Telegrafulu Romanu, 1876 (Anul 24, nr. 1-103)

1876-01-18 / nr. 6

mentului nostru curatiune, ca sa pro­ducă rude mai imbelsiugate si mai no­bile. Facendu asta esistinti’a nóstra va fi mai usiara. Aceste tóte inse suntu cu putintia numai prin scala. Astadi, multiumita lui Odicu ca si noi românii fatia de alte natiuni avemu câte o scolutia mai mare sau mai mica, deci pana le a­­vemu sa ne folosimu de ele, sa le damu viétia, caci numai prin ele póte veni omulu la adeverat’a sea positiune sociale. Este prea frumosu caci recu­­noscemu si noi de­si in­tr’a a unspra­­ctiecea, folosulu si resultatele, la cari ne póte aduce o economia rationala si o scala bine organisata. La tóte si referintiele poporului nostru este de doritu, si trebuie sa premerga acei’a, cari au de datorintia a se interesa de poporu, de binele si reînnoirea popo­rului, in mediloculu carui’a se afla — invettatorii si preoții — caci numai atunci ne voru pute asigură verito­­riulu natiunei nóstre. Mari greutati ne astepta dara sa nu ne spariemu, ci sa ne folosimu de totu ce taie in sfer’a nóstra si ne póte ajuta caci im­posibilitate nu e — sa prenumeramu acele foi folositórie, cari au devis’a progresulu natiunalu — Economulu, Scal’a romana si High­ien’a, — cari au esitu la lumina chiaru in tempulu candu avemu mai multa lipsa de ele. Credu cumca toti frații invetiatori si domnii preoți le voru sprigini. Paltineanu, inv. dir. 24 R­o­m­a­n­i ’a. Bucuresci 8 Ianuarie 1876. Câintempinare la revista principa­lului organu alu opositiunei de la 1 Ianuarie, noi am protestatu contra cutesantiei cu care acelu organu ’si-a permisu a trece dincolo de capulu mi­­nistriloru cu acusarile sele, puind in discutiune chiaru persona Domnitorului. Am spusu ca acesta procedare, departe de a fi constituționale sî ro­­mânesca, este o trista imagine a unoru omeni orbiți de pasiuni si o demas­care a celoru ce nu sciu a mai res­pecta nimicu sî mergu cu orbirea si per­fidia până a recomandă resturnarile sî anarh­ia ca midilocu de salvare sî asigurare a României contra pericole­­lor­ si cataclismeloru ce dicu ca ne amenintia de prima­véra in Orientu ! Reproducerea articolului d-nei Rosetti din 1866 contra lui Voda-Cuza cu declararea ca elu se potrivesce si pen­tru 1876, bocirile ipocrite pentru anulu in care am intratu, puindu persón’a Domnitorului in jocu am numit’o cu­­tezantia si­­ perfidie si mentinemu ace­­st’a calificare, cu tóta superarea ad­­versariloru nostri. Amu esplicatu indestulu in arti­­colulu nostru precedentu cugetările si indignarea nóstra, si ori ce romanu cu inima si bunu simtiu ne-a intie­­lesu. Nu voimu a mai prelungi acést­a polemica, de­óre-ce ne-am facutu da­tori­a de publicistua protestă, si apoi publiculu romanu scie cine suntu ad­versarii nostri si ce scopu urmarescu. Publiculu nostru, care-i desaproba, scie ce nume se cuvine acestoru oposanti cari aseza de aceste arme si abuseza de libertatea presei. Persona sacra a Domnitorului e mai pre­susu de ata­curile perfide si tocite cu care isi umple colonele organulu opositiunei, si nu voru­­ ajunge la inaltimea lui acele spume a­le pasiuniei, pe care publiculu inteliginte le dispretiuesce. Amu aratatu ce nume si valore au acele amenintiari tragi-comice din „Românulu“ dela 1 Ianuarie. Ce sa mai dicemu si despre bravadele ne­socotite cu care „Românulu“ de adi dice: „dă, amu acusatu si acusamu pre principele Carolu ca a respinsu națiunea dela sine?