Telegrafulu Romanu, 1876 (Anul 24, nr. 1-103)
1876-01-11 / nr. 4
cadiutu din caus’a rigoriloru temperaturei. Insurgenții incepu a se cobori din munti, au fostu vediuti in câmpii aprópe de fruntariele Dalmatiei. Varietati. *** Escel. Sea L. d. M. C. caval. Graef Libley a sositu eri aici insocitu de noulu comandante alu Konvediloru, colonelu Bela Ghyczy. *** Comissiiunea cercuala de catastru a avutu siedintia alaltaeri, sub presidulu dlui oratoru Bedeus, alesu de adunarea scaunale, si a alesu vicepresiedinte si membru delegatu alu comissiunei catastrale pre dlu consiliariu de financie in pens. Jos. Schuster si de suplentu acestui’a pre dlu Alesandru Lehu din Cacov’a, de secretariu pre dlu Eugenu Brote, de suplentu pre Fr. Székely din Ogn’a, de pretluitoriu pre dlu Mathias Hubner, notariu in Turnisioru si de suplentu alu acestui’a pre dlu Ioanu Macelariu notariu in Racovitia. *** Subventiunea dda statu pentru preotimea nostra, audimu din fonte credibile, ca are sa se imparta catu mai curendu. *** Pop’a Balintu. „Nemere“ spune, ca la ocasiunea parcelarei paduriloru, intr’o adunare ce avu locu la Offenbanya aru fi amenintiatu pre unguri: „Bagati de séma, ca acusi iéra veti cauta sa fugiti“ si adauge ca Balintu a fostu la 1848/9 in partile acele prefectu. Un’a nu ne spune „Nemere“ si adeca, ce a fostu caus’a espectoratiunei acestei’a ? de cumva este adeverata. Sau ca „Nemere“ nu scie caus’a, sau ca i e rusine a o spune.* Semne rele. Lui „Kelet népe“ i se telegrafeza din Essegu ca drumurile de feru suntu provocate a fi gat’a de a transporta oricandu 80,000 feciori. In Dahnati’a suntu in templu de fatia urmatórele trupe: in Castelnuovo regim. de inf. nr. 27 „regele Belgianiloru“ (stiriani); in Zara reg. de inf. nr. 32 (ungureni); in Ragus’a reg. de inf. nr. 68 „conte Iellaceci“ (ungureni); in Cattaro reg. de inf. nr. 72 „bat. Ramming“ (ungureni); in Budu’a bat. de venat. nr. 11 (din Austria inf.); in Ragus’a bat. de ven. 21 (vienesi). Preste totulu batal, trupe pedestre. Se dice, ca acestu numeru de trupe nu ajunge pentru servitiulu celu greu si ostenitoriu si asta este de lipsa sa mai merga si alte trupe intr’ajutoriu. Alföld primi scirea din Neoplanta, ca adunarea generale de sub presidiulu primăriului cetatiei Stoianovici a decisu a consideră si folosi de oficiali limbile: magiara, serba si nemtiasca. jh** In privinti’a voluntariloru pre unu anu, are „Tagesbote aus Mähren“ scrii din Vien’a ca au sa urmeze reforme însemnate. Este vorb’a ca ca ocasiunea reinnoirei pactului dualisticui are sa se presenteze o instrucțiune noua, conformu carei conditiunile primirei in institutulu voluntariloru au sa se îngreuneze. Voluntarii voru fi, după instrucțiunea cea noua, soldați in tóta form’a si nu se voru mai bucura de favoruri privitóre la chiamarea loru civile. Mai departe, acei ce au depusu esamenulu de oficieri voru fi îndatorați la o presentia de servitiu de trei ani, va sndica, voru fi constrinsi a servi si cei doi ani următori in continuu si asta din servitiulu de unu anu se face unu servitiu de trei ani. Mai departe se va introduce legea pentru înarmarea gloteloru, asta după cum exista in principiu, inse ca legea sa se pota practica ca in Tirolu. ^ Adunarea plenaria a comitetului din comitatulu Solnocului inter, e convocata de dlu comite bar. Dionisiu Banffi pre 14/26 Ianuariu. Gratulatiune. In diu’a de anulu nou, deja de diminetia, se presenta in mai multe case românesci unu