Telegrafulu Romanu, 1876 (Anul 24, nr. 1-103)

1876-01-15 / nr. 5

Redactoru respundietoriu N­icolau Cristea, 20 Este opritu a pune in ratiunea intreprinderiloru nóite de comerciu, afara de numele asociatiloru in nume, inca si numele altora persone; totu asemenea este opritu, ca o societate in nume colectivu sau o societate in comandita se porte numirea unei so­cietăți mutuale (cu reciprocitate). § 14. Societățile pre acțiuni si asociatiunile mutuale se voru indică in rațiunea loru espresu că atari. § 15. Cându cineva va intră in­­tr’o casa de comerciu dejă esistente că asociatu, sau cându va intră unu asociatu din nou intr’o societate co­merciale, rațiunea cea vechia cu tóte aceste schimbări, se va puté sustiene. Cându vise se va separă unu asociatu in nume de societate, pentru a se pute intrebuințță inca numele seu in rațiune va fi necesariu, că aso­­ciatulu separatu sa de permissiunea la acést’a Totu asemenea se va procede si, cându societatea va fi compusa numai din doue persone si cându un’a din ele se va separă de societate. § 16. Fia­care comerciantu, care nu intra in esceptiunea aratata la § 5, este obligata, sub amend’a indicata in § 21, a anunc­ă totu­ deodata cu începerea afaceriloru rațiunea sea la acelu tribunalu, in alu cărui circum­­scriptiune se afla stabilimentulu seu de comerciu, pentru a se trece in re­pertories de comerciu. Totu odata va semnă rațiunea sea in repertoriulu de comerciu cu propri’a sea mâna seu va susteine iscalitur’a sea in modu autenticu, înaintea acestei înregistrări comerciantulu nu va pute profită de prerogativele, ce present’a lege stipu­­leza in privinti’a comerciantiloru, dara este responsabilu in sensulu presentei legi, facia cu tertii, de tóte obliga­țiunile comerciali, ce aru fi contrac­­tatu. § 17. Verce rațiune noua trebuie sa se deosebesca lamuritu de tóte celelalte rațiuni, cari aru esiste in aceeași comuna si cari aru fi trecute in repertoriale de comerciu. Candu unu comerciante va ave unu nume egalu cu unu altu comer­ciante, ce este deja trecutu in reper­toriale de comerciu, va trebui sa se serve de numele seu dreptu rațiune astă, că sa se pota deosebi lamuritu de rațiunea dejă înregistrata. § 18. Cându se va infiintiă in altu locu sau in alta comuna o su­cursala (filiala), va trebui sa se înre­gistreze si pentru acest­a rațiunea la tribunalulu din t­enutulu acelei su­cursale. Acesta înregistrare nu se póte efectua, déca nu se va probă mai in­­tâiu, ca înregistrarea s’a seversitu dejă la tribunalulu, de care tiene stabili­mentulu principale. Déca in loculu sau comun’a, in care se stabileza o sucursala, aru fi dejă înregistrata o rațiune egala, atunci rațiunea, ce este de inregistrata, se va compune astufeliu, că sa se deose­besca lamuritu de rațiunea dejă în­registrata. § 19, cându se va schimbă sau se va desfiinti’a rațiunea, sau cându se va schimbă proprietariulu firmei, trebuie a se anunc­ă acest’a, spre a se inregistră in repertoriale de co­merciu si spre a se publică aceste schimbari. Déca nu s’aru fi inregistratu si nu s’aru fi publicatu schimbarea sau desfiintiarea ratiunei, partea, la care a devenitu acestu faptu, ’lu va pute­a pune unei a trei’a persona, numai déca va pute probă, ca a trei’a per­sona a avutu solintia despre acést’a. § 20. Déca la transmiterea unui fondu de comerciu a cursitorulu se va supune obligatiuniloru ratiunei celei vechi, creditorulu va pute actionă (da