Telegrafulu Romanu, 1876 (Anul 24, nr. 1-103)
1876-11-28 / nr. 95
Tergriinn'nese Duminee'« in JoiV, la fie-carej doue neptemani cu adausuri Foisiorei — I remi-I meratimiea ne face in Sabiit) In enpeditura miei,|>e afara la 3. r. poate cu bani gata prin scrisori fraucate, adresate cfttraespectii.ru. rretinln prenumera-1 timei pentru Puliim este jire anii 7 îl. v. u. 1 iar pre o jumetate de mim 3 îl. 50. l’en ] Nr. 05. AȘLLU XXIV. Sabin 28 Novembre (10 Dec.) 1875. Îtrej’c«!r Jakto pstrfiile Tranfiîlv»niî«î pantifi p“'vimu'fi!« din Moimrciiin pre mn >ki « 8 n.ici. , I Dio jiîmet.ut.e denim 4- I. v. a. F'entru pm.e. sit»*** ( sireme pre unu 12 ), unu G îl. Inseratele se platesc;i pentru inter n »Wh eu 7 cr. sirulw, pentru a d/nia ora cu 5 cr, «i pentru a trei’« repetire cu 8 cr. v. h. ad. Nr. 3305. Scol. Profiramii «Se invetia inentii pentru sculele normali de confessiunea gr. or. româna in archidioces’a gr. or. româna din Transilvania. Obiecte de inventamentu. A. Pentru băieți: 1. Doctrin’a religiunei si a moralului. 2. Gramatic’a (limb’a materna) si alta obligata, (unguresca). 3. Aritmetic’a si geometria. 4. Fisie’a si istoria naturale cu privire mai alesu la agricultura si industria. 5. Geografia si istoria (universale si a patriei). C. Fundamentele economiei rurali. 7. Studiulu constitutiunei patriei. 8. Cantu. 9. Caligrafia si desemnu. 10. Gimnastic’a cu privire la esercitiele militari. B. Pentru copile. 1. Doctrin’a religiunei si a moralului. 2. Gramatic’a (limb’a materna) si una obligata, (ungurésca). 3. Aritmetic’a. 4. Fisic’a si istoria naturale cu privire mai alesu la gradinaritu si la ocupatiuni femeiesci. 5. Cantu. 6. Caligrafia si desemnu. 7. Lucruri de mana femeiesci. Datu din siedinti’a consistoriului archidiecesanu, cu senatu scolasticii, tienuta in Sibiiu, la 17. Novembre, 1876. Pentru Escelentîa Sea D-lu archiepiscopu si metropolitu: Nicolau Popea m. p. Archimandritu si vicariu archiepiscopescu. v.r TCTSKsx src^s ad Nr. 3305. Scol. Programa «se invettamentu pentru scólele populari de confesiunea gr. or. româna in archidieces’a gr. or. româna din Transilvania Obiectele de invettamentu: 1. Doctrin’a religiunei si a moralului. 2. Cetirea si scrierea. 3. Calcularea din capu si cu cifre, si cunoscerea mesuriloru din patria. 4. Gramatic’a. 5. Fisie’a si istoria naturale cu privire la modulu de viétia si la tieuutulu, de care se tiene partea cea mai mare a parintiloru copiiloru. 6. Geografia si istoria patriei. 7. Exercitii practice in economia rurale si mai alesu in gradinaritu. 8. Scurta cunoscere a drepturiloru si detormtieloru civili. 9. Cantu. 10. Esercitii corporali cu privire la esercitiulu militariu. Pentru Escelenti’a Sea d-lu Archiepiscopu si Metropolitu. 9(ial.Uk Popcomp. Of. f archimandritu si vicariu arr'S . § chiepiscopescu. pf- —t--------- Budapest’a 6 Deceb. 1876. " Vulpea cea cu trei peri in crescetu carea inainte de 6 ani a documentatu cumca mai bine cunosce posetiunea si situatiunea Franciei decâtu insusi guvernulu francezu, asta se vede ca se ocupa seriosu cu studiarea referintieloru ti erei nostre, si utermque binistoru cunosce nu vreu se dicu slăbiciunile, dar’ chiaru si natur’a unguriloru. De cându este la ordinea dilei cestiunea orientala, tienul’a Germaniei insufla cea mai mare ingrijire — nu dicu guvernului pentru ca pe acest’a inca nime nu’lu scie ce voiesce — ci mai cu sema diurnalisticei magiare, pentru ca Bismark, care favorita de noroculu armelorutiene in mâni astazi sortea Europei — continuu tacea. Asta se vede inse ca întreprinderea filoturcului e ig’ezii, care prin lordulu Salisbury pe la tóte ușile a bătutu pentru de a-si casciga aliați contr’a Itussiei, si nicairi n’a aflatu ce a cercatu, a deschisu gur’a acestui barbatu mututului Vineri la banchetulu parlamengermanii intre pahare s’a decliaratu si elu in cestiunea orientala a la lordulu Beaconsfield, si declilaratiunea lui a produsu mare