“ — Si cându opo­­santii noștri dicu națiune, ei se intie­legu pre sine! — Sa mai damu óre adversariloru nostri o noua sectiune de constitutionalismu! Dara acest’a aru si sa repetamu numerósele discu­­tiuni ce amu avutu si sa ne adresamu la nisce surdi cari nu voru sa audia. Dara cine nu scie ca de cându opo­­santii nostri dela „Românulu“ si ca­­dele loru nu mai suntu la putere, ei nu făcu de câtu sa cânte pre tóte to­nurile aceleași ieremiada, același cân­­tecu banalu, ca, de óre ce nu mai suntu la putere patrioți dela „Rom­a­­nulu.“ „Domnitoriulu s’a despartitu de națiune“ !... — caci cine are este națiunea deca nu acestu grupu de iluștri liberali ai vestitei influintie mo­rale si ai bravadeloru de preste Car­­pati si Dunăre din 1868 ? A se numi pre sine națiune si a se confundă cu dens’a in tóte discu­­tiunile , a nesocotiti estetenti’a celoru­­lalte partite si a negă vointi’a majo­­ritatiei alegatoriloru care sa manifes­­tam­ prin decimele de mii de voturi, legalmente constatate in dosarele di­­feriteloru alegeri de deputatui, sena­tori si membri municipali si consilieri judetieni, alesi din particulu conser­­vatoru liberalu; a opune la o afirma­­tiune legale o negatiune rebela, si nisce pretinse prame si discursuri de piatra,­­—­iéca ce va in­dica a fi cons­tituționali si nationali! A adună prin discursuri amagitare si tovărășii arti­ficiale că cele de circ ei Masar pasi’a si prin totu feliulu de propagante si agitari din tóta tier’a numai vre-o 4 mii de subsemnaturi de totu soiulu, si a le pune mai pre­susu la cele preste 40.000 de voturi legalmente exprimate de națiune in diferitele ale­geri, cari au datu representantiunea actuale a tierei, — acést’a va sa­dica constitutionalismu si patriotismu, si da dreptulu celoru dela „Românulu“ sa-si transforme bocirile loru in nisce acusuri necuviincióse contr’a domni­­toriului! Ori­cine intielege nesocotin­­d­’a si chiaru perfidi’a adversariloru nostri, setosi de puterea cu care sa dedulcise asta de multu sub regimulu vestitei influintie morale si a lui Strasberg, Winterhalder, Werthem­berg din 1867 si 68. De aceea ne oprimu aci spre a nu reîncepe discutiunea unoru materii atâtu de multu cunoscute de care pu­bliculu nostru este satulu. Sa damu mai bine atentiune si preferintia cestiuniloru cari suntu la ordinea dilei si interesa viitoriulu; sa avemu ochii atintiti la realisarea pro­gresului in intru si la desfassurarea evenimenteloru din afara, pentru ca unindune fortiele si aratândune tari in intru, sa fimu stimati de puterile garante, care ne privescu si care ne au garantatu fiinti’a nóstra politica si nationale, că unu elementu de ordine, progresu si ecuilibru in orientulu Europei. „Pr.“ diendu istori’a preparatore, istori’a primitiva, secolulu apostolicu, istori’a vechia si medie (1—1453) de N. Nitzu­­lescu, Dr. in filosofie, licentiatu in teo­logie, membru alu societatiei orientale germane si profesoru in cursulu su­­perioru la seminarulu centralu din Bucuresci. Acest’a scriere, a cârei materie este espusa sî tradata sistematicu după metodulu geneticu, distingendu-se din­tre cele­l­alte scrieri de felulu esta, că o lucrare completa sub tóte punc­tele de vedere si unica până acum in limb­ a