in judecata) in privinti’a acestora obli­gațiuni atâtu pre transferentulu, câtu si pre acursitoriu. § 21. Cine nu se va conformă dispositiuniloru acestei legi in pri­vinti’a inregistrariloru ratiunei, se va condamnă de oficiu din partea tribu­nalului competentu la o amenda de fioreni 500. La defigerea amendei de bani tre­buie acordatu partei respective pen­tru efectuarea inregistrarei unu ter­­minu de 14 dile; iar’ trecendu acestu terminu fara efectu, se va incasă a­­mend’a de bani pre calea esecutiva. Amend’a defipta dar’ neincasabila nu se póte preface in constringere cor­porala (inchisore.) Totu asemene se va procede, — fara alteratiunea dispositiuniloru din § 24 — in contr’a acelora persone, cari se voru servi de o rațiune pre nedreptu. § 22. Tribunalele in generalu si instantiele de moștenire si de fali­­mentu in specialu, precum si came­rele de comerciu si de industria, in fine autoritatile de industria suntu tienute (de obligate) a insolintiă pre tribunalulu competente despre infrac­țiunile la obligațiunea de înregistrare si despre usulu ilegalu alu unei ra­țiuni indata ce voru ave soliutia ofi­ciale despre asemenea infracțiuni intemplate in cuprinsulu jurisdictiunei loru. § 23. Déca unu comerciantu seu o societate comerciale séu vre­ unu asociatu in nume séu in fine unu co­manditarul se va declară de falitu din partea tribunalului, atunci se va în­semnă indata acesta circumstantia de oficiu in repertoriale de comerciu fara publicare speciale. Déca repertoriulu de comerciu, in care aru trebui a se face mentio­­nat’a însemnare, nu s’aru portă de instanti’a de falimentu, atunci acest’a va inscminn­ă despre declaratiunea de falimentu pre acea instantia, in a că­rei competintia cade purtarea reper­­torieloru de comerciu. § 24. Cine va fi prejudicial (va­­tematu) prin nelegal’a usare a unei rațiuni (firme) va pute se acționeze (da in judecata) pre infractorele (cal­­catoriulu de lege), cerendu suspenda­rea ratiunei din partea acestui­ a, îm­preuna cu plat’a amendei de bani, menționata in § 21, si reclamendu in fine descaunarea. Despre esistinti’a si marimea dau­nei va decide tribunalulu după bun’a sea judecata pre basea circumstantie­­loru aparente, si la casa, după ascul­tarea espertiloru. Tribunalulu pate totu odata după cererea prejudeciatului (pagubasiului) se ordoneze publicarea sentinttei cu spesele condamnatului. Titlulu IV. Despre cârtile de comerciu. § 25. Fia­care comerciantu este obligata a portă cârti (catastice), le­gate cu foi consecutivu numerisate si sinuruite. Din aceste cârti trebuie sa se vadesca pre deplinu operațiunile lui de comerciu si statulu averei lui, este inse permisu a se servi spre a­­cestu scopu de ori-ce metoda de in­scriere si de ori-ce limba via. La înscrierile in cartile comer­ciali nu este permisu a lasă nici unu spațiu golu pre acele locuri, cari de regula suntu destinate pentru a se scrie pre ele. Nu este permisu a face neligibilu cuprinsulu originariu alu unei inscrieri prin ștersătură sau in altu modu, nu este permisu a se rade nimicu si in fine nu se potu face atari schimbări, din ale caroru natura aru fi cu putintia de a se vede cu certi­tudine, déca schimbarea s’a efectuatu chiaru la înscrierea originaria sau mai tarziu. § 26. Fia­ care comerciantu la în­ceperea operatiuniloru­sele este obli­gatu a face unu inventariu, adeca tre­buie sa însemneze efactu imobilele (nemiscatórele) creantiele (ce