bucurie in Israilu, va sedica in diurnalistic’a austro-ungara, care cu putine esceptiuni este manuita de fiii lui Israilu. Acum’a nici o frica nu mai au omenii nostri de rusi, pentru ca Bismark a disu, ca Germani’a se va nesui ca sa se sustiena pacea, ier’ incâtu acest’a aru fi cu neputintia, sa se focaliseze resbelulu intre poterile beligeranți, va sedica intre Russi’a si Turci’a, si in acțiune ea numai atunci aru pasi, cându s’aru periclita intregitatea bunului seu vecinu Austro-Ungari ’a , a carui sórte ’i face la inima. Lui nu-i insufla ingrijiri discordi’a ce domnesce astadi intre Austri’a si Ungari’a, pentru ca elu este convinsu, cum ca in momentulu supremu de cumva Domnitoriulu Franciscu Iosilu imbracatu in uniforma de generalu alu honvediloru s’aru pune in fruntea magiariloru, acesti’a aru pune tóte la o parte si s-aru vina cu entusiasmu. Din acesta frase se vede cum ca Bismark pré bine cunosce vanitatea magiariloru, si acésta frase a si avutu efectulu doritu, pentru ca diurnalistic’a magiara unisono salta de bucuria, si nu se uita la partea esentiala a dechlaratiunei, carea involve mai mare periculu pentru filoturcii noștri decâtu tacerea observata de Bismark pana aci. Ce va se dica „localisarea“ resbelului intre ruși si turci ? Va se dica : Anglia se-si caute de treba acasa si se nu umble după potcave de cai morți pe la Constantinopole, caci pe turcu nu-’nu mai póte sustiene in viétia nici cu „modus“ulu seu dictatu de egoismu negutiatorescu. Va se dica elu e inttelesu cu Russi’a, ca se ispravéscu cu turculu odata, si se coréga map ’a orientului după plăcu. Va se dica, ca aerulu Europei sa se curăție de miasmele cadavrului turcescu, — pentru ca fia fanatismulu mahomedanu câtu de poternicu, aceea totu nu o mai crede adi nimenea, ca aru fi in stare sa repórte învingere contr’a colosului dela nordu plus popórele resculate din Turcia européna de astazi. Russulu s’a declaratu solem ca nu voiesce din resbelulu cu turcii nici o estindere teritoriala. Acést’a i-o si póte crede Europ’a, i — inse de aci nu urmeza ca învingerea lui nu póte deveni periculosa pentru Ungari’a. Deocamdată e de ajunsu pentru elu atât’a: ca sa radice pe ruinele Turciei europene câte-va statu rele, fia chiaru independinti la vedere, acelea inse in fapta totu-deun’a vom sta la dispusetiunea lui, politic’a lui nu este de acii pe mine, elu scie si póte ascepta, si in fine „kommt Zeit, kommt Rath“, — ce este inevitabilu este inevitabilu.............. Germani’a ? scurtu la vedere trebue sa fia acela se lasa a fi sedusu cu politicu, care momeli ce suntu diametralu opuse programului naturalu alu acestui statu naționalu. Fi’as’a cu „uniform’a de lonvecin“ inca póte sa-si aiba insemnatatea sea ; cine scie ? in ce direcțiune se va misca acțiunea Germaniei atunci, cându Domnitoriulu Austro-Ungariei se va imbraca in uniforma „de generalu de honvedi“ ? óre nu va fi aplecata Germani’a a-i dice : cumca-i sta pre bine cu acea uniforma ungurésca, aru fi pecatu sa o lapede pentru cea vechia nemtiésca, care i-ai’u prinde bine ei de unu pete cu pensea............ Pe la noi atmosfer’a e plina de crise ministeriali. Adi ca de ministeriulu austriacu, mâne celu magiam, poimâne ambele, si eara si nici unulu. Miniștrii din Vien’a totu pe rendu se arata pe la noi, pentru ca Domnitoriulu inca este aici. — Se tienu consilii peste consilii ministeriali comune sub presiedinti’a Domnitoriului, comune fara Domnitoriulu, separate etc. Publiculu ascepta cu nerăbdare resultatulu, si acel’a nu mai vine. Situatiunea e neschimbata, si cris’a permanenta. Atât’a se scie, ca Domnitoriulu a luatu tréb’a in mânile sele, aru dori sa pota complana divergintiele dintre ambele guverne respective state ale monarchiei comune, dar’ inca nu i-a succesu nici chiarului acest’a. Miniștrii nostri cu cei austriaci si viceversa, numai oficiosu la demandarea Préinalta stau de voi’ba. Miniștrii cislauani s’au