individu, carele după spus’a lui era aprindiatoriu de lampe si inghiatoriu de nópte in un’a si aceeași persona. Cine nu va primi o gratulatiune dela unu duplu folositoriu alu omenimei si cine va sta in chipsuri sai dea ceva sau sa nui dea mai alesu deca vine si cu o gratulatiune? Mai târziu iise, după ce ómenii veniseră dela biserica, eata ca si aprindi etoriulu de lampe si inghiatoriulu de nópte, fiacare in alta persona, se presentéza cu gratulatiuni in tóta form’a. Care a fostu data adeveratii gratulanti. Cei din urma diceu ca ei, sora celu dintâiu se vedea a fi fostu unu incepatoriu modestu alu „cavaleriei de industria.“ *** 800 de porci. In canalulu Dunarei de la Tolna a inghiatiatu unu remorcheru, pre care se afla 800 de porci vii. Porcii suntu asecurati cu 50000 fi. Déca nu se voru mai pute scote la uscatu pana la primavéra trebuie sa para. „Hon“ spune ca capitanulu vaporului a sfatuitu pre proprietariu sa chieme traficanti de carne afumata de prin pregiuru si sa taie porcii si asta sa scape carnea si unsarea. Proprietariulu inse n’a voitu sa asculte sfatulu. Lupii au furatu in noptile trecute de la parochulu din Gur’a fiului din curte cinci oi. *** Sinucidere. Astadi intre 11 si 12 ore din’a s’a impuscatu unu individu apartienatoriu la clasea cetatiena. Caus’a inca e necunoscuta. *** Intemplare adeverata. Cu ocasiunea processiunei de marti toti omenii in trecere si intempinare ’si luau caciulele séu palariele, numai vr’o catorv’a individi le inghiatiase pipele in gura si caciulele pre capu. *** Revolta de tierani. Din Nitzkydorfu (Banatu) se scrie la „Tem. Zig.“ ca tieranii de acolo s’au revoltatu din caus’a unoru neintielegeri cu notariulu comunalu. Tieranii pretindu ca notariulu a comisu iregularități in socotelele comunali. Din caus’a revoltei a mersu din Timisiór’a o compania de militia cu trei oficieri si cu unu cornistu. Femeile medici din Rusi’a in 1875. — In anulu 1875 numerulu femeiloru studenți in Rusi’a s’a radicatu la 171, din cari 102 suntu din nobletia, 17 din comercialu mare, 14 din comercialu de debitu, 12 din familii de cleru si 24 din diferite ramuri de cetatieni. Din acesta cifra 23 suntu evreice, 12 armene, 3 luterane ; tóte celelalte suntu de biseric’a ortodocsa, 23 suntu măritate; 53 au primitu diplomele de profesoru cu felicitatiuni forte vii din partea directorului facultatiei. *** Cărțile aparute in 1875 in Angli’a. — Tabloulu cartiloru publicate in anulu trecutu in Angli’a da unu totalu de 5200 publicatiuni, din cari 3577 carti noue, 1330 editiuni noue, si 311 importatiuni din Americ’a. Teologi’a numera 550 opere; fictiunea, 664 ; art’a si soiinti’a 445 ; calatoriele, istori’a, biografia 490. *** Cartele de visita. — Cartele de visita suntu espresiunea si resultatulu vietiei nóstre active, ocupate, plina de framentari. Ele tienu loculu demarsiei personale pentru care aru lipsi tempulu si suntu cu unu suveniru departatu ce se esprima in graba, cum póte, dara care in fine pretiuesce multu mai multu decatu nimicu. Care din noi n’a incercatu o adeverata bucuria, oricâtu de rapide, primindu unu nume aprópe uitatu, dara care protesteza contr’a uitarei ?l Inse intrebuintiarea loru n’a lipsitu de a fi objectu de critice vii din partea umoristiloru. „Ce insemneza, dicu ei, acésta bucățică de cartonu, aceeași pentru toti, banala si ne representandu nimicu afectuosu ? Ce va sedica acestu schimbu economicu de politezie ?