii puteriloru in Constantinopole. O telegrama din Constantinopole dela 26 Maiu asecuta ca guvernulu turcescu va face o incercare de a a­­duce pe bulgari la ascultare prin o proclamatiune. Până va face guver­nulu încercarea acesta revolutiunea turcesca, dara „pacinica,“ ia si ea dimensiuni. Spitele (studenti de teo­logia musulmana) lucra din tóte pu­terile pentru introducerea unoru re­forme in statulu turcesca si pentru reducerea listei civile a sultanului. Unde se voru sfersi „reformele softe­­loru“ este o enigma pentru tóta lu­mea, chiaru si pentru cea diplomatica. Despre revolutiunea bulgara dice „Republ. fr.“ ca este mai estinsa decum se spune si se scrie. Trad­’a si totu tienutulu bulgarescu dela Du­năre este inarmata ; insurgenții suntu bine organisati, au oficieri buni din

Next