are se primésca dela altii) si detoriele sele, precum si banii gata, in fine tote celelalte parti ale averei sele, indi­­candu la fia­care parte de avere va­­lorea ei. Totu odata trebuie se faca si o recapitulatiune (unu bilantin) prin care sa se vedesca reportulu intre averea sea si datoriele sele. Elu va urmă a face pre fia­ care anu unu asemene inventariu si bilantin. Déca comerciantulu are unu ma­­gazinu de mărfuri, la cari, in urm­’a naturei afaceriloru, este suficientu (de ajunsu) déca se va dresă (face) inven­­tariulu la doi ani odata. (Va urmă.) V­a­r­i­e­t­a­t­i. (1) An’a Bardosi nasc. Fogarasi in numele seu si alu consangeniloru precum in numele fratiloru repau­sa­tului Constantinu, Iuliu, a suroriloru Mari’a, Elen’a, si a consangeniloru repausatului cu inima franta de durere aduce la cunoscintia mortea socrului seu, a consangenului afectionatu : Ioane Bardosi care după lungi suferintie au repausatu in 20/8 Ian. a. c. in etate de 55 ani, in alu 29-lea anu a fericitei séle casatorii. Remasin­ele pamentesci a repau­satului se voru strămută in 23/11 Ian. 10 ore a. m. din locuinti’a propria sa odih­n’a eterna in cimiteriulu gr. cat. din locu. Fia-i tierin’a usióra si mamori’a binecuventata­ Muresiu­ Osiorheiu in 20/8 Ian. 1876. *** Recrutarea din anulu 1876 s’a statoritu pentru scaunulu Sabiiului si anume pentru cercurile Cisnadiei si ale Vurperului pre 6, 7 si 8, pentru cercurile Cristianu si Rasinari pre 9, 10 si 11 si in fine pentru cercurile Saliste si Sabiiu pre 13, 14 si 15 Mar­­tiu 1876 st. n. In cerculu de asentare alu Rasi­­nariloru la care apartienu afara de comun’a Rasinari inca comunele: Gu­­rariului, Poplac’a, Sadu, Talmaciu, Talmacelu, Boiti’a, Porcesti, Sebesiulu inferiore, Sebesiulu superiore si Ra­­covitia, se afla conscrisi 491 de tineri, născuti in anii 1856, 1855 si 1854 dintre cari vinu a se compută pre anulu 1856 sau pentru intâi’a clasa de etate 212 tineri. In cerculu Salistei la care mai apartieau afara de Saliste inca comu­nele : Cacov’a, Sibielu, Vale, Galesiu, Tilisc’a si Jin’a, suntu totu din acei trei ani conscrisi pentru asentarea prosima 408 tineri. Tragerea sortei pentru tinerii din clas’a intâi’a de etate se va intemplă pentru ambele cercuri Rasinari si Sa­liste la 1 Februariu a. c. in cancela­­ri’a inspectorale in Sabiiu. Din cele 3 dile defipte pentru actulu recrutarei se va intrebuintiă din’a intâi’a spre pertractarea recla­­matiuniloru pentru dispensarea tem­­poraria de obligamentulu militar’iu si eventualminte dela servitiulu activu. Privitoriu la tinerii, cari voescu a fi reclamați, se mai observe dia, ca de aci încolo si respective inca cu ocasiunea prosimei recrutari se va face acea modificatiune dela procedur­a de până acum, ca nici o reclamatiune nu se va luă la pertractare, daca nu se presentedia de odata cu reclamantele tata, mosia, frate etc. si tinerulu re­­clamantu, pentru că in casa, cându reclamantele n’aru puté reesi cu re­­clamatiunea sea, reclamantulu sa se póta de locu caută si eventualminte recrută. Credemu a­trage atențiunea ce­lora interesați nu numai la acést’a, ci si la acea impregiurare; despre acésta din urma s’a mai facutu de altmintre si cu alta ocasiune amintire ca in urm’a unui ordinu ministeriale, toti acei tineri, cari nu se voru presentă in dilele prefipte pentru recrutare, voru fi priviți si tractati că fugari de militia, voru fi persecutați si aduși cu sil’a prin organele competinte inaintea comisiunei recrutatorie si urmarea va fi, ca cei aduși cu sil’a voru avea a servi in locu de 3 ani 5 ani. *** Ratiociniu publicu. Conferinti’a invetiatoriloru braneni in siedinti’a sea din 8 Ianuariu s. v. a. c. după alte obiecte tienetare de conf. lua si ratiociniulu fondului scolariloru seraci pre anulu espiratu 1875 care s’au aflatu astureliu . Capitalulu acestui fondu cu inceputulu anului 1875 au fostu 409 fl. 34 cr. (a se vede „Telegr. Rom.