declaratu: cum ca ei nu suntu in stare a esecuta stipulatiunile din Maiu ; — ai nostri au respunsu ca ei acea basa nu o potu parasi, prin urmare cu unu guvernu care nu sta pe acea basa ei nu vom pacta, si nu se convoiescu nici la prelungirea terminului de a presenta camereleru stipulatiunile staverite intre ambele guverne. Deci intre aceste dóue guverne orice încercare de invoiela este impossibila. In acéste’a situatiune ambele guverne si-au depusu sortea in mânile Maiestatiei Sele. Ce va face Domnitoriulu intre aceste impregiurari critice ? in momentulu acest’a nime nu o scie,* — un’a este necontesta veru, ca pe aici toti suntu ingrijiti, chiaru si acei’a cari dealtmintrea intru nimicu nu suntu multiumiti cu guvernulu. Fric’a nu este numai decaderea guvernului, caci acestu „Christkindli“ li-aru place multor’a ca se lu pota duce acasa pe craciunu, dar’’ se temu ei de alta, se temu ca nesuccediendu crearea unui „modus vivendi“ cu banc’a din Vien’a, si urmandu ruptur’a preste totusi in privinti’a celoruhilte cestiuni, in lips’a totala de creditu, de care ne bucuramu deja in pietrele Europei, incatu nu potemu nici vinde nici elocu nimicii, până un’a alfa va fi statulu necessitatu se faca pe bandii criu 1u, si apoi va se urmeze o catastrofa de care au se tremure in prim’a linia toti acei’a cari si-au evocatu banii in hârtii de statu, si de acesti’a suntu multi, pentru ca o mare numerulu hartie soru nóstre de statu. Nici garanti’a de statu nu este totu-deun’a cea mai sigura ipoteca, ■— comod’a si estin’a economia de „fórfeci“ se resbua câte-odata mai cumplitu decâtu ori care alt’a............... Cestiunea bancei natiunuili a adusu Ungari’a si in specie pe națiunea magiara, după insa’si recunoscerea foiloru magiare, intr’o positia atâtu de critica, cum nu s’a mai aflatu dela catastrofa de Mohács incóce. Starea financiara a Ungariei a ajunsu multiumita economisarei si ocârmuirei de până acum’a, la sapa de lemnu. Creditulu, ce altcum nu e mijlocu radicalu, ci numai un’a dintre cele mai nepotrivite paliative spre momentan’a acoperire a lipsei, — a trecutu tóte marginile, intre cari s’aru mai puté valora. Cu tóte acestea lipsele statului crescu nu scadu Si astufeliu e de cea mai mare importantia, putemu dice, conditie de esistimtia întrebarea : de unde sa se mai astupe — după ce darile si impositele au trecutu mai preste gradulu suportabilitatiei —■ multele si adencile găuri ale masinei de statu, cari neastupandu-se la tempulu loru amenintta mereu nu numai starea pe locu, ci cutropirea de totu a masinei. Diferiții ocârmuitori de până acum’a ai vistieriei nóstre publice, siau cascigatu pre rendu meritulu de ai administra de adi pre mâne, până cându li se incurcara unui’a după altulu intru atât’a itele, incâtu ne mai sclindu in catrau, a trebuitu se faca locu altui’a, carele de nou se indeplinescu acela’si esperimentu. Actualulu financiariu de statu se parea a fi nimeritu cuiulu in capu, când ua nascocitu cestiunea reformei dariloru de consumu, a tarifeloru vamali si a bancei. De aci avè sa ne vina mântuirea nóstra economica si financiaria. Si nu mai puté incapea indoiela, ca in scurtu timpu financiele nóstre se voru pute mesura cu ale oricarui altu statu dihn Europ’a. Speranti’a inse inceta. Si cu câtu a fostu mai dulce speranti’a nóstra intru vindecarea grabnica si sigura a miseriei nóstre economice si financiarii prin reformele inventate; cu atâtu ei mai amara esperiati’a ca avantagiele sperate fara numai închipuite si ca adi ne aflamu intr’o miseria de sigura mai potentiata! Resultatele petractoriloru intre ministeriele ambeloru parti ale monarchiei, din Maiu a. c. nu ne adusera si nici nu ne promitu nici unu folosu. Preste totu pertractările acestea para a nu fi dusu dela inceputu la unu in tielesu definitivu, nici chiaru intre ambele deputatiuni. Si starea de adi a cestiunei bancei ne demustra ca *) Vedi tel. serviciului nostru specialu, R.