“ Economie ? dara tocmai pentru acést’a ele se intrebuintieza. Pre câtu tempu spiritulu omenirei va fi economi’a, succesulu loru va fi asiguratu. Unulu din cei mai însemnați generali ce a avutu Rusi’a in resbelele ei purtate dela 1788—1813 cându contr’a Poloniei, cându contr’a Persiei, cându contr’a Franciei, a fostu cornitele Benningsen nascutu la 1745 in Hanovr’a. Incarcatu de onoruri sub Ecaterin’a si disgratiatu de Pavelu I, intra in conspiratiune contr’a acestui imperatu si lua partea cea mai activa in asasinarea lui. Reabilitatu apoi la curtea lui Alesandru I, ale carui favori isbuti sa le obtie, se distinse in resbelulu contr’a Franciei, avendu comand’a superióra in fati’a lui Napoleonu I. Batutu la Eylau, in 1806, invinsu la Friedlandu in 1807, vingatoru la Voronov’a in 1812, si unulu din eroii celebrei bătălii de la Lipsc’a in 1813, generalulu Benningsen a incetatu din viétia la 1826. Conformu unei dispositiuni a testamentului ce a lasatu, memoriele sele nu puteau fi publicate decâtu după trecere de 50 ani dela mortea sea, adeca in anulu 1876. Asta data, in anulu acest’a ,aceste memorii, cari se afla in posessiunea descendentiloru familiei Benningsen, locuitori in Hanovra, se voru da publicitatiei si negresitu ca revelatiunile istorico-politice ce se voru face prin acesta publicare voru fi de mare insemnatate. *** Medicina hermetica. — Unu archeologu, Dr. Ebers, a descoperitu de curendu un a din cartile de medicina hermetica. Până astadi tóte silintiele puse pentru a se descoperi originea celebreloru scrieri hermetice cadiusera, si se presupunea ca marele Hermes era unu personagiu mitologicu inventatu de alchimiștii vechi spre a acredita sciinti’a loru prin autoritatea anticitatiei. Manuscriptulu de curendu descoperitu, cându se va descifră complectu, va pute arunca orecare lumina asupr’a acestui punctu indoiosu. Dara chiaru cându nu s’aru atinge acestu resultatu, chiaru faptulu ca unu fragmentu din sciinti’a acum perduta a egipteniloru s’a gasitu este de o mare importantia sciintifica. Manuscriptulu a fostu descoperitu in mijloculu resturiloru unei mumii acum câtiva ani de unu arabu, si la mórtea sea a fostu oferitu Drului Ebers ce l’a cumperatu cu unu pretiu insemnatu. Elu consista dintr’o singura fóie de papirus lunga aprópe de 60 picióre si a carei caractere suntu negre si roșie. Judecandu-se după caractere, dat’a acestui manuscriptu póte fi pusa aprópe 1,500 ani înainte de Iisusu Christosu, ceea ce ’i da o anticitate de 3300 ani, si deca a fostu scrieu in prim’a parte a secuiului, a fostu contemporanu cu perioda in care Moise stătu la curtea faraoniloru. Numai o parte din documentu a fostu descifrată de Ebers, cuprindiendu-se capulu diferiteloru capitole, precum : „cartea secreta a mediciloru“, „soiinti’a batailoru inimei“, „cunoscinti’a inimei după invetiatur’a preotului fisicu Nebsewit“, medicina spre a alina acumulatiunea urinei si a abdomenului. “ Cu dreptu cuventu trebuie sa credemu ca egiptenii castigasera unu mare gradu de desvoltare sciintifica intr’o perioda forte primitiva a istoriei loru. Cum observa Boeru-Laare, faptulu ca Moise soia sa reducă aurulu in pulbere astfel iu incatu sa lu faca capabila a fi amestecatu cu apa arata ca capetase o cunoscintta de chimia ce nu pote fi capetata decâtu de magistrii artei. In realitate Egiptulu pare a fi fostu loculu de nascere a chimiei ,caci după Plutarcu (Isis et Osiris), in limba giulu sacru a preotiloru tier’a era numita Chimi’a, ceea ce insemneza, după