“ nr. 20 1875.) Acestu capitala au produsu unu interest­ de 87 fl. 16 cr. adaogându-se aceste interese la capit. făcu la­olalta 496 fl. 50 cr. aici inse cu durere trebuie sa marturisimu ca trei insi au promisu si subscrisu insa până acum inca n’au platitu, banii neplatiti făcu 6 fl. si 6 cr. cari tre­buie sa-i subtragemu din 496 fl. 50 cr. si astufeliu remâne fondulu scolariloru seraci curatu de 490 fl. 44, adeca patru sute noue dieci fior. 44 cr. v. a. cari bani s’au si pusu spre fruc­tificare mai departe. *** Anunciu. Corpulu invetiato­­rescu branenu in siedinti’a sea din 8 Ianuariu s. v. a. c. cu contielegerea si consimtiamentulu onoratei inteli­­ginti din locu, a decisu a tienea Do­­mineca in 25 Ianuariu st. v. a. c. in sal’a edificiului comunalu din Branu unu baiu pentru fondulu scolariloru seraci, deore­ce până astadi acel’a a fostu si este uniculu midi locu de creș­terea acestui fondu. Deci contându la caldurosulu sprijinu de până acum asu pra onoratei intelegintta din pre­­giuru, ne permitemu a o rugă si acum sa binevoiésca a participă la acésta petrecere arangiata spre acestu scopu filantropicu, in numeru câtu de mare si frumosu; câci noi din parte ne vomu stărui incâtu ne ajutora poterea si impregiurarile a satisface asteptariloru. Pre lângă care asteptându cu bran­ele deschise in viu’a sperantia. Branu in 9 Ianuariu s. v. 1876. Pentru corpulu invetiatorescu Theodora Popu, presied. conf. Nicolau Beith, not. conf. *** (Revalta tierenésca) ce s’a es­­catu de curendu in comun’a Nitzky­­dorf, a fostu urbita de unu volun­­tariu americanu cu numele Wanker care a agitatu de multu pre­tiereni contr’a notariului Tereb’a, pentru a­ lu destitui din postu si a veni densulu in loculu lui, fara de a ave vise cua­­lificatiunea receruta de lege. Revol­­tantii cari se numiau „ Wanker-Buben“ a emisu unu feliu de pronunciamentu, din care se vedu motivele revoltei loru. Se dice adeca acolo, ca nota­­riulu sa nu se mai reintorca in satu, caci va fi ucisu. „Pater Wanker“ sa fiu notariu, altu individu nu va fi suferitu in satu. Judelui comunalu­i se opresce aspru a mai primi scrisori in limb­ a ungurésca, cele primite sa se reintorca rupte. Femei’a notariului împreuna cu copiii sa plece din satu, casele se sigileza, averea notariului se vinde in favorulu comunei. Comitatulu sa esmita unu oficialu, care sub pri­­veghierea lui Wanker sa ia cancela­­ri’a comunale si sa cerceteze socote­­lele. Judele cercualu n’are sa se mes­tece in tóta afacerea. Representanti’a comunale sa se „care la draculu“ si se va constitui alt’a prin omenii de ai lui Wanker.­­Representanti’a s’a si multi emita in fapta constrinsa fiindu de terorismu.­ Ordinea s’a restabilitu faza de versare de sânge prin 140 militari , judele cercualu Hollosy, tienutu in arestu de revoltanti, este eliberatu si judecatori’a e ocupata cu cercetarea asupr’a revoltantiloru. Editur’a si tipariulu tipografiei archidiecesane.

Next