Telegrafulu Romanu, 1876 (Anul 24, nr. 1-103)
1876-01-08 / nr. 3
12 greutatea persóneloru ce se aflau in acelu coridoru si cari fura precipitati unii preste altii gramada împreuna cu materialulu la etagiulu de josu, care naturalmente se derema si densulu împreuna cu scara, si tóte aceste ruine se grămădiră preste persónele cari se aflau in vestibulu. In restulu satului nu se scia nimicu despre acesta catastrofa, cându de odata clopotulu scólei incepu sa sune tocsinulu cu o precipitare lugubra, care atrase pre toti locuitorii la loculu catastrofei. Doi băieți fuseseră destulu de fericiți, de a se pute agatia in mijloculu desastrului generalu, de frânghi’a clopotului, si a ajunge unulu la etagiulu intâiu si celalaltu la alu doilea iara de aci se urcara in verfulu clopotnitiei; odata ajunși aci la sigurantia trasera clopotele din tóte puterile loru. Locuitorii ce alergaseră in ajutoriulu victimeloru aveu dinainte spectacolulu celu mai lamentabilu. In acele sfaramaturi zaceu unii preste alti morti, răniți precum si cei scapati sdraveni, acesti’a se îngroziră asta de multu ca remasera ca paralisati, si in imposibilitate de a pute e si ei singuri din trist’a positiune. Loculu semana cu unu micu sj câmpu de bataia si lumin’a palida a laterneloru cu cari se cauta a se recunosce figurile descompuse ale victimeloru, facea si mai lugubru doliulu acestei nopți ucidietóre. După informatiunile oficiale, 72 persóne au remasu morte pre locu iaru răniți de 36—40. Nu e casa din acestu satu precum si din celu invecinatu Wogenstetten, care sa n’aiba câte o victima a acestei nenorociri. Primele incercari de scapare din nenorocire n’au reusitu, se sperase ca lemnari’a ce apasa pre victime va pute fi ridicata prin diferite instrumente si a scapa astufeliu personele ce se aflau sub dens’a; dara acesta încercare a costatu viéti’a a mai multe victime cari respirau inca si a trebuitu mai in urma a se recurge la o lunga si dificile evacuare cu scări. " Informatiuni ulteriore, făcu cunoscuta ca acesta catastrofa a provenitu din defectele de constructiune ale scarei. Ea a facutu ca sa se pierda mai tota junimea din satulu Hellicorn.“ Eruptiune de vulcanu.— „Southern Gross“, dinariu ce se publica la Auckland (Noua-Zelanda), anuncia o eruptiune a vulcanului Tongariro. Craterulu versa cu unu sgomotu inspaimentatoriu lava si drobi de piatra ce se rostogolesce până la o distantta de 8 mile. Isvorele si geiserele sunt o asemenea in deplina activitate. Din orasiulu Taupo se aude unu sgomotu surdu ce se póte compară cu acela a pieseloru de artileria. Geiserele, in numera mai multu de 50, arunca la intervale apropiate coline de apa clocotită si scotu nori imensi de vaporu. Spectacolulu e din cele mai imposante. *** Esploatatiunea mineloru in Anglia. — Se scie ca esploatatiunea mineloru este un a din principalele bogatii a Angliei. D. Robert Hunt, padutoriulu archiveloru publicatu raportulu seu mineloru, a anualu. Inelu figureza cărbunii de pamentu pentru cifr a enorma de 115 milióne de tone, representându -o valore de 1,000,150,000 fl. Productiunea mineralului de feru s’a radicatu la 14, 800,000 tone, adeca o valore de 36, 000,775 fl. Vinu apoi mineralele de arama, plumbu, cositorim Aurulu lipsesce cu totulu. E de observatu ca consumatiunea carbuniloru, cu tóta scumpirea acestui pretiosu combustibilu, a crescutu in orasiele mari din Anglia, cum si pentru esportatiune. Oricare aru fi bogati’a acestoru mine in Marea Britania, multi se intreba, déca nu se voru află secate intr’o epoca apropiata, mai cu sema in fati’a unei esploatari ce tinde a cresce pe fiacare di, cum arata statisticele. ^ Lemne necombustibile. — In vederea impultenarei si a scumpirei lemneloru’ industriașii si omenii de solintia se ocupa de ani îndelungați ca sa afle mijloce de conservatiune. Dlu Baucheria inventa injectarea lemneloru cu sulfata de cupru. Acum lumea industriala din America este preocupata asupra unei metoda inventata de Dr. Jones pentru pastrarea lemneloru de constructiune, facendu-le totudeodata necombustibile. D. Jones intrebuintiéza, pentru preparatiunea lemneloru, o solutiune de lungstatu de soda, injectată calda; cheltuiala este de 30 bani pentru unu picioru cubicu de lemnu. Pentru a face esperintia câtu se póte de demonstrativa, d. Jones a construitu la Chicago dóue case un’a cu lemne preparate de densulu, alfa