Bochart, cunoscintta ascunsa sau secreta. Actualmente inca e numita de Copți tier’a de Kemir Lindas a pretinsii ca cunoscinti’a acestei arte a fostu introdusa in Europ’a de Argonauti ce navigasera spre Colchid’a spre a aduce de acolo lân’a de auru. Locuitorii acelei tieri, după Erodot, erau o colonia egiptena, si Lindas presupune ca lân’a de auru era o carte prepere de óie ce invetiu art’a de a face auru prin chimia. Dat’a espeditiunei Argonautiloru este pusa, după cea mai mare parte din cronograf, in anulu 1250 inainte de Iisusu Chrst. séu trei sute ani după dat’a manuscriptului lui Ebers. *** Ierasi o Anutia. „Hr. fig.“ purcediendu din laudabilulu punctu de mânecare de a introduce odata ordinea in purtarea stapâniloru cu servitorii si servitórele si cu deosebire cu înscrierea loru la politia, spune din cându in cându câte o intemplare despre un’a séu alt’a servitóre, care nu e cunoscuta stapâniloru de câtu cu unu nume de botezu, precum Marie, Trezsi, Fiden s. a. m. d. Intemplarile aceste suntu mai totudeuna, depărtarea Mariei sau a Treziei etc. cu unulu sau mai multe suvenire, pentruca sa nu uite asta ingraba pre stăpâni, dara nici stapâniloru sa nu le iese asta in graba din memoria „ scump’a“ Marie etc. cum se mai chiama Acum in multi de joi spune de o Anutia carea s’a dusu cu bani, cu pretinse si cu alte efecte, fara de a se sefunde. Stapanii aru cauta bucurosu pre Anuti’a, inse Anutie suntu multe si asta le va fi greu a afla pre cea dorita. Redactorii respund ietoriu Nicolau Cristea, Pretiurile din pîatia. Sabiiu si 9 Ianuariu. Grâu p hectolitru, cualitatea cea mai buna, 6 fl. 10, de mijlocu 5 fl. 60, inferiora 5 fl. 10; grâu mestecatu cual. cea mai buna 4 fl. 70, de mijlocu 4 fl. 30, inf. 3 fl. 90; secara, cual. cea mai buna 3 fl. 7(), de mijlocu 3 fl. "O, inf. 3 fl. 30; orzu 3 fl. 50; oresti 2 fl. 60—2 fl. 20; cucuruzii (porumbu, papusioiu) 2 fl. 40; cartofi 85 xr.; mazare litr’a 14 xr.; linte 7 xr.; fasole 9; feni 50 chilogr. 95 xr. — 1 fl. ; lemne de focu unu metru cubicu 3 fl. 50 lemne vertese si 2 fl. 80 mestecate. — Lumini de seu 57 xr. chilogr., sapunu 46 xr., carne de vita 32, 30, 28;/de viliéi« 42—38 xr.; de porcu 38—36 xr., slănină 60 xr. chilo. ad. Nr. ex. 1875/prot. Concursu. Pentru postulu de Capelanu, lângă protopresbiterulu din Füzes St. Petru ca parochu conformu înaltei resolutiuni consistoriali din 4 Sept. a. c. Nr. 2485 se escrie concursu până la 31 Ianuariu 1876. Emolumentele suntu: Deosebitu 5 jugere de pamentu, casa de locuintta in odaile parochiali venitulu din stol’a parochiala de jumetate, voindu se póte ocupa si cu postulu invetiatorescu din locu, prelânga 100 fl. 40 viei de bucate si 4 orgii de lemne — 4 punți, de lumina si gradina sculei. — Afacerile protopresbiterali competu esclusivu numai protopresbiterului. — Concurenții voru avea si așterne concursurile sele instruate conformu dispositiuniloru sinodali din a. 1873 protopresbiteratului Ungurasiului in Fizes Sf. Petru pana la dium a susu citata. Câtu pentru cateciiisarea in scala, si pastrarea bunei ordine in biserica si poporu, concurenții se cere a fi celu putieri absoluți de 4 clase gimnasiali, teologi si pedagogi absoluți, precum a fi portatu si postulu de invetiatoriu câtu-va tempu. Fizes St. Petru 13 Dec. 1875. Comitetulu parochialu in inttelegerea avuta cu protopresbiterulu si parochulu locale. (3—.3) protopresb. Petru Bosc’a, Editur’a si tipariulu tipografiei archidiecesane.