nóstra, se recomenda cu pre­ferintia scóleloru secundare: seminarii, gimnasii si licee, pentru studiulu isto­riei bisericei, pentru care este mai intâiu făcută. Pentru cleru de tote gradele este cea mai utila si impor­tanta scriere, precum si pentru toti cari suntu datori a cunosce fiinti’a si organismulu bisericei. Spre înlesnirea amatoriloru din capitala pentru a cumpera acesta car­te, depositulu se afla in strad’a Ca­rolu s­iu nr. 1 firm’a Ioanu Ionescu. Cumperatori de prin districte suntu rugați a se adresă la autoru, strad­a Olimpu nr. 1 unde este depo­situlu principalu, trimitiendu pre lângă adresa costulu, care e 4 lei esempla­­rulu in care intra si transportulu pos­talm Pentru comande preste 20 esem­­plare pretiulu este 3 lei 75 socotitu aci si transportulu. In capitala unde suntu depositele, exemplarulu se vinde cu 3 lei 50 bani. Spargere de prăvălie. In nop­­tea de mercuri spre joi au spartu­ruri pravali’a comerciantului de aici Grigori­u Mateiu, din car­ea au furatu mai multe cârpe de melasa si alte meruntisiuri si banii din cass’a de oi. Cârpele s’au aflatu aruncate pre o livadia afara din cetate. Banii inse si furii nu se descoperiră până acum. Focu. Vineri de dimineti’a in­tre 5 si 6 ore furamu alarmați. Caus’a fu foculu ce isbucni din magazinulu băcanului de aici 1­u u­ croit strad’a Cis­nadiei, care numai prin intrevenirea pompeieriloru se margini numai la disulu magazinu si nu se încinse mai departe. Pagub’a trebuie sa fia însem­nata, pentru ca foculu, care isbucni pre la 5 ore dimineti’a abiă pre la 81­, ore uu inadusitu cu totulu. Unu meritu forte laudabilu si castigarea pompierii sub conducerea fiefului loru dlu Dr. G. Lindner si institutiunea a­­cést’a a doveditu pre deplinu însem­nătatea si bunatatea ei, parochiala, carea e situata nemidilo­­citu lângă biserica, e de zidu cu trei încăperi, curte, siura si gradina de legumi, si carea i-se va compută in venitu cu 80 fi. pre anu. Concurenții, cererile loru bine instruite după statutulu organicu § 13 si după dispositiunile provisorie pentru regularea parochieloru in archidieces’a din 1873 § 16 lit. b. până la termi­nulu presiptu, sa le înainteze la pre­­sidiulu scaunului protopresbiterale alu Sibiiului I. Sibiiu in 12 Ianuariu 1876. Comitetulu parochiale in contte­legere cu par. protopresbiteru. (1—3) Telegrama. Budapest­a 29 Ianuariu. Ma­rele patriotu alu Ungariei, Fran­­cisca Benk, a reposata.________ V­a­r­i­e­t­a­ti. Publicatiune. Terminulu con­cursului pentru ocuparea parochiei vacante Ofenbai’a, cu care este inpre­­unatu unu venitu de 400 fi. publicatu in „Telegr. Romanu“ anii 94, 95 si 97 1875 se prelungesce din prim’a Ianuariu până in 31 ianuariu 1876, ce se aduce la cunoscintia doritoriloru de a ocupă acestu postu de parochu. Oficiulu protopresbiteralu alu Lup­­sei, Oienbai’a in 7 Ianuariu 1876. In contțelegere cu comitetulu par. resp. Ioanu Danciulu, adm. prof. *** A aparutu de sub tipariu Compendiu de Istori­ a Bisericei coprin­ Redactorii respundietoriu Nicolau­ Oiștea* Buze­ a <lu i Fiei­­a. Din 17/29 ianuariu 1876 „ „ „ Croato-slavone 80 50 Argintu ................................................... 104 50 (îalbinu . ................................................. 5 40 Napoleonu d’auru (poli)................ 9 18% Metalicele 5°/„................................... 