cu parte din lemne preparate. După tóte cercările, n’a fostu posibilu ca sa se puie focu casei construita cu lemne preparate, pre cându ceealalta casa a luatu focu iudata si a arsu pre deplinu, remânendu ne arse numai lemnele preparate. Metod’a Jones se póte aplica la lemnele destinate pentru pavagie, traverse de drumuri de feru, si chiaru la lemnele destinate a fi puse in apa. Guvernulu americanu, convinsu despre avantagiele ce presinta metoda de conservatiune Jones, a intratu in tratare cu nascocitoriulu pentru preparatunea lemneloru destinate la constructiunile publice. (Rev. sciint.) Detinu in „Revue des eaux et forets“ urmatórele informatiuni sciintifice forte interesante: „Academia de sciintie din Vien’a se ocupa de o cestiune care intereseza tóta Europ’a; scăderea apeloru de isvare, a riuriloru si a cursuriloru de apa. O circulara insosita de unu raportu destulu de instructivu a fostu adresata societatiloru de solvntie din celelalte tieri pentru a le invita sa intreprindia observatiuni cari cu tempulu, sa pota da documente utile. — Academi’atrage atentiunea asupr’a acestui faptu : ca de unu are care numera de ani se observa o împuținare de apa in Dunăre si alte riuri mari, mai cu sema de cându practic’a moderna intrece cu taierea paduriloru. Inginerii austriaci ai uniunii architectiloru s’au ocupatu asemenea de acesta cestiune, au numitu o comissiune idrotecnica a reuni fapte si a prepara unu raportu. Dunarea, Elba si Rinulu au fostu fiacare date la câte 2 membri pre cându alti 2 trebuiescu sa se ocupe de meteorologi’a relativa la acela’si subiectu si de influintiela ghetiuriloru si a torenteloru alpestre ce eserciteza asupr’a resultatului generalu. — Comisiunea considera cestiunea ca urgenta si recomenda adoptarea imediata a mesuriloru necesare a remedia reulu. Ea a declaratu unanima ca prim’a causa a scaderei prea vatematóre a apeloru, se datoreza devastarei paduriloru. Guvernulu austro-ungaru face a se procede acum la o ancheta asupr’a reformeloru de introdusu in regimulu paduriloru, pentru a preveni devastarea si stirpirea loru. Ministerulu agriculturei a adresatu in acestu scopu proprietariloru mari, societatiloru de agricultura si celeru de silvicultura, o circulara prin care se atrage atentiunea asupr’a legislatiunei care domina proprietatea impadurita din imperiulu austro-ungaru, si asupr’a legiloru analoge in vigore in partile învecinate. Ministeriulu recomenda in specialu studiulu legiloru francese pentru reimpadurirea si gasonarea muntiloru. Toti agenții silvici suntu invitati a lua o parte activa la acesta ancheta. Ce deosebire intre noi si celelalte tieri! La noi totulu este lasatu in voi’a intemplarei, natur’a se lupta singura contr’a neprevederei nóstre, distrugerea a ceea ce altii cauta a conservă si inmulti; — dorimu pre tempulu actiunei, si lasamu că sa dispara dinainte de elementele ce ne potu servi pentru ameliorarea si imbunatatirea tierei. Pădurile nóstre dispăru cu pasi repedi si cu ele ap’a începe a deveni rara pre tempulu verei si amenintiatóre primaver’a si tómn’a, secet’a si inundatiunile suntu unu corolariu alu disparerei paduriloru ce inchieieza lumea intrega. Chiaru in statele unite din Americ’a s’a luatu mesuri prin unu comitetu care atrage atentiunea guvernului asupr’a disparitiunei paduriloru punendu insemnatatea loru in urmatórele trei cestiuni: 1. întinderea si distributiunea paduriloru pre teritoriulu stateloru unite, importanti’a consumatiunei, si a despaduririloru, mijlocele de a preveni lips’a loru in viitoriu. 2. Influinti’a paduriloru asupr’a climei, temperaturei, ploei si a altoru conditiuni atmosferice, de cari depinde succesulu agriculturei. 3. O espunere de metode intrebuintiate in Europ’a pentru ingrijirea paduriloru si unu statutu alu Bceleloru silvice stabilite in tieri străine. (Revist’a Sciintifica). Nr. 1555/Plen. Concursă de premiu. Intru esecutarea condusului sinodului archidiecesanu din anulu cur. Nr. prot. 95 prin acést’a se esci’ie concursu cu premiu pentru cea mai buna biografia a fericitului archiepiscopu si metropolitu Andreiu Baronu de Siagun’a, pre lângă urmatórele conditiuni: 1. Biografia sa cuprindă tóta viéti’a marelui barbatu dela nascere până la morte, ba chiaru si datele mai momentuase genealogice ale familiei lui; iar’ activitatea lui se fia privita din tóte punctele de vedere, si datele mai momentoóse se fia întărite si prin documinte; 2. Terminalu pentru asternerea operateloru este dia’a de 31 Decembre 1876 cal. vechiu; 3. Operatele suntu a sa pune sub cuverta sigilata cu sigilu strainu de alu autorului, a se scrie de mâna străină, si a se prevede pre partea din afara cu unu motto, scrisu totu de mâna străină. 