68 70 ImprumHutu la naționala 5 °/6 (argintu) 73 70 Împrumuturi de stăti din 1860... 112 40 Acțiuni de banca.............................. 886 — Acțiuni de creditu........................ 191 70 London........................... 114 35 Obligațiuni de descaunare Unguresci 76 — „ „ „ Tem­isioreno 75 15 „ ” „ Ardelenesei 75 40 U o 11 c 11 I* s­ii. Spre ocuparea stațiunei de cape­­lanu lângă veteranulu parochu din suburbiulu inferioru Part’a turnului in Sibiu prea onoratulu domnu asse­­soru consistoriale Petru Badila, după incuviint­area prea Veneratului con­­sistoriu archidiecesanu din 18 Sep­­tembre 1875 nr. 26­42, se deschide prin acést’a concursu până in 15 Fe­­bruariu a. c. Fi­toriulu capelanu va ave jume­­tate din tóte venitele parochiali, cari după tacsele stolari, porțiunea cano­nica, casa parochiali si după venitele accidentali se apropia la sum’a unei parochii de clas’a I. Dela fi­toriulu capelanu se cere, că neconditionatu se locuiesca in cas’a C­o­rt c­iî­r­s­ii. Fiindu-ca la cererea parochului Alecsiu Fratesiu, si a poporului din opidulu Prejmeru, maritulu consistoriu archidiecesanu la 13 Martie 1875 nr. 436/B. a incuviintiatu instituirea unui capelanu, care sa fia toto-odata si in­­vetiatoriu de cl. a III că diriginte asta se escrie concursu până la 8 Februariu a. c. in care di va fi si alegerea. — Emolumentele suntu: a) din caus­a alodiala in bani, cuar­­titu si bucate 430 fl. v. a. b) din didactru, dela morți, masle si alte accidentii 70 fi. v. a. Doritorii de a ocupă acestu postu­lu a-si așterne suplicele instruate in sensulu statutului organicu pana la terminulu indicatu lu subscrisulu, de sine se intielege, ca concurenții voru documentă, ca au absolvatu celu pucinu 4 clase gimnasiale, apoi cur­suru pedagogico-teologicu­ cu atestatu de cualificatiune, si ca a servitu 2—3 ani că invetiatoriu. Brasiovu in 8 Ianuariu 1876. —• Pentru comitetulu parochiale: Ioanu Petricu m. p. Protopresbiteru gr. or. (1—3) Depuneri de capitale spre frup­­tificare, se primescu la institutulu subsemnatu a) pre lângă anunciarea radica­­rei in sensulu statuteloru cu ß °/C in­terese. b) sub conditiune, de a se anunciă institutului radicarea depunerei la trei luni înainte cu 6­/2 °/o­c) sub conditiune, de a se anun­­ciă institutului radicarea depunerei la fiese luni înainte cu «?] interese. Cu privire la conexiunile b) si c) depunentulu­are­a se dec­lară in diu’a depunerei, alta cum inlocarea se va privi că urmata sub conditiunea a). Interesele incepu cu diu’a, care urmeza după diu’a depunerei, si in­­ceta cu diu’a premergatoria dilei, in care se rădică depunerea cu acelu a­­dausu inse, ca numai dela acele ca­pitale se dau interese, cari stau de­puse la institutu celu putieru 15 dile. La dorinti’a deponentului se potu stabili in diu’a depunerei capitalului si conditiuni speciali de esolvire, cari se insemna apoi in libelu si in cartea deponeriloru institutului. In atare casa restituirea depunerei urmeza după a­­ceste modalitati speciali. Depunerile trimise prin posta, pre lângă comunicarea adresei depo­­nentelui, se resolva totu­deunda in diu’a primirei. Asemenea se potu efectul prin posta anunciuri si radicari de capitale. Sabiiu 21 Decembre 1875. „ASfoin’a“ Institutu de creditu si de eco­ 4—4 nomii in Sabiiu. Editur’a si tipariulu tipografiei archidiecesano.

Next