4. Asemenea suntu a se sigilă totu cu acelu sigilu strainu si concursele, pre cami suntu a se scrie cuvintele : „Concursu la premiulu pentru biografia metropolitului Andrenii“, scrise totu cu mana străină; iar’ in launtru este a se reproduce motto de pre cuvert’a operatului, si a se subscrie concurintele cu man’a propria ; 5. Premiulu pentru cea mai buna biografia este de 500 fl. v. a. cari se selvescu celui premiatu dela cas’a epitropiei archidiecesane celu multu in terminu de 30 zile după incunosciintiarea lui din partea consistoriului archidiecesanu . 6. Biografia premiata este proprietatea archidiecesei, iar’ autorelui, care le este datoriu a se ingriji pentru inWeg’a corectur’a tipariturei, se dau după fiacare editiune 50% ale venitului curatu din editiunea premersa. 7. Operatele nepremiate se voru restitui concurentiloru, pastrandu-se in deplina discretiune numele densiloru. Din ssedinti’a plenara a consistoriului archidiecesanu tienuta la Sibiiu, in 12 Decembre 1875. Mironu Romanul m/p. archiepiscopu. Nicolau Fratesiu m/p. (2—3) secret, consist. Redactorii respundietoriu Nicolau i C ristea» Concursu. Neputendu-se conferi unula din stipendiere de 100 fl. din fundatiunea mogasana, menitu pentru ascultători la vre-o academia din patria, nici unui concurinte , pentru acea se publica prin acest’a de nou concursu până la 15 ianuariu v. 1876. Competitorii suntu provocați a fi substenie la consistoriulu archidiecesanu până la terminulu amintitu cererile sale instruite cu atestatu de botezu, ca suntu de religiunea gr. or., cu testimoniulu scolasticu despre sporiulu facutu in studii in semestruiu espiratu, apoi cu adeverintia despre cercetarea prelegeriloru in anulu acest’a precum si cu atestatu de paupertate. Sabiiu, din siedinica plenaria a consistoriului archidiecesanu tienuta la 12 Decembre 1875. Mironu Romanul m. p. archiepiscopu si Metropolitu. Nicolau Fratesiu m. p. (3—3) secretariu consistorialii ad. Nr. 92—1875. Concursu. Devenindu vacanta parochi’a gr. or. din Roscani p presbiteratulu Dobrei, se escrie prin acést’a concursu cu terminulu până in 25 ianuariu 1876 st. v. Emolumentele suntu: Cuai’tiru naturalu cu gradina de 750 sting. Q porțiune canonica 15 jug. 1022 steng. [Jaratoriu, 6 jug. 665 stâng. □ senatiu, si pentru stola dela inmormênturi si cununii 300 fl. v. a in bani. Tóte aceste emolumente compuitate la olalta dau unu venitu aprópe la 500 fl. v. a. Doritorii de a ocupă acésta parochia au a-si așterne concursele loru instruite in sensulu statut, org. la subscrisulu până in terminulu susu amintitu. Deva 13 Decembre 1875. Pentru comitetulu parochialu. Ioanu Papiu, proto presbit. Devel (3—3) adm. Dobrei. Depuneri de capitale spre fruptificare: se primescu la institutulu subsemnatu a) pre lângă anunciarea radicarei in sensulu statuteloru cu 60,, interese. b) sub conditiune, de a se anuncia institutului radicarea depunerei la trei luni înainte cu <»'/2 °/oc) sub conditiune, de a se anundă institutului radicarea depunerei la sase luni înainte cu î³ interese. Cu privire la conditiunile b) si c) depunentuluarea se declară in diu’a depunerei, alta cum inlocarea se va privi că urmata sub conditiunea a). Interesele incepu cu diu’a, care urmeza după diu’a depunerei, si inceta cu diu’a premergatoria dilei, in care se rădică depunerea cu acelu adausu inse, ca numai dela acele capitale se dau interese, cari stau depuse la institutu celu putieru 15 dile. La dorinti’a deponentului se potu stabili in ciuda depunerei capitalului si conditiuni speciali de esolvire, cari se insemna apoi in libelu si in cartea deponeriloru institutului. In atare casa restituirea depunerei urmeza după aceste modalitati speciali. Depunerile trimise prin posta, pre lângă comunicarea adresei deponentelui, se resolva totu-deun’a in diu’a primirei. Asemenea se potu efectui prin posta anunciuri si radicari de capitale. Sabiiu 21 Decembre 1875. „Albin’a 44 Institutu de creditu si de eco 3—4 nomii in Sabiiu. Editur’a si tipariulu tipografiei archidiecesane.